2010–2019
E riro te Rê i Taua mau Mea Atoa nei ia Tatou, i tei Aroha mai ia Tatou nei
Eperera 2011


E riro te rê i taua mau mea atoa nei ia tatou, i tei aroha mai ia tatou nei

Te mau ati no te tamata noa ia tatou. E mea faufaa roa te reira no te raveraa i te natura hanahana.

I roto i teie oraraa tahuti nei te vai ra te mau tamataraa, te mau ati e te mau pe‘ape‘a, e e riro te tahi mau ati ta tatou e farerei nei i roto i te oraraa nei ei mau ati ri‘ari‘a. E ma‘i anei, e hoo ai‘a anei, e faahemaraa anei,e poheraa anei o tei herehia, e mau ati anei no te natura e aore râ, te tahi atu huru fifi, ua riro te oto ei tuhaa no to tatou oraraa tahuti nei. E rave rahi o tei uiui e, no te aha tatou e farerei ai i te tahi mau titauraa fifi. Ua ite tatou e, te hoê tumu no te reira maori râ, no te tamata ïa i to tatou faaroo, no te hi‘o e, e haapa‘o anei tatou i te mau mea atoa ta te Fatu i faaue mai.1 Aua‘e râ, ua riro teie fenua ei vahi maitai roa no te faaruru—e no te upooti‘a—i teie mau tamataraa.2

E ere râ teie mau ati no te tamata noa ia tatou. E mea faufaa roa te reira no te raveraa i te natura hanahana.3 Mai te mea e, e arai maite tatou i te reira mau fifi, e haamo‘ahia ratou no to tatou maitai.4

Ua parau o Elder Orson F. Whitney e, « Aore e mauiui e farereihia e tatou, aore e ati e tupu mai i ni‘a ia tatou, e mau‘a… Te mau mea atoa e mauiuihia e tatou e te mau mea atoa e faaruruhia e tatou, mai te mea e, e faaruru tatou i te reira ma te faaoroma‘i, na te reira e patu i to tatou huru taata, e tamâ i to tatou aau, e faarahi i to tatou varua, e e faariro ia tatou ei taata mărû a‘e e te aroha a‘e… e mea na roto i te oto e i te mauiui, te ohipa e te pe‘ape‘a, e roaa ai ia tatou te ite ta tatou i haere mai e tii i ô nei. »5

Aita i maoro a‘e nei, ua hi‘opo‘ahia hoê tamaiti e iva matahiti, e ua itehia te mariri ai taata taa ê roa i roto i to’na ivi. Ua haamaramarama mai te taote i te huru mau o te reira ma‘i e te huru no te rapaauraa, oia ho’i, e rave rahi ava‘e te haereraa i ni‘a i te matini faaapî toto e te tahi mau tâpûraa. Ua parau mai oia e, e riro ïa ei area taime teimaha roa no te reira tamaiti e no to’na utuafare, e na ô atoa mai ra e, « te ani mai nei te taata ia’u e, ‘e vai noa anei au mai to’u huru matamua ra ia hope teie ma‘i ?’ E pahono vau ia ratou e, ‘aita, eita oe e vai faahou mai te matamua ra. E riro râ oe ei tamaiti puai roa. E riro oe ei taata nehenehe !’ »

I te tahi mau taime, mai te huru ra e, ua faatumuhia to tatou mau tamataraa i ni‘a i te mau vahi o to tatou oraraa e i ni‘a i te mau tuhaa o to tatou varua eita e roaa maitai ia tatou ia arai. Te tumu no teie mau titauraa, o to tatou ïa tupuraa i te rahi, no reira, eita ïa tatou e maere i te mea e, no tatou iho to tatou mau tamataraa—fatata roa e mea renihia mai i ni‘a i to tatou iho hinaaro e aore râ, to tatou iho paruparu. Aita e taata aita e tautoo no te rave i te maitai, te feia mo‘a hoa râ. E ui paha te tahi feia mo‘a e, no te aha o vau ? Te tamata nei au ia riro ei taata maitai ! No te aha te Fatu i faati‘a ai ia tupu teie ohipa ? » Na te auahi o te ati e tauturu i te tamâraa, noa’tu e, e feia mo‘a maitai roa, na roto i te faaru‘eraa i te ino i roto i to ratou oraraa, e te vaiihoraa mai ia tatou, ua hau a‘e i te mâ.6 Te vai ra te mau auro maitai roa e titauhia ia haamaitai e ia tatarahia te mau mea ino. Eita e rava‘i ia maitai noa. E hinaaro tatou ia riro mai te Faaora te huru, tei haapii mai Ta’na i faaoroma‘i i te mauiui e te ahoaho e te faahemaraa rau.7

Ua riro te Purumu no Crimson i roto i te Logan Canyon ei vahi au roa a‘e na’u ia haere e orihaere. Ua toro te tuhaa rahi o te purumu na te pae i ni‘a o te mato, e vahi mata‘ita‘iraa nehenehe roa te reira i te canyon e i te afaa i raro. Tera râ, e ere i te mea ohie ia ta‘uma i ni‘a. E mea haapa‘uma noa te purumu, e hou a tae ai i ni‘a roa, e mea haapa‘uma rii te purumu, e ua paruru te mau mato i te hi‘oraa i raro i te canyon. E mea faufaa roa te tautooraa hopea, no te mea ia tae ana‘e i ni‘a i te tupua‘i mou‘a, aita e faaauraa te nehenehe ia mata‘ita‘i mai i raro. Aita’tu e rave‘a e ite ai i te reira, maori râ, e ta‘uma roa.

Te faaite ra te mau papa‘iraa mo‘a, e te huru o te oraraa nei e, te mau tamataraa fifi a‘e e te teimaha o mua ïa i te mau ohipa faahiahia e i te tupuraa rahi. « I muri mai i te mau ati e rave rahi ra e tae mai ïa te mau haamaitairaa ».8 Ua mau te mau tamarii Iseraela i mua i te Miti Uteute hou a vahihia ai.9 O Nephi tei faaruru i te fifi, te riri o to’na mau tuaana, e te mau manuïa ore e rave rahi hou a ti‘a ai ia’na ia rave mai i te mau api veo.10 Ua fati o Iosepha Semita i raro a‘e i te hoê mana diabolo i mana‘o ai oia e, e mou roa oia. I te taime a fatata roa ai oia i te topa i roto i te mana‘o paruparu, ua faaitoito oia ia pii i te Atua, e i taua iho taime ra, ua haere maira te Metua e te Tamaiti.11 E mea pinepine te mau hoa o te Ekalesia i te farerei i te pato‘iraa e i te haape‘ape‘araa ia fatata ratou i te bapetizo. Ua ite te mau metua vahine e, te ohipa no te fanau, e omua ïa te semeio o te fanauraa. Mai te tau e te tau te ite nei tatou i te mau haamaitairaa nehenehe i muri a‘e i te mau tamataraa rarahi.

I te 19raa o te matahiti o to’u mama ruau, ua roohia oia i te hoê ma‘i rahi. I muri a‘e ra, ua parau oia e, « Aita e ti‘a ia’u ia haere. Ua ino roa to’u avae aui no to’u faaearaa i roto i te ro‘i e rave rahi ava‘e. E mea marû roa te ivi mai te « éponge » te huru, e i to’u tuuraa i to’u avae i ni‘a i te tahua, e au e, ua haruhia e te uira ».12 A tarava noa ai oia i ni‘a i te ro‘i, e i roto i te mauiui hopea, ua farii oia e ua tai‘o i te hoê buka iti no roto mai i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Ua faafariuhia mai oia e i muri mai ua bapetizohia. E rave rahi taime, na te hoê titauraa taa ê e tauturu ia tatou ia faaineine no te hoê mea faufaa rahi.

I roto i te fifi, fatata eita roa’tu e ti‘a ia tatou ia ite e, te haamaitairaa e tae mai, e mea rahi a‘e ïa i te mauiui, i te faahaehaaraa e aore râ, i te aau oto ta tatou e farerei i te tahi taime. « Aita roa ho’i e a‘o e riro ei mea oaoa i reira ra, e mea oto ra ; area i muri a‘e, o te maitai ra ïa o te parau ti‘a te tupu i taua a‘o ra, i te feia i haamatarohia i te reira ».13 Ua haapii mai te aposetolo Paulo e, « To tatou ho’i pohe iti poto mâmâ i teie nei, te faatupu nei ïa i te ora rahi roa teimaha e te mure ore no tatou ».14 E mea faahiahia roa i te mea e, ua faaohipa o Paulo i te parau ra « pohe iti poto mâmâ ». No roto mai te reira i te hoê taata tei ta‘irihia, tei pehihia i te ofa‘i, tei haaparemohia, tei tape‘ahia i te fare auri, e o tei farerei i te tahi atu mau tamataraa.15 Aita vau e ti‘aturi nei e, e rave rahi o tatou o te tapa‘o i to tatou mau fifi ei mau fifi mâmâ. Tera râ, ia faaauhia te reira i te mau haamaitairaa e te tupuraa ta tatou e farii i te hopea ra, i roto i teie oraraa e i roto i te tau mure ore, e mea mâmâ mau ïa to tatou mau ati.

Eita tatou e imi i ta tatou mau tamataraa, te mau ati, e te mau fifi. Na to tatou iho tere i roto i te oraraa nei e horo‘a mai i te faito e au ia tatou. E rave rahi mau tamataraa e tuhaa matarohia ïa no to tatou oraraa tahuti nei, tera râ, e tuhaa faufaa roa ta ratou i roto i to tatou haereraa i mua.

A fatata ai i te hope ta te Faaora ohipa i te tahuti nei, ua farerei a‘e ra oia i te tamataraa teimaha roa a‘e o te mau tau atoa—te mauiui faito ore i roto i Getesemane e i Golagota. Ua tupu te reira na mua a‘e i te ti‘a-faahou-raa hanahana e i te fafauraa e, te vai ra te tau e hope ai to tatou mau mauiui atoa. E mea titauhia To’na mauiui no te menema taata ore i taua po‘ipo‘i Pata ra e no to tatou tahuti ore e te ora mure ore amuri a‘e.

I te tahi mau taime e hinaaro tatou ia tupu tatou i te rahi ma te titauraa ore, e ia faahotu i te puai ma te tautoo ore. Tera râ, eita te tupuraa i te rahi e tae mai na roto i te faaohiparaa i te rave‘a ohie. Ua papû maitai ia tatou e, te maona e pato‘i i te mau faaineineraa puai, eita roa’tu ïa oia e riro mai ei maona aito no te ao nei. E mea ti‘a ia tatou ia haapa‘o maitai eiaha tatou ia faaau ore i te mau mea faufaa roa o te tauturu ia tatou ia roaa te natura hanahana.

Aore hoê o te mau ati e te mau fifi ta tatou e farerei nei i ô atu i to tatou mau oti‘a no te mea, e roaa ia tatou te tauturu a te Fatu. E nehenehe ta tatou e rave i te mau mea atoa na roto i te Mesia o te haapuai ia tatou.16

I muri a‘e i te ma‘i rahi ta’na i farii, ua faaite o Elder Robert D. Hales i teie aamu i muri nei i roto i te amuiraa rahi : « I te tahi taime rii, ua parau vau i te Fatu e, ua farii au i te mau haapiiraa e ti‘a ia haapiihia ia’u, e aita e titau-faahou-hia ia’u ia faaoroma‘i noa â. Mai te huru e, aita to teie huru aniraa e faufaa, i te mea e, ua haapapû-maitai-hia mai ia’u e, teie huru tamataraa no te tamâraa ïa, ua titauhia ia faaoroma‘i, ia au i te taime e i te raveraa a te Fatu. Ua haapii … au e, eita vau e vaiiho-noa-hia o vau ana‘e no te amo i teie mau tamataraa e teie mau ati, e tauturu mai râ te mau melahi tia‘i ia’u. Te vai ra te tahi mau melahi, e taote, e tuati taote, e hau roa’tu i te taatoaraa, to’u ïa hoa here, o Mary. E i te tahi taime, ia au i te hinaaro o te Fatu, ua farii au i te tamahanahanaraa na roto i te fâraa mai te mau ve‘a no te ra‘i mai tei horo‘a mai i te tamahanahanaraa e i te faaitoitoraa i roto i to’u mau taime fifi. »17

Ua here to tatou Metua i te Ao ra ia tatou e ua ite tatou e, « o te ti‘aturi i te Atua ra, e faati‘ahia ïa ratou i to ratou mau ati, e to ratou ahoaho, e to ratou mau pohe, e e faateiteihia ratou i te mahana hopea ra ».18 I te hoê mahana ia tae tatou i ô mai i te paruru, e hinaaro i te hoê taata eiaha no te parau noa mai ia tatou e, « ua oti ta oe. ». E hinaaro râ tatou ia parau mai te Fatu e, « Ua ti‘a roa, e teie nei tavini maitai e te haavare ore ».19

Ua here au te mau parau a Paulo : na te ma‘i anei, e na te ahoaho, e na te hamani ino, e na te po‘ia, e na te vevem e na te ati, e na te ‘o‘e anei ?

« Na te aha e faataa ê ia tatou i te aroha o te Mesia ra ? na te ma‘i anei, e na te ahoaho, e na te hamani ino, e na te po‘ia, e na te veve e na te ati, e na te ‘o‘e anei ?…

« E ore, e riro te re i taua mau mea atoa nei ia tatou, i tei aroha mai ia tatou nei ».20

Ua ite au e, te ora nei te Atua e te ora atoa nei Ta’na Tamaiti o Iesu Mesia. Ua ite atoa vau e, na roto i ta Raua tauturu « e riro te rê » ia tatou i roto i te mau ati ta tatou e farerei nei i roto i teie oraraa. E nehenehe tatou ia riro mai ia Raua. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

  1. A hi‘o 1 Petero 1:6–8 ; Aberahama 3:25.

  2. A hi‘o 1 Petero 2:20.

  3. A hi‘o 2 Petero 1:4.

  4. A hi‘o 2 Nephi 2:2.

  5. Orson F. Whitney, i roto Spencer W. Kimball, Faith Precedes the Miracle (1972), 98.

  6. A hi‘o Isaia 48:10 ; 1 Nephi 20:10.

  7. A hi‘o Alama 7:11–12.

  8. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 58:4.

  9. A hi‘o Exodo 14:5–30.

  10. A hi‘o 1 Nephi 3–4.

  11. A hi‘o Iosepha Semita—Aamu 1:15–17.

  12. Amalie Hollenweger Amacher, aamu aita i nene‘ihia tei te fatu ra te reira.

  13. Hebera 12:11.

  14. 2 Korinetia 4:17.

  15. A hi‘o 2 Korinetia 11:23–28.

  16. A hi‘o Philipi 4:13.

  17. Robert D. Hales, « The Covenant of Baptism: To Be in the Kingdom and of the Kingdom », Liahona, Tenuare 2001, 6.

  18. Alama 36:3.

  19. Mataio 25:21.

  20. Roma 8:35, 37.