2010–2019
E mea Maere te mau Vahine Momoni!
Eperera 2011


E mea Maere te mau Vahine Momoni!

Te rahiraa o te mea ta tatou e rave nei i roto i te Ekalesia e mea na roto ïa i te taviniraa a te mau vahine.

Ua papa‘i te taata papa‘i aai o Wallace Stegner no ni‘a i te tere e te haaputuputuraa o te mau momoni i te Afaa no Roto Miti. Aita oia i farii i ta tatou haapa‘oraa e ua faahapahapa rahi oia ; area râ ua faahiahia oia i te haapa‘o maitai e te itoito o to tatou mau melo matamua, te mau vahine ihoa râ. Ua parau oia, « e mea maere ta ratou mau vahine ».1 Te faaite atoa nei au i taua mana‘o i teie mahana. E mea maere mau iho â to tatou mau vahine momoni !

Ua tuu te Atua i roto i te mau vahine te mau maitai hanahana no te puai, te viivii-ore, te here e te hinaaro ia faatusia no te atuatu i Ta’na mau tamarii varua no te mau u‘i i mua.

Te haapapû nei te hoê titorotororaa i te fenua Marite e « mea ti‘aturi puai a‘e te mau vahine no te mau faaroo atoa i te Atua », e te rahi nei ratou i te haere i te mau pureraa i te mau tane. « E mea rahi a‘e to ratou faaroo i roto i te mau mea atoa ».2

Aita vau i maere i teie nei parau, ia feruri ana‘e au i ni‘a i te ohipa rahi a te mau utuafare e te mau vahine i roto i ta tatou haapa‘oraa. E mea maramarama ta tatou haapiiraa ; e mau tamahine te mau vahine na to tatou Metua i te Ao ra, tei here ia ratou. Ua aifaito te mau vahine faaipoipo i ta ratou mau tane faaipoipo. Te titau nei te faaipoiporaa i te hoê auhoaraa i reira te mau vahine e te mau tane e haa amui ai no te pahono i te mau hinaaro o te utuafare.3

Ua ite tatou e rave rahi mau titauraa ta te mau vahine, e tae noa’tu te mau vahine e tutava nei i te ora i te evanelia.

Te faufaa ai‘a a te mau tuahine pionie

Te hoê tapa‘o puai i roto i te oraraa o to tatou mau tupuna o te faaroo ïa o te mau tuahine. Na roto i to ratou natura hanahana tei te mau vahine te horo‘araa e te hopoi‘a rahi a‘e no te utuafare e te mau tamarii e te atuaturaa i roto i te utuafare e i te tahi atu mau vahi. Ua riro te faaroo o te mau tuahine tei ineine i te faaru‘e i to ratou mau fare no te haere na roto i te mau afaa no te hoê oraraa ite-ore-hia ei ohipa faahiahia. Mai te mea e ti‘a ia faahitihia to ratou tapa‘o maitai hau atu i te faufaa o to ratou ïa faaroo aueue ore i roto i te evanelia a te Fatu o Iesu Mesia tei faaho‘ihia mai.

Ua riro te mau aamu itoito no te mau mea ta teie mau vahine matamua i faatusia e i rave a tere ai ratou na roto i te mau afaa ei hoê faufaa ai‘a na te Ekalesia. Ua putapû vau i te aamu a Elizabeth Jackson ua pohe ho’i ta’na tane, Aaron, i muri a‘e i te tereraa hopea na roto i te anavai Platte na muri i te Pŭpŭ Pereoo Huti a Martin. Ua papa‘i oia :

« Eita ïa vau e tamata i te faaite i to’u mau mana‘o i to’u riroraa ei vahine ivi e na tamarii e toru, i roto i taua mau huru oraraa ra… Te ti‘aturi nei au … e e haamo‘ahia ïa ta’u mau mauiui no te evanelia ei maitai no’u… Te ti‘aturi nei au … e e haamo‘ahia ïa ta’u mau mauiui no te evanelia ei maitai no’u…

« Ua [ti‘aoro] vau i te Fatu … o Oia tei fafau ia riro ei tane faaipoipo na te vahine ivi, e te hoê metua tane na te otare. Ua ti‘aoro vau Ia’na e ua haere mai Oia e tauturu ia’u ».4

Ua parau o Elizabeth e ua papa‘i oia i te aamu no te feia atoa tei faaruru i teie mau fifi ma te ti‘aturi e hinaaro te mau huaai ia faaoroma‘i i te mauiui e ia faatusia i te mau mea atoa no te Basileia o te Atua.5

E mea puai e e mea itoito te mau vahine i roto i te Ekalesia i teie mahana.

Te ti‘aturi nei au e te faaruru nei te mau vahine no te Ekalesia i teie mahana i taua titauraa ra e e mea puai e mea haapa‘o atoa ratou. Te haamauruuru nei te feia faatere autahu‘araa no teie Ekalesia i te mau tuhaa atoa no te faatereraa i te taviniraa, te tusia, te itoito e te horo‘araa a te mau tuahine.

Te rahiraa o te mea ta tatou e rave nei i roto i te Ekalesia e mea na roto ïa i te taviniraa a te mau vahine. I roto anei i te Ekalesia aore râ i te utuafare, e mea nehenehe ia hi‘o i te autahu‘araa e te Sotaiete Tauturu ia rave au maitai i te ohipa. Ua riro taua auraa ra mai te hoê pŭpŭ upa tei faatanotano-maitai-hia e e faauruhia ho’i tatou paatoa e te pehe o te matara mai.

I to’u haereraa iho nei i te hoê amuiraa i te tĭtĭ no Mission Viejo California, ua putapû to’u aau i te aamu no ni‘a i te ‘oriraa na te feia apî no na tĭtĭ e maha hou te matahiti apî. I muri a‘e i te ‘oriraa ua itehia te hoê pute iti na te vahine aita e i‘oa i rapae. Te faaite nei au ia outou te tuhaa ta te tuahine Monica Sedgwick, te peresideni no te Feia Apî Tamahine i roto i te tĭtĭ no Laguna Niguel i papa‘i : « Aita matou i hinaaro i te hi‘o atu i roto ; e tauhaa ho’i na te hoê taata ! No reira ua iriti matou ma te haapa‘o maitai e ua rave mai matou i te mea matamua i ni‘a ma te ti‘aturi e te vai ra te i‘oa. Oia mau, e ere râ mai ta matou i mana‘o—e buka No te Puai o te Feia Apî. Wow! Na teie i faaite ia matou o vai ra oia. I muri iho, ua rave mai matou i te tao‘a i muri mai, te hoê buka iti. Na te reira paha e horo‘a mai i te mau pahonoraa, e ere te mea ta matou i mana‘o. Te api matamua o te hoê ïa tabula no te mau papa‘iraa mo‘a auhia. E pae faahou â api i reira i papa‘i-maitai-hia ai te mau papa‘iraa mo‘a e te mau mana‘o ».

Ua hinaaro vitiviti te mau tuahine i te farerei i teie nei tamahine apî haapa‘o maitai. Ua hi‘o ratou i roto i te pute no te ite o vai te fatu. Ua tatara mai ratou te tahi monamona no te aho, te pua, te mono‘i e te hoê pahere. Ua au vau i to ratou mau mana‘o : « E, e mau mea maitai o te haere mai na roto mai i to’na vaha ; e mea mâ oia e e rima mârû to’na ; e te atuatu maitai nei oia ia’na iho ».

Ua tia’i ratou ma te anaanatae i te tao‘a i muri iho. Ua matara mai te hoê pute moni hamani rimahia i te tahi afata pape inu, e te tahi moni i roto i te hoê pute huti. Ua tuo ratou, « Aah, e mea ite e e mea ineine oia ! » Ua riro ratou mai te mau tamarii-rii i te po‘ipo‘i noera. Ua rahi atu â to ratou maere i te mea ta ratou i tatara mai i muri iho—te hoê parau hamani no te hoê faraoa monamona Forêt Noire, e te hoê nota no te hamani i te hoê faraoa no te mahana fanauraa no te hoê hoa. Ua fatata ratou i te tuo, « E vahine ATUATU FARE ! Mana‘o e te tavini maitai ». I muri iho, oia ïa, i te pae hopea te tahi i‘oa. Ua parau te feia faatere no te feia apî e ua haamaitai-rahi-hia ratou i te hi‘oraa i te hoho‘a hau o te hoê tamahine apî e ora ra i te evanelia ».6

E hoho‘a te reira no te hiaai o ta tatou mau feia apî tamahine ia apee i te mau ture o te Ekalesia.7 E hoho‘a atoa no te feia faatere haapa‘o, anaanatae, e te itoito no te Feia Apî Tamahine na te ao taatoa nei. E mea faahiahia mau ratou !

E ohipa faufaa rahi ta te mau tuahine i roto i te Ekalesia, i roto i te oraraa utuafare, e e mau taata faufaa rahi i roto i te opuaraa a te Metua i te Ao ra. E rave rahi o teie nei mau hopoi‘a o te ore e horo‘a mai nei i te moni, e horo‘a mai râ i te mauruuru e e auraa mure ore to ratou. Aita i maoro roa, ua anihia te hoê vahine aravihi e te au maitai i roto i te hoê tomite papa‘i ve‘a ia faaite mai i te hoê faataaraa no te ohipa a te mau vahine i roto i te Ekalesia. Ua faaitehia e aita te feia faatere i roto i ta tatou mau paroita e aufauhia. Ua tapû oia i te parau no te faaite e ua iti roa to’na anaanatae. Ua parau oia, « aita vau e ti‘aturi nei e te hinaaro nei te mau vahine i te tahi atu â mau ohipa aufau-ore-hia ».

Ua faaite atu matou e te faanahoraa hau atu i te faufaa rahi i te fenua nei o te utuafare ïa i reira ho’i « te mau metua tane e te mau metua vahine e [riro] ai… ei mau hoa aifaito ».8 Aita roa te hoê i aufauhia, te mau haamaitairaa râ eita ïa e noaa i te faahitihia. Ua parau matou ia’na no ni‘a i te mau pŭpŭ no te Sotaiete Tauturu, te Feia Apî Tamahine, e te Paraimere e arata‘ihia nei e te mau peresideni vahine. Ua faaite matou e mai te haamataraa mai o to matou aamu ua pure toopiti te mau tane e te mau vahine, ua himene, ua horo‘a i te mau a‘oraa, ua himene i roto i te pŭpŭ himene, e tae noa’tu i roto i te pureraa oro‘a, ta tatou ho’i pureraa hau atu i te mo‘a.

Ua faaite mai te buka apî tuiroo ra American Grace i te parau no te mau vahine i roto i te mau haapa‘oraa e rave rahi. Ua parauhia e e mea taa ê te mau vahine momoni i roto i to ratou mauruuru rahi i ta ratou ohipa i roto i te faatereraa a te Ekalesia.9 E mea piri a‘e te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei, te mau tane e te mau vahine i ta tatou faaroo hau atu i te tahi atu mau faaroo tei tuatapapahia.10

Aita ta tatou mau vahine i riro i te mea maere no te mea ua noaa ia ratou i te ape i te mau fifi o te oraraa—no te tahi tumu ê ra. E mea maere ratou no te huru e faaruru ai ratou i te mau tamataraa o te oraraa. Noa’tu te mau titauraa e te mau tamataraa ta te oraraa e horo‘a nei mai te faaipoiporaa aore râ te faaipoipo-ore-raa, te mau ma‘itiraa a te mau tamarii, te ma‘i, te nava‘i ore o te mau rave‘a, e te tahi atu mau fifi, ua faaea puai noa ratou ma te aueue ore e ma te tape‘a i to ratou faaroo. Te tamau noa nei to tatou mau tuahine i roto i te taatoaraa o te Ekalesia « i te aupuru i te feia paruparu, i te faateitei mai i te rima tautau ra i ni‘a, e i te faaetaeta i te mau turi avae paruparu ra ».11

Ua parau mai te hoê peresideni Sotaiete Tauturu o tei ite i taua huru taviniraa, « noa’tu te rave ra ratou i te ohipa, te mana‘o atoa nei ratou e, ‘Ahani noa e nehenehe ia’u ia rave rahi atu â !’ » Noa’tu e ere ratou i te mea maitai roa e te faaruru nei ho’i ratou paatoa i te mau fifi, ua faaîhia râ to ratou mau oraraa i to ratou faaroo i te hoê Metua here i te Ao ra e i te haapapûraa no te tusia taraehara a te Faaora.

Te ti‘araa o te mau tuahine i roto i te Ekalesia

I roto i na matahiti e toru i ma‘iri a‘e nei, ua imi te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo i te arata‘iraa, te faaururaa, e te heheuraa a tau‘a parau ai matou e te feia faatere no te autahu‘araa e no te mau pŭpŭ tauturu e a ohipa ai matou i ni‘a i te mau Buka Arata‘i apî a te Ekalesia. Na roto i teie raveraa ua ite au i te mau mana‘o mauruuru rahi no te ohipa faufaa rahi ta te mau tuahine, tei faaipoipo e te faaipoipo ore, i matau i te rave e o te rave nei i teie nei i roto i te utuafare e i roto i te Ekalesia.

E ti‘a i te mau melo atoa no te Ekalesia a Iesu Mesia ia « rave i te ohipa i roto i Ta’na ra ô vine no te faaoraraa i te mau varua o te taata nei ».12 « Te ohipa no te faaoraraa te vai ra i roto te ohipa misionare a te melo, te tape‘araa i te feia faafariuhia, te faaitoitoraa i te mau melo paruparu, te ohipa hiero e te aamu utuafare … te haapiiraa i te evanelia »,13 e te aupururaa i te feia vêvê e tei roohia i te ati.14 E faaterehia te reira na mua roa na roto i te apooraa paroita.15

Ua opua-taa-ê-hia i roto i te mau buka arata‘i apî e no ta ratou mau hopoi‘a teiaha e ia opere te mau episekopo i te tahi atu â o ta ratou mau hopoi‘a. E ti‘a i te mau melo ia ite e ua faauehia te episekopo ia horo‘a i te mana. E ti‘a i te mau melo ia turu e ia paturu ia’na a pee ai oia i teie faaueraa. Na te reira e faati‘a i te episekopo ia horo‘a rahi atu i te taime i te feia apî, te feia apî paari, e to’na iho utuafare. E horo‘a ïa oia i te tahi atu mau hopoi‘a faufaa rahi i te feia faatere autahu‘araa, te mau peresideni pŭpŭ e te mau tane e te mau tuahine tata‘itahi. I roto i te Ekalesia e mea faatura-rahi-hia te ti‘araa o te mau vahine i roto i te fare.16 Ia farii ana‘e te hoê metua vahine i te hoê piiraa i roto i te Ekalesia o te titau rahi i to’na taime, e horo‘ahia ïa i te metua tane te hoê piiraa ha‘iha‘i ia vai noa mai te aifaitoraa i roto i te oraraa o te utuafare.

E rave rahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua haere atu vau i te hoê amuiraa tĭtĭ i Tonga. I te po‘ipo‘i sabati ua î roa na ana‘iraa parahiraa e toru i mua o te fare pureraa i te mau tane mai te 26 e tae atu i te 35 matahiti te paari. Ua mana‘o vau e e pŭpŭ himene na te mau tane. I te taime râ a faaterehia’i te mau ohipa no te tĭtĭ ua ti‘a tata‘itahi mai teie mau tane, e 63 ratou, i ni‘a a tai‘ohia’i to ratou mau i‘oa e a turuhia’i ratou no te faatoro‘araa i roto i te Autahu‘araa a Melehizedeka. Ua oaoa e ua maere atoa vau.

I muri a‘e i te pureraa ua ani au i te peresideni Mateaki, te peresideni tĭtĭ, nahea teie semeio i te tupuraa. Ua parau mai oia e i roto i te hoê apooraa tĭtĭ ua tuatapapahia te parau no te faaitoitoraa. Ua ani to’na peresideni Sotaiete Tauturu tĭtĭ, te tuahine Leinata Va‘enuku e mea tano anei ia’na ia parau i te tahi mana‘o. A paraparau mai ai oia ua haapapû te varua i te peresideni e te mea ta’na e parau ra e parau mau ïa. Ua tatara oia e e rave rahi feia apî tane i roto i to ratou 20 e 30 matahiti i roto i ta ratou tĭtĭ tei ore i tavini i te hoê misioni. Ua parau oia e e rave rahi tei faaoaoa ore i te mau episekopo e te feia faatere autahu‘araa tei faaitoito puai ia ratou ia tavini i te hoê misioni e ua faariro ratou ia ratou i teie nei mai te mau melo faufaa ore no te Ekalesia. Ua parau oia e ua paari roa teie feia apî no te haere i te misioni. Ua faaite oia i to’na here e to’na pe‘ape‘a no ratou. Ua tatara mai oia e te vai nei te taatoaraa o te mau oro‘a faaoraraa no ratou, e e ti‘a ia haapuaihia te mau faatoro‘araa autahu‘araa e te mau oro‘a no te hiero. Ua parau oia e noa’tu e aita te tahi o teie feia apî tane i faaipoipohia, te rahiraa râ o ratou ua faaipoipohia ïa i te mau vahine maitai—e mea itoito te tahi, e mea paruparu te tahi, e ere te tahi i te melo.

I muri a‘e i te tuatapaparaa hohonu i roto i te apooraa tĭtĭ, ua faaotihia e e haere atu te mau tane no te autahu‘araa e te mau vahine no te Sotaiete Tauturu e farerei no te faaora i teie nei mau tane e ta ratou mau vahine faaipoipo, a horo‘a ai te mau episekopo i to ratou taime rahi i te feia apî tane e tamahine i roto i te mau paroita. Ua haapuai te feia i roto i te faaoraraa i te faaineineraa ia ratou no te autahu‘araa, te faaipoiporaa mure ore, e te mau oro‘a faaora no te hiero. I roto i na matahiti e piti i muri mai ua farii fatata te taatoaraa o na 63 tane tei paturuhia i te Autahu‘araa a Melehizedeka i te amuiraa ta’u i haere atu i to ratou oro‘a hiero e ua taatihia ta ratou mau vahine faaipoipo ia ratou. Ua riro teie aamu ei hoê noa o te hoho‘a no te faufaa rahi o to tatou mau tuahine i roto i te ohipa faaoraraa i roto i to tatou mau paroita e tĭtĭ, e nahea ratou e faaohie ai i te farii i te heheuraa, i roto ihoa ra i te mau apooraa a te Ekalesia.17

Te ti‘araa o te mau tuahine i roto i te utuafare

Te ite nei tatou e te vai nei te mau puai rahi i tuuhia no te aro i te mau vahine e te mau utuafare. Ua faaite mai te mau titorotororaa apî e te vai nei te toparaa i roto i te haapa‘oraa i te faaipoiporaa e te toparaa o te rahiraa o te feia paari e faaipoipo nei.18 No te tahi, te riro nei te faaipoiporaa e te utuafare ei « ma‘itiraa eiaha râ ei parau tumu papû e faanahonaho nei i to tatou sotaiete ».19 Te faaruru nei te mau vahine i te mau ma‘itiraa e rave rahi e e ti‘a ia ratou ia feruri na roto i te pure te mau ma‘itiraa ta ratou e rave e nahea te reira e haamaitai ai i te utuafare.

I to’u haereraa i Niu Terani i te matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua tai‘o vau i roto i te ve‘a no Auckland te parau no te mau vahine, e ere no ta tatou faaroo, o te fifi nei i teie nei mau tumu parau. Ua parau te hoê metua vahine e ua ite oia i to’na huru oraraa, e ta’na ma‘itiraa no te haere anei e rave i te ohipa, aore râ i te faaea i te fare no ni‘a ïa i te hooraa mai i te hoê tapo‘i tahua apî e te hoê â pereoo uira tei ore i hinaarohia e ana. Ua mana‘o râ te tahi atu vahine e te enemi rahi roa‘e no te hoê « oraraa utuafare oaoa e ere ïa te ohipa aufauhia—o te afata teata ra ». Ua parau oia e mea rahi roa te taime no te mau utuafare no te mata‘ita‘i i te afata teata e e mea iti râ te taime no te utuafare.20

E mau faaotiraa hohonu teie no te taata tata‘itahi, te vai nei râ e piti parau haapiiraa e ti‘a ia tatou ia haamana‘o noa. A tahi, eiaha roa te hoê vahine e mana‘o e mea ti‘a ia’na ia oto aore râ ia mana‘o e mea faufaa ore ta’na ohipa no te mea te horo‘a nei oia i ta’na mau tautooraa no te aupururaa e no te atuaturaa i te mau tamarii. Aita’tu e ohipa hau atu i te faufaa rahi i roto i te opuaraa a to tatou Metua i te Ao ra. Te piti, e ti‘a ia tatou paatoa ia haapa‘o maitai ia ore e haavâ aore râ ia mana‘o e mea paruparu te mau tuahine mai te mea e faaoti ratou ia rave i te ohipa i rapae au i te utuafare. E mea varavara tatou i te taa, aore râ i te mauruuru roa i te huru oraraa o te mau taata. E ti‘a i te mau tane e te mau vahine faaipoipo ia aparau amui na roto i te pure ma te ite e e haavâhia ratou i mua i te Atua no ta ratou mau faaotiraa.

O outou te mau tuahine itoito tei riro ei metua hoê, noa’tu eaha te mau tumu, te mauruuru rahi nei to matou aau no outou. Ua haamaramarama mai te mau peropheta « e ua ineine te mau rima e rave rahi no te tauturu ia outou. Aita te Atua e tau‘a ore nei ia outou. Aita atoa te Ekalesia ».21 Te ti‘aturi nei au e e imi te feia mo‘a i te mau mahana hopea i te mau rave‘a atoa no te faatupu i roto i te vahi ohiparaa te hoê vahi o te farii e o te tauturu i te mau vahine e te mau tane i roto i ta ratou mau hopoi‘a ei mau metua.

O outou te mau tuahine itoito e te haapa‘o tei ore i faaipoipohia, ia ite mai outou e te here nei e te oaoa nei matou ia outou e te haapapû atu nei matou ia outou e eita roa outou e faaerehia i te haamaitairaa mure ore.

Ua papa‘i te vahine pionie faahiahia, o Emily H. Woodmansee, i te parau no te himene « E Mau Tuahine Tatou no Ziona » Ua haapapû tano oia e « e tavini [te mau vahine] mai te mau melahi »22 Ua parauhia te reira « te pure ti‘atu i to tatou Metua i te Ao ra, e ‘e tao‘a teie ta … te mau tuahine … e titau atu’ ».23

E te mau tuahine here e, te here nei e te faahiahia nei matou ia outou. Te mauruuru nei matou no ta outou taviniraa i roto i te basileia o te Fatu. E mea maere mau outou ! Te faaite nei au i to’u mauruuru taa ê i te mau vahine i roto i to’u nei oraraa. Te faaite papû nei au e e mea mau te Taraehara, te hananaha o te Faaora, e te Faaho‘i-raa-hia mai Ta’na Ekalesia, i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

  1. Wallace Stegner, The Gathering of Zion: The Story of the Mormon Trail (1971), 13.

  2. Robert D. Putnam and David E. Campbell, American Grace: How Religion Divides and Unites Us, (2010), 23.

  3. A hi‘o Buka Arata‘i 2 : Faatereraa a te Ekalesia (2010), 1.3.1 ; a hi‘o atoa Mose 5:1, 4, 12, 27.

  4. I roto Andrew D. Olsen, The Price We Paid: The Extraordinary Story of the Willie and Martin Handcart Pioneers (2006), 445.

  5. A hi‘o « Leaves from the Life of Elizabeth Horrocks Jackson Kingsford », Utah State Historical Society, Manuscript A 719; i roto « Remembering the Rescue », Ensign, Atopa 1997, 47.

  6. Ua amuihia e ua haapotohia no roto mai i te hoê imere na Monica Sedgwick, peresideni tĭtĭ Feia Apî Tamahine no te tĭtĭ Laguna Niguel Californie, e te hoê a‘oraa i horo‘ahia na Leslie Mortensen, peretiteni tĭtĭ Feia Apî Tamahine no te tĭtĭ no te Mission Viejo Californie.

  7. I roto i te hoê irava te upoo parau « Why Do We Let Them Dress Like That ? » (Ve‘a Wall Street, 19–20 no mati 2011, C3), mana‘o no te hoê metua vahine Ati Iuta tei au i te faito ahu e te tano e tei ite i te hi‘oraa maitai o te mau vahine momoni.

  8. « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Novema 2010, 49.

  9. A hi‘o Putnam and Campbell, American Grace, 244–45.

  10. A hi‘o Putnam and Campbell, American Grace, 504.

  11. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 81:5; a hi‘o atoa Mosia 4:26.

  12. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 138:56.

  13. Buka Arata‘i 2 : Faatereraa i te Ekalesia (2010), api 22.

  14. A hi‘o Buka Arata‘i 2, 6.1.

  15. A hi‘o Buka Arata‘i 2, 4.5.

  16. A hi‘o Emily Matchar, « Why I Can’t Stop Reading Mormon Housewife Blogs », salon.com/life/feature/2011/01/15/feminist_obsessed_with_mormon_blogs. Mai tei faaitehia ei vahine e te ti‘aturi ore tei ite i teie faatura e tei parau e ua au oia i tei tai‘ohia no te mau aravihi o te mau vahine momoni i te fare

  17. No roto mai i te mau aparauraa e te peresideni tĭtĭ no Nuku’alofa Tonga Ha’akame, Lehonitai Mateaki (o tei tavini i muri iho ei peresideni misioni no Papua New Guinea Port Moresby) e te peresideni tĭtĭ no te Sotaiete Tauturu, Leinata Va’enuku

  18. A hi‘o D’Vera Cohn e Richard Fry, « Women, Men, and the New Economics of Marriage », Pew Research Center, Social and Demographic Trends, pewsocialtrends.org. Ua topa rahi roa te rahiraa tamarii fanauhia i roto i te mau fenua e rave rahi. Ua piihia te reira te Tau To’eto’e no te Huiraatira.

  19. « A Troubling Marriage Trend », Deseret News, 22 no novema 2010, A14, faahitiraa no te hoê parau faaite i ni‘a msnbc.com.

  20. A hi‘o Simon Collins, « Put Family before Moneymaking Is Message from Festival », New Zealand Herald, 1 no fepuare 2010, A2.

  21. Gordon B. Hinckley, « Women of the Church », Ensign, Novema 1996, 69 ; a hi‘o atoa Spencer W. Kimball, « Our Sisters in the Church », Ensign, Novema 1979, 48–49.

  22. « E Mau Tuahine Tatou no Ziona » Te Mau Himene, no. 193.

  23. Karen Lynn Davidson, Our Latter-Day Hymns: The Stories and the Messages, rev. nene‘iraa (2009), 338–39.