2010–2019
Feia Paruru i te Viivii-ore.
Eperera 2011


Feia Paruru i te Viivii-ore.

A faaineine i teie nei ia nehenehe ia outou ia farii i te mau haamaitairaa atoa e tia’i nei ia outou i roto i te mau hiero mo‘a o te Fatu.

Te vai ra te mau taime eita e noaa i te mau parau ia faahiti i te mea ta tatou e mana‘o nei. Te pure nei au e ia faaite mai te Varua i to outou mau aau i to outou ti‘araa e ta outou hopoi‘a mure ore. O outou te ti‘aturiraa no Iseraela. E mau tamahine ma‘itihia e hui arii outou no to tatou Metua here i te Ao ra.

I te ava‘e i ma‘iri a‘e nei, ua haere atu vau i te hoê faaipoiporaa hiero o te hoê tamahine apî ta’u i matau mai to’na fanau-raa-hia. A parahi ai au i roto i te piha taatiraa, ma te mata‘ita‘i i te mori tautau nehenehe e anaana ra i roto i te maramarama o te hiero, ua haamana‘o vau i te mahana a tape‘a matamua ai au ia’na. Ua faaahu to’na metua vahine ia’na i te hoê ahu uouo na‘ina‘i, ua mana‘o vau e ua riro oia o te hoê o te mau aiû nehenehe roa‘e ta’u i ite. I muri iho ua tomo mai teie nei tamahine apî ma te ahu-faahou-hia i te ahu uouo. E mea anaana e e mea oaoa oia. A tomo mai ai oia i roto i te piha, ua hinaaro vau ma to’u aau atoa e ia nehenehe i te mau tamahine apî atoa ia ite i taua taime ra e ia tutava ia vai ti‘amâ noa no te rave e ia tape‘a i te mau fafauraa mo‘a e ia farii i te mau oro‘a no te hiero ei faaineineraa no te oaoa i te mau haamaitairaa no te faateiteiraa.

A tuturi ai teie tane e teie vahine i te fata mo‘a, ua farii raua i te mau fafauraa e ore roa e taahia e te feruriraa taata o te haamaitai, o te haapuai e o te tauturu ia raua i roto i to raua tere tahuti. O tera te hoê o taua mau taime ra a faaea hau noa’i te ao e a oaoa ai to te taatoaraa o te ra‘i. A hi‘o ai te tane e te vahine faaipoipo apî i roto i te mau hi‘o rarahi i roto i te piha, ua uihia te tane eaha ta’na e ite ra. Ua parau oia, « o ratou paatoa tei ora na mua’tu ia’u ». I muri iho ua hi‘o atu te tane e te vahine i roto i te hi‘o rarahi i tera’tu pae o te papa‘i e ua parau te vahine faaipoipo ma te roimata i roto i to’na na mata, « te ite nei au i te feia atoa o te pee mai i muri ia maua ». Ua ite oia i to’na utuafare amuri iho—to’na huaai. Ua ite au e ua maramarama faahou oia i taua taime ra i te faufaa rahi ia vai viivii-ore noa e te parau-ti‘a. Aita e hi‘oraa hau atu i te nehenehe maori râ te hoê tane e te hoê vahine tei faaineine-au-maitai-hia o te tuturi amui i te fata o te hiero.

E faaineine ïa to outou mau matahiti i roto i te Feia Apî Tamahine ia outou no te hiero. I reira ïa outou e farii ai i te mau haamaitairaa e ti‘a ia outou ia farii ei tamahine faufaa rahi a te Atua. Te here nei to outou Metua i te Ao ra ia outou e te hinaaro nei oia ia outou ia oaoa. Te rave‘a no te raveraa i te reira o te « haere ïa na te mau e‘a no te parau-ti‘a »1 e « ia ati atu i ta [outou] mau fafau ».2

E te Feia Apî Tamahine e, i roto i te hoê ao e tupu tamau nei te viivii morare, te faati‘araa i te ino, te faaohiparaa i te mau vahine, e te faahuru-ê-raa i te mau ti‘araa, e ti‘a ia outou ia ara ia outou iho, to outou utuafare, e te feia atoa ta outou e amui atu. E ti‘a ia outou ia riro ei feia paruru i te viivii-ore.

Eaha te viivii-ore e eaha te hoê taata paruru ? « Te viivii-ore o te hoê ïa hi‘oraa no te mana‘o e te peu tei niuhia i ni‘a i te mau ture teitei. Tei roto te viivii ore e te peu mâ ».3 E eaha ïa te hoê taata paruru ? Te hoê taata paruru o te hoê ïa taata o te paruru, o te tapo‘i e o te aro atu.4 No reira, ei taata paruru no te viivii-ore, e paruru, e tapo‘i e e aro ïa outou i te mâraa morare no te mea te mana no te hamani i te ora tahuti o te hoê ïa mana mo‘a e te teitei e e ti‘a ia paruruhia e tae roa’tu e faaipoipohia aï outou. Te viivii-ore o te hoê ïa titauraa no te farii i te auhoaraa e te arata‘iraa a te Varua Maitai. E hinaaro outou i taua arata‘iraa ra no te tere-manuïa-raa na roto i te ao ta outou e ora nei. Te vai viivii-ore-raa o te hoê ïa titauraa no te tomo atu i roto i te hiero. E o te hoê titauraa no te ti‘a atu i mua i te aro o te Faaora. Te faaineine nei outou i teie nei no taua taime ra. E mea faufaa rahi te Faahaereraa Ia‘u iho i Mua e te mau ture e itehia i roto i te No te Puai o te Feia Apî. Na te oraraa i te mau parau tumu e itehia i roto i te mau buka iti tata‘itahi e haapuai e e tauturu ia outou ia riro « ei mea maitai a‘e no te basileia ».5

I te tau mahanahana i ma‘iri a‘e nei, ua faaoti te hoê pŭpŭ feia apî tamahine no Alpine, Utaha e e riro ratou ei « mea maitai a‘e no te basileia » Ua faaoti ratou i te haapuai i ni‘a i te hiero ma te haere-avae-raa mai te hiero no Draper Utaha e tae atu i te hiero no Roto Miti, te hoê atearaa e 35 kilometera, mai ta te hoê o te mau pionie, o John Roe Moyle i rave. E taata tarai ofa‘i te taea‘e Moyle tei piihia e te peropheta Brigham Young ia ohipa i ni‘a i te hiero no Roto Miti. I te mau hepetoma atoa, e haere avae oia i te atearaa e 35 kilometera mai to’na fare i te hiero. Te hoê o ta’na mau ohipa o te tarairaa ïa i te mau parau « Haamo‘ahia i te Fatu » i te pae hitiaa o te râ o te hiero no Roto Miti. E ere i te mea ohie e e rave rahi mau fifi ta’na e faaoroma‘i. I te hoê mahana, ua tu‘ehia to’na avae e te hoê o ta’na mau puaatoro. No te mea ho’i aita i ora, ua ti‘a ia’na ia tapu i te reira avae. Aita ra te reira i tape‘a ia’na i ta’na fafauraa i te peropheta e ia rave i te ohipa no te hiero. Ua tarai oia i te hoê avae raau e i muri a‘e e rave rahi mau hepetoma ua haere avae faahou oia i te atearaa e 35 kilometera i te hiero no te rave i te ohipa ta’na i fafau i te rave.6

Ua faaoti te feia apî tamahine i roto i te paroita no Cedar Hills i te haere i taua atearaa ra no te hoê tupuna e no te hoê atoa taata tei riro ei faaururaa no ratou ia vai parau-ti‘a noa no te tomo i roto i te hiero. Ua faaineine ratou i te mau hepetoma atoa i te Pureraa Feia Apî e a haere avae ai ratou ua faaite ratou i te mea ta ratou i haapii mai e te mau mea ta ratou i ite no ni‘a i te mau hiero.

Ua haamata ratou i ta ratou taahiraa e tae atu i te hiero i te po‘ipo‘i roa na roto i te hoê pure. A haamata ai ratou i te haere, ua faahiahia vau i to ratou ti‘aturiraa. Ua faaineine maitai ratou e ua ite ratou e ua ineine ratou. Ua faatumuhia to ratou mau mata i ni‘a i ta ratou fâ. Ua riro te taahiraa tata‘itahi ta ratou i rave ei hi‘oraa no outou tata‘itahi a faaineine atoa ai outou i teie nei ia tomo atu i roto i te hiero. Ua haamata ta outou iho faaineineraa na roto i ta outou iho mau pure i te mau mahana atoa, ta outou tai‘oraa i te mau mahana atoa i te Buka a Moromona, e ta outou raveraa i ta outou Faahaereraa Ia‘u iho i Mua.

A tamau noa’i teie nei feia apî tamahine i te haere, te vai ra te mau faaarearearaa i te roaraa o te haereraa, ua haapa‘o noa râ ratou i ta ratou fâ. Ua haamata te tahi i te ite i te mau opupu i te tupuraa e te tahi te mauiui avae, ua tamau noa râ ratou i te haere. No outou tata‘itahi e rave rahi mau faaarearearaa, te mauiui, e te mau fifi i ni‘a i to outou e‘a no te hiero, ua faaoti râ outou ia tape‘a e ia tamau noa i te haere. Ua faanahohia te haereraa o teie mau feia apî tamahine e to ratou feia faatere tei haere e tei tere na ni‘a i te poromu e tei faaoti i te e‘a papû e te afaro roa‘e no te haere. Faahou â, ua renihia to outou tere e ia papû ia outou e aita te Faaora e haere noa na ni‘a i te e‘a, e haere atoa râ oia na muri iho ia outou—i te mau taahiraa atoa o te e‘a.

I ni‘a i teie e‘a o te hiero te vai nei te mau metua tane, te mau metua vahine, te mau melo no te utuafare, e te feia faatere o te autahu‘araa o te ohipa nei ei mau taata paruru. Ta ratou ohipa oia ho’i ia haapapû ratou e mea maitai e ua paruruhia te mau taata atoa i te mau ati. Ua inu maitai te feia apî tamahine tata‘itahi i te pape e ua nava‘i ta’na maa no te tape‘a i to’na itoito. Ua faanahohia te mau vahi tape‘araa e to ratou feia faatere autahu‘araa no te faafaaea e no te inu i te pape. E te Feia Apî Tamahine e, to outou mau metua tane, mau metua vahine, to outou mau episekopo, e e rave rahi atu â mau taata, o to outou ïa mau taata paruru a haere ai outou na te e‘a e tae atu ai i te hiero. E faaara ratou ia outou e e arata‘i ratou i to outou haere‘a e ia pêpê outou aore râ ia mauiui outou, aore râ ia hahi ê atu outou, e tauturu ïa ratou ia outou.

Ua faahiahia vau e i te mau kilometera hopea o ta ratou taahiraa ua haere mai to ratou mau taea‘e e te tahi atu feia apî tane e te mau hoa no te paturu i teie nei feia apî tamahine puai e no te faaitoito ia ratou. Ua faati‘a mai te hoê taea‘e i to’na tuahine, tei opupu roa te avae, e ua amo ia’na i ni‘a i to’na tua no te tufaa hopea e tae atu ai i te hiero. A tapae ai teie nei feia apî tamahine faahiahia i ta ratou fâ, ua tahe te mau roimata a haere ti‘a’tu ai ratou tata‘itahi i te hiero e ua tuu i to ratou rima i ni‘a i taua ofa‘i mo‘a ra e ua rave i te hoê fafauraa ia vai ti‘amâ noa no te tomo atu i roto i te hiero.

Te taahiraa e tae atu ai i te hiero o te hoê ïa parabole no to outou oraraa. Te ti‘a nei te mau metua e te feia faatere autahu‘araa na te hiti poromu no te paruru. Ua horo‘a ratou i te patururaa e te tautururaa. Ua paruru e ua faaitoito te feia apî tamahine te tahi i te tahi. Ua faahiahia te feia apî tane i te puai, te faaotiraa e te itoito o te feia apî tamahine. Ua amo te mau taea‘e i te mau tuahine tei pêpê. Ua oaoa te mau utuafare e ta ratou mau tamahine a hope ai ta ratou taahiraa i te hiero e ua faaho‘i ia ratou i te fare ma te maitai.

No te faaea noa i ni‘a i te e‘a e tae atu i te hiero, e ti‘a ia outou ia paruru i to outou iho huru viivii-ore e te viivii-ore o vetahi ê ta outou e amui atu. No te aha ? Ua haapii o Moromona i roto i te Buka a Moromona e te taitâ ore e te viivii-ore o « tei hau ê e tei hinaarohia ho’i i te mau mea atoa ».7

Eaha ta outou tata‘itahi e nehenehe e rave ia riro ei taata paruru i te viivii-ore ? E haamata te reira na roto i te ti‘aturiraa e e nehenehe outou e rave i te hoê taa-ê-raa. E haamata te reira na roto i te raveraa i te hoê faaotiraa. I to’u apîraa, ua haapii mai au e e ti‘a i te tahi mau faaotiraa ia ravehia i te hoê noa taime. I roto i te hoê buka iti ua papa‘i au i ta’u tabula no te mea ta‘u e rave i te mau taime atoa e te mea ta’u e ore roa e rave. Oia ho’i te mau mea mai te haapa‘oraa i te Ture no te Parau Paari, te pureraa i te mau mahana atoa, te aufauraa i ta’u tuhaa ahuru, e te faaotiraa ia ore roa e ma‘iri i te haere i te pureraa. Ua rave au i taua mau faaotiraa ra i te hoê noa taime, e i te taime no te ma‘itiraa, ua ite papû vau eaha te rave no te mea ua faaoti a‘e na vau. I te parauraa mai to’u mau hoa no te fare haapiiraa tuatahi, « e ere te hoê noa inu i te mea ino », ua ataata vau e ua parau atu, « ua faaoti au i te ahuru ma pitiraa o to’u matahiti ia ore e rave i te reira ». E tauturu te raveraa i te mau faaotiraa na mua roa ia outou ia riro ei feia paruru i te viivii-ore. Te ti‘aturi nei au e e papa‘i tata‘itahi outou i te hoê tabula no te mau mea ta outou e rave i te mau taime atoa e te mau mea ta outou e ore roa e rave. I reira ra a ora mai te au i ta outou tabula.

Te auraa te riroraa ei taata paruru i te viivii-ore e ti‘a ia outou ia oomo i te ahu tano, ia ara i ta outou mau parau, ta outou mau ohipa, e ta outou faaohiparaa i te mau rave‘a aparauraa no teie tau. Te riroraa ei taata paruru i te viivii-ore o te oreraa ïa outou e haapono i te mau parau aore râ te mau hoho‘a i te feia apî tane o te faa‘ere ia ratou i te Varua, i to ratou mana autahu‘araa, aore râ e faa‘ere ia ratou i to ratou viivii-ore. Ia maramarama outou i te faufaa rahi no te viivii-ore no te mea ua taa atoa ia outou e e hiero to outou tino e eiaha roa te mau mana no te hamaniraa tamarii e haaviiviihia na mua‘e i te faaipoiporaa. Ua maramarama outou e tei ia outou te hoê mana mo‘a e te hopoi‘a mo‘a no te faahaere mai i te tahi atu mau varua i ni‘a i te fenua nei no te farii i te hoê tino ei vahi faaearaa no to ratou varua mure ore. E faaohipa atoa teie nei mana i te tahi ê atu varua mo‘a. E taata paruru outou no te tahi mea « tei hau atu i te mau poe ».8 A faaroo. A haapa‘o. A faaineine i teie nei ia nehenehe ia outou ia farii i te mau haamaitairaa atoa e tia’i nei ia outou i roto i te mau hiero mo‘a o te Fatu.

E te mau metua vahine e faaroo mai nei i teie pô, o outou te hoho‘a hau atu i te faufaa rahi no ta outou mau tamahine i te pae no te ahu e te viivii-ore—mauruuru ia outou. Eiaha roa e feaa i te haapii ia ratou e e mau tamahine hui arii ratou na te Atua e aita to ratou faufaa i niuhia i ni‘a i to ratou huru faatianiraa. E a vaiiho ia ratou ia ite i to outou ti‘aturiraa tei faahoho‘a-maitai-hia e te tamau noa i roto i to outou iho huru e to outou faaunaunaraa.9 E feia paruru atoa outou no te viivii-ore.

I teie hepetoma, ua paiuma faahou atu vau i ni‘a i te mou‘a Ensign Peak. I te po‘ipo‘i roa e a hi‘o ai au i raro mai ni‘a mai i taua mou‘a ra i te mou‘a o te fare o te Fatu—te hiero no Roto Miti—ua maramarama faahou te faufaa rahi o te hiero. Ua horo‘a te feia mo‘a matamua i ta ratou mau mea atoa no te haere mai i ni‘a i te mau tupuai mou‘a ia nehenehe ia outou e o vau nei ia farii i te mau haamaitairaa no te hiero e ia taatihia e amuri noa’tu ei mau utuafare. E maha ahuru matahiti faatusiaraa, ohipa teimaha, e te haere-avae-raa mai Alpine e tae atu i te hiero—no te aha ? No te mea, mai ia outou, ua ti‘aturi ratou ! Ua ti‘aturi ratou i te hoê peropheta. Ua ti‘aturi ratou e ua ite oia e ua paraparau i te Atua e i Ta’na Tamaiti Here. Ua ti‘aturi ratou i te Faaora. Ua ti‘aturi ratou i te Buka a Moromona. No reira i nehenehe ai ia ratou ia parau, « te ti‘aturi nei matou e te tia‘i nei ho’i i te mau mea atoa, e rave rahi te mau mea i faaoroma‘ihia e matou, e te hinaaro nei ho’i matou ia faaoroma‘i i te mau mea atoa ».10 Ua faaoroma‘i ratou e rave rahi mau mea e nehenehe atoa ia tatou. Te Hiroa Faaroo ahuru ma toru o te mea ïa ta tatou e ti‘aturi nei no te mea o taua mau mea ra e ti‘amâ ai tatou no te tomo atu i roto i te hiero e ia ti‘a’tu i te hoê mahana i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra—tei tamatahia, tei vai viivii-ore, e tei taatihia. E titau ïa te reira ia « hau atu outou i te maitai no te basileia » e ia faaineine outou i teie nei e ia noaa ia outou te ti‘aturiraa e e nehenehe ta outou e rave i te mau ohipa paari.

E te Feia Apî Tamahine e, tei roto outou i te hoê ohipa faahiahia ! Eita outou e vai o outou ana‘e ! A paruru ai outou i to outou viivii-ore e to outou mâraa, e horo‘ahia ïa ia outou te puai. A haapa‘o ai outou i te mau fafauraa ta outou i rave, e arata‘i e e paruru ïa te Varua Maitai ia outou. E haatihia ïa outou e te mau nuu melahi no te ra‘i. Ua faahaamana‘o mai te peresideni Monson ia tatou, « a haamana‘o e aita outou e horo outou ana‘e i roto i teie hororaa rahi no te oraraa ; ua ti‘a ia outou ia farii i te tautururaa a te Fatu ».11 A faaineine no taua mahana ra ia haere mai outou i te hiero o te Fatu ma te ti‘amâ e ma te ineine no te rave i te mau fafauraa mo‘a. Ei feia paruru i te viivii-ore, e hinaaro ïa outou i te imi i te Faaora i roto i To’na ra fare mo‘a.

Te faaite papû atu nei au e te ora nei te Atua e te ora nei Ta’na Tamaiti here, to tatou Taraehara, o Iesu Mesia e maoti te mana faaora o To’na Taraehara hopea ore, e arata‘ihia e e paruruhia ïa outou tata‘itahi i ni‘a i to outou e‘a e tae atu i te hiero e i mua i to Raua ra aro. Te pure nei au e ia haapuaihia outou tata‘itahi no taua ohipa ra o te riro ïa ei taime nehenehe roa‘e no to outou oraraa. A ora no taua mahana nehenehe ra tei parauhia i roto i te Apokalupo a « hahaere ai outou… ma te ahu teatea [no te mea e mea] parau-ti‘a outou ».12 I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

  1. Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 25:2.

  2. Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau fafau 25:13.

  3. Faahaereraa Ia‘u iho i Mua a te Feia Api Tamahine [buka iti, 2009], 70.

  4. A hi‘o thefreedictionary.com/guardian.

  5. « E te Fatu Here », Te Mau Himene, no. 65.

  6. A hi‘o Dieter F. Uchtdorf, « A amo i te vahi tei reira outou i te ti‘araa » Liahona, Novema 2008, 55.

  7. Moroni 9:9.

  8. Maseli 3:15.

  9. A hi‘o M. Russell Ballard, « Te mau Metua Vahine e te mau Tamahine »,Liahona, Me 2010, 18–21.

  10. Te Mau Hiro‘a Faaroo 1:13.

  11. Thomas S. Monson, « Great Expectations » (Church Educational System fireside for young adults, 11 no tenuare 2009), http://lds.org/library/display/0,4945,538-1-4773-1,00.html.

  12. Apokalupo 3:4.