2010–2019
Iteraa i te Oaoa na roto i te Taviniraa Here
Eperera 2011


Iteraa i te Oaoa na roto i te Taviniraa Here

A faaite na tatou i to tatou here e to tatou mauruuru no te tusia taraehara a te Faaora na roto i ta tatou mau ohipa ohie e te aroha no te taviniraa.

Te mau taea‘e e te mau tuahine, te ti‘aturi nei au e o outou tei tere mai i Roto Miti nei, ua hahaere outou e mata‘ita‘i i te mau û e te mau no‘ano‘a o te mau tiare nehenehe no te tau uâraa tiare e haati ra te aua o te hiero no Roto Miti.

E hopoi mai te tau uâraa tiare i te hoê faaapîraa o te maramarama e te ora—ma te faahaamana‘o ia tatou, na roto i te tereraa o te mau tau, te oraraa, te tusia e te ti‘a-faahou-raa o to tatou Taraehara, o Iesu Mesia ; no te mea « te mau mea atoa o te faaite ïa i te parau [No’na] » (Mose 6:63).

I te tahi a‘e pae o teie nei hi‘oraa nehenehe o te tau uâraa tiare e te tapa‘o no te ti‘aturiraa, te vai nei ïa te hoê ao papû ore, te fifi e te ahoaho. E nehenehe te mau titauraa no te oraraa i te mau mahana atoa—te haapiiraa, te mau ohipa, te aupururaa i te mau tamarii, te faatereraa e te mau piiraa a te Ekalesia, te mau faaoaoaraa a to te ao, e tae noa’tu i te mauiui e te oto no te ma‘i mana‘o-ore-hia e te ati—e haaparuparu ia tatou. Nahea tatou e nehenehe ai e haamatara ia tatou iho i teie nei mau titauraa fifi e te mau mea papû ore, ia ite i te mana‘o hau e te oaoa ?

I te rahiraa o te taime ua riro tatou mai te taata apî hoo tao‘a no Boston tei roohia i te fiva no te ma‘imiraa i te auro i California i te matahiti 1849 mai te au i te aamu. Ua hoo oia i te taatoaraa o ta’na mau faufaa no te haere e imi i te moni i roto i te mau anavai pape no California, mai tei parauhia ia’na e ua î i te mau huero auro rarahi eita ho’i e maraa i te hoê taata ia amo.

Pau roa te mahana, ua taipu teie taure‘are‘a i ta’na pani i roto i te tahora aita râ hoê a‘e mea i roto. Te mea noa i noaa ia’na te hoê ïa haapu‘eraa ofa‘i. Ma te hepohepo e te moni ore, ua ineine oia i te faaru‘e, i te hoê mahana ua parau atu ra te hoê taata imi auro ruau e te aravihi ia’na, « e haapu‘eraa ofa‘i huru rahi ta oe, e ta’u tamaiti ».

Ua pahono atu ra te taure‘are‘a, « aita e auro i ô nei. E ho’i au i te fare ».

Ua haere atu te taata ruau imi auro i te haapu‘eraa ofa‘i e parau atu ra, « e, te vai ra te auro. E ti‘a ia oe ia ite ihea e imi ai ». Ua rave a‘e ra oia e piti ofa‘i i roto i to’na na rima e tupa‘i a‘e ra na ofa‘i e piti. Ua afâ te hoê o te mau ofa‘i ma te faaite mai e rave rahi mau hu‘ahu‘a auro e anaana ra i te mahana.

Te iteraa te taure‘are‘a i te hoê pute iri puaa huru rahi tei taamuhia i te hatua o te taata imi auro, ua parau atu ra oia, « te imi nei au i te mau ofa‘i mai te mau ofa‘i i roto i ta oe pute, eiaha noa te mau hu‘ahu‘a ».

Ua faaite atu ra te taata paari i ta’na pute i te taure‘are‘a tei hi‘o atu i roto ma te ti‘aturi i te ite e rave rahi mau ofa‘i rarahi. Ua maere oia i te iteraa e ua î te pute i te mau tauasini hu‘ahu‘a auro.

Ua parau te taata paari, « e te tamaiti, e au ra ia’u e no to oe hinaaro rahi i te imi i te mau ofa‘i rarahi aita’tura oe i faaî i ta oe pute i teie nei mau hu‘ahu‘a auro faufaa rahi. Na te haaputuraa faaoroma‘i i teie nei mau hu‘ahu‘a i faarahi i to’u onaraa ».

Te faahoho‘a nei teie aamu i te parau mau pae varua ta Alama i haapii i ta’na tamaiti ia Helamana :

« Na roto i te mau mea iti e te papû ra e faatupuhia’i te mau mea rarahi e…

« … e na roto i te mau rave‘a iti roa e faahaama’tu ai te Atua … e e faatupu ho’i oia i te ora no te taata e rave rahi » (Alama 37:6–7).

Te mau taea‘e e te mau tuahine, e mea ohie roa te evanelia a Iesu Mesia, noa’tu te rahiraa o to tatou tamataraa i te haafifi i te reira. E ti‘a ia tatou ia tutava i te faaohie atoa i to tatou mau oraraa, ia ore e vaiiho i te mau mea no rapae mai ia faaapiapi, e ia faatumu i ni‘a i te mau mea tei hau a‘e i te faufaa.

Eaha te mau mea faufaa e te ohie no te evanelia o te afa‘i mai i te maramarama e te opuaraa i to tatou mau oraraa ? Eaha te mau hu‘ahu‘a auro o te evanelia o ta te haaputuraa faaoroma‘i i roto i te roaraa o to tatou oraraa e haamauruuru ia tatou i te tao‘a hopea—te horo‘araa faufaa o te ora mure ore ?

Te ti‘aturi nei au e te vai nei te hoê parau tumu ohie mea hohonu râ—e te nehenehe atoa—o te pu‘ohu i te taatoaraa o te evanelia a Iesu Mesia. Mai te mea e rave tatou ma to tatou aau atoa e ia faariro i teie parau tumu ei niu no to tatou mau oraraa, e tamâ e e haamo‘a ïa te reira ia tatou ia nehenehe ia tatou ia ora faahou i mua i te aro o te Atua.

Ua faahiti te Faaora i teie nei parau tumu a pahono ai Oia i te hoê Pharisea tei ui « E Rabi, teihia te parau rahi i roto i te ture ? »

« Ua parau atu ra Iesu, hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa.

« O te ture matamua teie e te hau i te rahi.

« Te mai te reira atoa te piti, e aroha’tu oe i to taata tupu, mai to aroha ia oe iho » (Mataio 22:36–40).

Na roto ana‘e i to tatou hereraa i te Atua e i te Mesia ma to tatou aau, mau varua e mau mana‘o atoa e nehenehe ai ia tatou ia faaite i teie here i to tatou mau taata tupu na roto i te mau ohipa no te hamani maitai e te taviniraa—te huru ïa ta te Faaora here e e tavini ia tatou paatoa ahiri tei rotopu Oia ia tatou i teie mahana.

Ia haati ana‘e teie here mau o te Mesia—aore râ te aroha—ia tatou, e mana‘o, e ite e e rave ïa tatou mai ta te Metua i te Ao ra e o Iesu e mana‘o, e ite e e rave. E riro ïa ta tatou ohipa e te hinaaro hohonu mai te ohipa e te hinaaro o te Faaora. Ua faaite oia i teie nei hinaaro i To’na mau aposetolo i te mahana hou To’na faasatauro-raa-hia. Ua parau oia :

« E tuu atu vau i te parau apî na outou, e aroha’tu outou ia outou iho, mai ia’u e aroha’tu ia outou na…

« O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pĭpĭ outou na’u, ia aroha outou ia outou iho » (Ioane 13:34–35)

Te here ta te Faaora i faaite o te hoê ïa here ohipa. Eita te reira e faaiteitehia na roto i te mau ohipa rarahi e te puai, na roto râ i te mau ohipa ohie o te hamani maitai e te taviniraa.

E rave rahi mau rave‘a e mau huru e nehenehe ai ia tatou ia tavini e ia here ia vetahi ê. E faaite noa’tu vau i te tahi.

A tahi, e haamata te aroha i te utuafare. Te parau tumu hoê roa tei hau atu i te faufaa o te ti‘a ia faatere i te mau utuafare atoa o te faaohiparaa ïa i te Ture Auro—oia ho’i te a‘o a te Fatu « e te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa’tu outou ia ratou » (Mataio 7:12). A rave na i te hoê taime e a feruri eaha ra ïa to outou mana‘o mai te mea tei te hopea outou i te reni fariiraa no te mau parau aore râ ohipa ino. Na roto i to tatou hi‘oraa maitai, e haapii na tatou i te mau melo no to tatou utuafare ia here te tahi i te tahi.

Te tahi atu vahi i reira e noaa’i ia tatou te rave‘a no te tavini, i roto ïa i te Ekalesia. E ti‘a i ta tatou mau paroita e amaa ia riro ei hoê vahi i reira te Ture Auro e arata‘i noa ai i ta tatou mau parau e ohipa i te tahi e te tahi. Na roto i te hamani-maitai-raa te tahi i te tahi, te parauraa i te mau parau turu e te faaitoito, te haapa‘oraa i te mau hinaaro to te tahi e te tahi e nehenehe ïa ia tatou ia tauturu i te faatupu i te here tahoê rotopu i te mau melo no te paroita. I te vahi tei reira te aroha, aita ïa e vahi no te afa‘ifa‘iraa parau aore râ te mau parau ino.

E nehenehe te mau melo no te paroita, te feia paari e te feia apî, e tahoê i roto i te taviniraa faufaa rahi no te haamaitai i te oraraa o vetahi ê. E piti hepetoma i ma‘iri a‘e nei, ua parau te peresideni Area no te pae Apatoa Hitiaa o te ra no Marite, Elder Nash no te Hitu Ahutu e, na roto i te horo‘araa « i te puai varua i te feia paruparu » e rave rahi hanere feia faaora, e feia paari e e feia apî paruparu. Na roto i te here e te taviniraa—« te hoê i muri iho te hoê » ua ho‘i mai ratou. Ua faatupu teie mau ohipa hamani maitai i te hoê natiraa paari e te maoro i rotopu i te feia atoa te haa ra—te feia tauturu e te feia tei tauturuhia. E rave rahi te mau haamana‘oraa faufaa rahi tei faatumuhia i ni‘a i taua taviniraa ra.

Ia feruri ana‘e vau i na matahiti e rave rahi no te faatereraa i roto i te Ekalesia, te tahi o ta’u mau haamana‘oraa hohonu roa o te mau taime ïa i amui atu ai au i te tahi atu mau melo no te paroita no te tauturu i te tahi taata.

Ei hoho‘a, te haamana‘o nei au ei episekopo i te raveraa i te ohipa i piha‘iho i te mau melo e rave rahi no ta’u paroita a tamâ ai matou i te apoo vairaa matie maro i te faaapu tĭtĭ no te ohipa totauturu. E ere te hoê ohipa au roa ! Ua titau manihinihia te hoê taea‘e paruparu tei ore i haere mai i te pureraa e rave rahi mau matahiti no te apee ia matou. No te here e te auhoaraa ta’na i ite i piha‘iho ia matou a aparau ai matou i roto i taua apoo hau’a ra, ua ho‘i mai oia i te ekalesia e ua taatihia i muri i roto i te hiero i ta’na vahine faaipoipo e te mau tamarii. Ua haamaitai ta matou faahoaraa na roto i te taviniraa i ta’na mau tamarii, mau mootua, e teie nei te mau hina. E rave rahi o ratou tei tavini i te mau misioni, tei faaipoipo i roto i te hiero, e tei faatupu i te mau utuafare mure ore—te hoê ohipa rahi tei faatupuhia e te hoê ohipa ohie—te hoê hu‘ahu‘a auro.

Te toru o te area e nehenehe ai ia tatou e tavini i roto ïa i to tatou mau vahi nohoraa. Ei faaiteraa mau no to tatou here e mana‘o pe‘ape‘a e nehenehe ta tatou e haere atu i te feia e hinaaro nei i ta tatou tautururaa. E rave rahi o outou tei oomo i te mau piriaro « Te mau Rima Tauturu » e tei haa ma te rohirohi ore no te tamarû i te mauiui e no te haamaitai i to tatou mau vahi nohoraa. Aita i maoro a‘e nei, ua horo‘a te Feia Apî Paari i roto i te Tĭtĭ no Sendai Tapone te tautururaa faufaa rahi no te ma‘imiraa i te mau melo i muri a‘e i te aueueraa fenua ino e te miti faaî. E rave rahi te mau rave‘a no te tavini.

Na roto i to tatou aau maitai e te taviniraa, e faahoa tatou i te feia ta tatou e tavini ra. Mai roto mai i teie nei mau auhoaraa e tae mai ïa te iteraa maitai a‘e no to tatou itoito i te evanelia e te hinaaro ia rahi atu â to tatou ite no ni‘a i te Ekalesia.

Ua parau to’u hoa maitai, o Elder Joseph Wirthlin tei pohe, no ni‘a i te puai o teie nei parau tumu a na ô ai oia e : « Te hamani maitai o te tumu ïa no te hanahana … E taviri ïa o te iriti i te mau opani e o te faatupu i te mau hoa. E tamarû i te mau aau e e faatupu i te mau auraa o te vai maoro mai » (« Te Maitai no te Hamani Maitai », Liahona, Me 2005, 26).

Te tahi atu â rave‘a e nehenehe ai ia tatou ia tavini i te mau tamarii a te Metua i te Ao ra e mea na roto ïa i te taviniraa misionare—eiaha noa ei misionare rave tamau ei mau hoa e ei taata tupu atoa ra. Te tupuraa o te Ekalesia i mua nei, eita ïa e tupu na roto noa i te patotoraa i te mau opani o te feia eê. E tupu râ te reira ia î ana‘e te mau melo i te here o te Atua e o te Mesia, a rohi amui ai ratou e ta tatou mau misionare, e ia ite ana‘e ratou i te mau hinaaro e ia pahono atu i taua mau hinaaro ra na roto i te varua no te taviniraa ma te aroha.

Ia rave ana‘e tatou i te reira, e te mau taea‘e e te mau tuahine, e itehia te parau mau i roto i te aau, to tatou haavare ore e te here. E rave rahi te hinaaro ia ite hau atu i ni‘a ia tatou. I reira e i reira ana‘e te Ekalesia e rahi ai e e faaî ai i te fenua. Eita te reira e nehenehe e ravehia e te mau misionare ana‘e, e titauhia râ te anaanatae e te taviniraa a te mau melo atoa.

I roto i te taatoaraa o ta tatou taviniraa e ti‘a ia tatou ia ara i te mau muhumuhuraa a te Varua Maitai. E faaite te reo ha‘iha‘i ia tatou o vai te hinaaro i ta tatou tautururaa e eaha ta tatou e rave no te tauturu ia ratou.

Ua parau te Peresideni Spencer W. Kimball, « E mea faufaa e ia tavini tatou te tahi i te tahi i roto i te basileia… E mea pinepine ta tatou mau ohipa taviniraa i te riro ei faaitoitoraa noa aore râ ei horo‘araa … te tauturu i roto i te mau mea matau-noa-hia, eaha râ ïa te mau hopea hanahana e tae mai … na roto i te mau ohipa ha‘iha‘i tei mana‘ohia ! » (Te Mau Hapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia :Spencer W. Kimball [2006], 82)

E ua a‘o mai te peresideni Thomas S. Monson e :

« Te vai noa ra te nava‘i ore o vetahi ê, e e nehenehe tatou tata‘itahi e rave i te hoê mea no te tauturu i te hoê taata.

« … Area te feia e tuu ia ratou iho i roto i te taviniraa ia vetahi ê ra, e e ora ïa to ratou » (« Eaha ta’u i rave no te hoê taata i teie mahana ? » Liahona, Novema 2009, 85).

Te mau taea‘e e te mau tuahine, e haapapû faahou vau e te tapa‘o maitai hau atu i te faufaa o te Metua i te Ao ra e o Ta’na Tamaiti Here o te ti‘a ia tatou ia hinaaro e ia tutava i te farii i roto ia tatou iho o te horo‘araa ïa o te aroha, « te hinaaro mau ïa i te Mesia » (Moroni 7:47). Na roto mai i teie horo‘araa e tupu mai ïa to tatou aravihi i te here e i te tavini ia vetahi ê, mai ta te Faaora i rave.

Ua haapii mai te peropheta Moromona ia tatou i te faufaa rahi no teie horo‘araa e ua parau mai oia ia tatou nahea e nehenehe ai ia tatou ia farii i te reira: « No reira, e au mau taea‘e here, e pure atu i te Metua ma te puai hope o te aau ia î outou i teie nei aroha, o ta’na i hô mai i te taata atoa e pee mau i ta’na tamaiti ia Iesu Mesia, ia riro outou ei tamarii na te Atua, e ia fâ mai oia ra ua riro tatou mai ia’na ra te huru; e ite ho’i tatou ia’na i to’na ra huru mau, e ia vai maite â teie nei tia‘iraa i roto ia tatou, e ia tamâhia ho’i tatou atoa mai ia’na i te mâ » (Moroni 7:48).

E faatupuhia te mau mea rarahi na roto i te mau mea ha‘iha‘i e te ohie. Mai te mau hu‘ahu‘a auro o te haaputuputu maorôhia e o te riro mai ei tao‘a rahi, e haaputuputu ïa ta tatou mau ohipa taviniraa e te hamani maitai ha‘iha‘i e te ohie, i roto i te hoê oraraa tei î i te here no to tatou Metua i te Ao ra, te itoito i roto i te ohipa a te Fatu o Iesu Mesia, e te hoê mana‘o hau e te oaoa i te mau taime atoa e haere atu ai tatou i te tahi atu taata.

A piri atu ai tatou i te tau no te Pasa e faaite na tatou i to tatou here e to tatou mauruuru no te tusia taraehara a te Faaora na roto i ta tatou mau ohipa ohie e te aroha no te taviniraa i to tatou mau taea‘e e mau tuahine i roto i te utuafare, i roto i te te ekalesia, e i roto i to tatou mau vahi nohoraa. O ta’u ïa pure haehaa, i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.