2010–2019
Te Feia Pee i te Mesia
Eperera 2011


Te feia pee i te Mesia

Te feia e pee i te Mesia, e faaau ratou i to ratou oraraa i ni‘a i te Faaora e e haere ratou i roto i te maramarama.

I te ava‘e atopa i ma‘iri a‘e nei, ua apee atu maua o ta’u vahine ia Elder e te tuahine Neil L. Andersen no te patiaraa repo matamua no te hoê hiero apî i Cordoba, Ra-Parata. Mai tei matarohia, ua faatupuhia te uiuiraa ve‘a i muri a‘e i taua oro‘a ra. Ua parau maira te hoê papa‘i ve‘a, e ere i te melo no ta tatou Ekalesia, na ô mai nei e, ua hi‘ohi‘o noa oia i te maitai o te mau tane i ni‘a i ta ratou vahine. I muri iho, ui maira oia ma te mana‘o-ore-hia « o te reira mau anei, e aore râ, e cinema noa ? » Ua papû roa ia’u e, ua ite oia i te hoê mea taa ê i roto i to tatou mau melo. Ua ite paha oia i te hinaaro o to tatou mau melo ia pee i te Mesia. Te vai ra te reira hinaaro i roto i te mau melo ati a‘e te ao nei. Te vai atoa ra te reira hinaaro ia pee i te Mesia i roto i te mau taata e rave rahi milioni e ere i te melo no te Ekalesia.

Aita i maoro a‘e nei, ua faahiahia maua o ta’u vahine i te mau taata no Ghana e no Nigeria. Te rahiraa o ratou e ere i te melo no ta tatou Ekalesia. Ua oaoa maua ia ite i to ratou hinaaro ia pee i te Mesia o te itehia i roto i ta ratou mau tau‘araa parau—i roto i to ratou fare, i ni‘a i to ratou mau pereoo uira, i ni‘a i to ratou mau papa‘i fare e i ni‘a i ta ratou mau tapura faatiani parau. Aita â maua i ite a‘e nei i te rahiraa ekalesia keretetiano mai tera te huru, te tahi i piha‘iho i te tahi.

Tatou te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei, e hopoi‘a na tatou te aniraa i te mau taata e rave rahi milioni mai teie te huru, ia haere mai e hi‘o eaha ta ta tatou Ekalesia e nehenehe e apiti atu i te mau mea maitai tei mau-ê-hia na e ratou. E nehenehe te mau huru taata atoa no te mau huru fenua atoa, te mau huru faito reva atoa, e aore râ, no te mau huru hiro‘a tumu atoa, e ite na roto ia ratou iho e, ua ite te peropheta Iosepha Semita i te Metua e te Tamaiti i roto i te hoê orama. E nehenehe ta ratou e ite e, na te mau ve‘a no te ra‘i mai i faaho‘i mai i te autahu‘araa, e te Buka a Moromona, o te tahi atu ïa ite no Iesu Mesia. I roto i ta Enoha faahitiraa parau, « e te parau-ti‘a, o ta’u ïa e faatae atu i raro no te ra‘i mai ; e te parau mau, o ta’u atoa ïa e faatae atu no roto mai i te fenua, ei faaite i te parau no ta’u ra Fanau Tahi ».1

Ua fafau mai te Faaora e : « O te pee mai ia’u ra, e ore ïa e haere noa i te pouri, e maramarama ora ïa to’na ».2 Te feia e pee i te Mesia, e faaau ratou i to ratou oraraa i ni‘a i te Faaora e e haere ratou i roto i te maramarama. E piti na mea e nehenehe e tauturu ia tatou ia ite e, mai te aha te huru tatou ia pee Ia’na. A tahi, te feia e pee mau i te Mesia, e mau taata maitai ïa ratou. A piti, te feia e pee mau i te Mesia, e rave ratou i te fafauraa e e haapa‘o ho’i i te reira.

Te huru matamua, te maitai ïa, o te reira paha te hoê mea ta te papa‘i ve‘a no Cordoba i ite i roto i to tatou mau melo no te Ekalesia. E pee tatou i te Mesia no te mea te here nei tatou Ia’na. Ia pee tatou i te Faaora ma te here rahi, te pee ra ïa tatou i to’na iho hi‘oraa. No te here, ua haapa‘o te Faaora i te hinaaro o te Metua, noa’tu te mau mea e tupu mai. Ua haapa‘o to tatou Faaora, noa’tu e, e mauiui rahi i te tino e i te aau ; noa’tu e, e huihia e e faaooohia Oia ; noa’tu e, e haamauiui To’na mau enemi Ia’na, e e faaru‘e mai To’na mau hoa Ia’na. Ua riro te tusia taraehara, te misioni hoê roa a te Faaora, ei faaiteraa hau a‘e i te here rahi. « E te a‘o i hauhia’i to tatou, tei ni‘a ïa ia’na, e no to’na paruparu e ora‘i tatou ».3

Mai te Mesia i pee i te Metua noa’tu te mau huru e vai ra, e na reira atoa tatou i te pee i Ta’na Tamaiti. Ia na reira tatou, noa’tu te huru o te hamani-ino-raa, o te mauiui, o te ati e aore râ, « o te tara i roto i te tino »4 nei ta tatou e farerei nei. Aita tatou i vai otahi noa. E tauturu mai te Mesia ia tatou. E nehenehe To’na aroha marû e haapuai ia tatou mai te mea e, e pee tatou ia’na noa’tu te huru o te mau mea atoa e tupu mai.5

Te peeraa i te Mesia o te faaru‘eraa ïa i te mau mea herehia e rave rahi mai ta Ruta, te Moabi, i na reira. Ei taata faafariu-apî-hia, no to’na here rahi i te Atua e ia Naomi, ua faaru‘e oia i te mau mea atoa i muri no te ora i ta’na ra faaroo.6

Te auraa atoa o te faaoroma‘iraa ia i te ati e te mau faahemaraa. I to’na apîraa ua hoohia o Iosepha ei tîtî. Ua iritihia te mau mea ta’na i here. I muri a‘e, ua faahemahia oia ia rave i te ohipa viivii. Ua pato‘i oia i te reira ma te parau e, « eaha ho’i au e ti‘a’i ia rave i tena na ino rahi, a hara ai i te Atua ? »7 Ua puai a‘e to’na here i te Atua i te mau huru ati e aore râ faahemaraa atoa.

I teie mahana, te vai atoa nei te Ruta e te Iosepha no teie anotau ati a‘e te ao nei. I te fariiraa te taea‘e Jimmy Olvera no Guayaquil, Equateur, i ta’na piiraa no te misioni, tei roto to’na utuafare i te fifi rahi. I te mahana a reva ai oia, ua parauhia maira ia’na e, mai te mea e, e taahi to’na avae i rapae i te uputa, aita to’na e utuafare faahou. Ua haere oia i rapae ma te oto rahi. I roto i ta’na misioni, ua ani atu to’na metua vahine ia’na ia faaea maoro atu â i roto i te misioni, no te mea, te farii ra ratou i te mau haamaitairaa e rave rahi. I teie mahana, te tavini nei te taea‘e Olvera ei patereareha no te tĭtĭ

Na te here mau i te Mesia e horo‘a mai ia tatou i te puai e titauhia no te pee Ia’na. Ua faaite mai te Fatu iho ia tatou i te reira a ui ai Oia ia Petero e toru taime « Ua here anei oe ia’u ? » I muri mai to Petero haapapûraa i to’na here Ia’na, ua parau te Fatu ia Petero no ni‘a i te mau tamataraa e haere mai nei. Tae maira te piiraa e : « A pee mai ia’u ». E nehenehe te uiraa a te Faaora i uihia’tu ia Petero, ia ui-atoa-hia ia tatou : « Ua here anei oe ia’u ? » apeehia mai na te piiraa no te ohipa : « A pee mai ia’u ».8

E mana to te here i roto i to tatou mau aau i roto i ta tatou tautooraa ia haapa‘o. E faauru te here i to tatou Faaora ia tatou ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa. E nehenehe atoa te here no te hoê metua vahine, te metua tane, e aore râ, te hoa faaipoipo, e faauru ia tatou ia haapa‘o i te mau parau tumu o te evanelia. Na te huru o ta tatou haapa‘oraa ia vetahi ê e faaite mai i te huru no to tatou peeraa i to tatou Faaora i roto i te parau no te aroharaa te tahi i te tahi.9 Te faaite nei tatou i to tatou here Ia’na mai te mea e faaea tatou i te tauturu ia vetahi ê, ia vai « parau-ti‘a noa tatou e te afaro i roto i te mau mea atoa »,10 e ia rave tatou e ia haapa‘o i te mau fafauraa.

Te piti o te huru o te feia e pee i te Mesia, o te raveraa e te haapa‘oraa i te mau fafauraa, mai Ta’na i rave. Ua faaite mai o Moroni e « I te haamaniiraa i te toto o te Mesia ra… o te faufaa ïa a te Atua, ia matara ta outou mau hara, ia riro outou ei feia mo‘a ma te porao ore ».11

Ua haapii mai te peropheta Iosepha Semita e, hou roa a hamanihia ai teie nei fenua, ua ravehia te fafauraa i te ra‘i ra.12 Ua rave te mau peropheta e te mau patereareha i tahito ra i te mau fafauraa.

Ua faaite te Faaora iho i te hi‘oraa. Ua bapetizohia oia no te faati‘a i te mau parau-ti‘a atoa na roto i te hoê taata tei mau i te mana ti‘a. Na roto i To’na bapetizoraa, ua faaite te Faaora i te Metua e, e haapa‘o oia i te mau faaueraa atoa a te Metua.13 Mai tahito ra, e pee atoa tatou i te Mesia e e rave ho’i i te mau fafauraa na roto i te mau oro‘a o te autahu‘araa.

Te raveraa i te fafauraa o te hoê ïa mea o ta te mau taata e rave rahi milioni e ere i te melo no ta tatou Ekalesia e nehenehe e apiti atu i te mau mea maitai tei rave-ê-hia na e ratou. Te raveraa i te mau fafauraa o te hoê ia faaiteraa i te here. O te hoê huru parauraa Ia’na, « E, e pee au ia oe no te mea ua here au ia Oe ».

Te mau fafauraa e vai i roto te mau euheraa, « oia’toa te ora mure ore ».14 E tupu te mau mea atoa ei maitai no tatou mai te mea e haamana‘o tatou i ta tatou mau fafauraa.15 E mea ti‘a ia ravehia e ia haapa‘ohia no te farii-maitai-raa i te mau euheraa ta te reira e horo‘a mai. Te hereraa i te Faaora e te haamana‘oraa i ta tatou mau fafauraa, e tauturu te reira ia tatou ia haapa‘o i te reira. Te amuraa i te oro‘a mo‘a o te hoê ïa rave‘a no te haamana‘o i te reira.16 Te tahi atu rave‘a o te haere-pinepine-raa ïa i te hiero. Te haamana‘o nei au i te hoê na taata faaipoipo no Amerika Apatoa tei hinaaro e faataa ia raua no te mea, aita raua e afaro faahou. Ua faaitoito te hoê ti‘a faatere autahu‘araa ia raua ia haere i te hiero e ia haapa‘o maitai i te mau parau e i te mau euheraa o te fafauraa i ravehia i reira. Ua na reira raua e ua faaorahia to raua faaipoiporaa. E mea puai a‘e ta tatou mau fafauraa i te mau tamataraa ta tatou e aro nei.

I te mau melo e ere i te mea itoito roa i roto i te evanelia, a ho‘i mai. E ite outou i te haamaitairaa o te haamana‘oraa e o te faaapîraa i te mau fafauraa na roto i te raveraa i te oro‘a mo‘a e i te haereraa i te hiero. E faaiteraa te reira i te here e ei faaiteraa i te hinaaro ia riro ei hoê taata pee mau i te Mesia. Na te reira e faati‘a ai ia outou ia farii i te mau haamaitairaa atoa i euhehia.

I te mau taata e ere i te melo no ta matou Ekalesia, te ani atu nei au ia outou ia faaohipa i te faaroo, ia tatarahapa, e ia imi i te rave‘a e ti‘a ia outou ia farii i te fafauraa no te bapetizoraa i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Ia na reira outou, te faaite ra ïa outou i to outou here i to tatou Metua i te Ao ra e i to outou hinaaro ia pee i te Mesia.

Te faaite papû nei au e, e rahi a‘e to tatou oaoa ia pee ana‘e tatou i te mau haapiiraa o te evanelia a Iesu Mesia. Mai te mea e, e faaitoito tatou i te pee Ia’na, e tae mai te mau haamaitairaa o te ra‘i i ni‘a ia tatou. Ua ite au e, e tupu Ta’na mau euheraa mai te mea e, e rave tatou i te mau fafauraa e e haapa‘o ho’i tatou i te reira, e e riro mai tatou ei feia pee mau i te Mesia. Te faaite papû nei au i To’na here rahi ia tatou tata‘itahi, e te na reira nei au na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

  1. Mose 7:62.

  2. Ioane 8:12

  3. Isaia 53:5.

  4. 2 Korinetia 12:7.

  5. A hi‘o 1 Nephi 1:20.

  6. A hi‘o Ruta 1:16.

  7. A hi‘o Genese 39:7–9.

  8. A hi‘o Ioane 21:15–19.

  9. A hi‘o Ioane 13:35.

  10. Alama 27:27.

  11. Moroni 10:33

  12. A hi‘o Te mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 42; a hi‘o atoa Spencer W. Kimball, « Be Ye Therefore Perfect » (a‘oraa no te pureraa, Salt Lake Institute of Religion, 10 no tenure 1975): « Ua rave tatou i te mau fafauraa, te mau fafauraa hanahana, i te ao ra na mua‘e tatou i haere mai ai i teie oraraa tahuti nei. … Ua rave tatou i te mau fafauraa. Ua rave tatou i te reira na mua‘e tatou a farii ai i to tatou ti‘araa i onei i ni‘a i te fenua nei ».

  13. A hi‘o 2 Nephi 31:5–7.

  14. Aberahama 2:11 A hi‘o atoa John A. Widtsoe, « Temple Worship » (tai‘oraa, Assembly Hall, Salt Lake City, 12 no atopa 1920), 10 : « E horo‘a te fafauraa i te ora no te parau mau ; e e nehenehe te mau haamaitairaa e haamauruuru i te feia atoa o tei faaohipa i te ite ma te ti‘a ».

  15. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 90:24.

  16. A hi‘o, ei hi‘oraa, 3 Nephi 18:7–11.