2010–2019
Te mau Rave‘a no te Rave i te Maitai
Eperera 2011


Te mau Rave‘a no te Rave i te Maitai

Tera râ, i roto i te faanahoraa tauturu a te Fatu i te feia nava‘i ore te oraraa, i te mau taime atoa, e titauhia i te taata ia haamo‘a ia ratou iho e i te mau mea i fatuhia e ratou, na te Atua e na Ta’na ohipa.

E au mau taea‘e e au mau tuahine, te fâ no ta’u parau poro‘i o te faatura ïa e te faahanahana i te ohipa ta te Fatu i rave e e rave nei no te tavini i te feia veve e te nava‘i ore i rotopu i Ta’na mau tamarii i ni‘a i te fenua nei. Te here nei Oia i Ta’na mau tamarii nava‘i ore e o ratou atoa te hinaaro nei i te tauturu. E ua haamau Oia i te mau rave‘a no te haamaitai i te feia e hinaaro nei i te tauturu e i te feia e horo‘a nei i te tauturu.

Te faaroo nei to tatou Metua i te Ao ra i te pure a Ta’na mau tamarii i te mau fenua atoa te ani nei i te maa no te amu, i te ahu no te tapoi i to ratou tino, e te hanahana e roaa ia ratou mai te mea e, e ora ratou ia ratou iho. Ua faaroo Oia i taua mau taparuraa ra mai te tau a tuu ai Oia i te tane e te vahine i ni‘a i te fenua nei.

Ua ite outou i te reira mau hinaaro i te vahi ta outou e ora ra e na te ao atoa nei. E pinepine te putapû to outou aau i te aroha. Ia farerei ana‘e outou i te hoê taata e rohi ra no te imi i te hoê ohipa, e ô mai te mana‘o tauturu i roto ia outou. E tupu mai te reira mana‘o ia tomo ana‘e outou i roto i te fare o te hoê vahine ivi e ia ite e, aita ta’na e maa. E tupu te reira mana‘o ia ite ana‘e outou i te mau hoho‘a no te mau tamarii e parahi noa ra ma te ta‘i i ropu i te mau apaapa paparari o to ratou fare tei ta‘irihia e te hoê aueueraa fenua e aore râ, na te auahi.

No te mea ho’i e, te faaroo nei te Fatu i ta ratou ta‘i e te ite mai nei Oia i to outou aroha rahi ia ratou, ua faanaho Oia mai mutaa ra i te mau rave‘a no Ta’na mau pĭpĭ ia tauturu. Ua ani Oia i Ta’na mau tamarii ia horo‘a i to ratou taime, i ta ratou mau rave‘a, e ia ratou iho, no te amui atu Ia’na ra no te tavini ia vetahi ê.

I te tahi taime ua parauhia Ta’na rave‘a no te tauturu « Haapa‘o i te Ture no te Haamo‘araa ». I te tahi atu anotau ua parauhia ta’na rave‘a « Te Haapa‘oraa Tahoê ». I to tatou nei anotau ua parauhia te reira e, te « Faanahoraa Totauturu a te Ekalesia ».

Ua taui te mau i‘oa e te tahi mau arata‘iraa o te tereraa ohipa, no te faaau ïa i te mau hinaaro e i te mau huru o te oraraa o te taata. Tera râ, i roto i te faanahoraa tauturu a te Fatu i te feia nava‘i ore te oraraa, i te mau taime atoa, e titauhia i te taata ia haamo‘a ia ratou iho e i te mau mea i fatuhia e ratou, na te Atua e no Ta’na ohipa.

Ua ani mai oia e ua faaue mai ia tatou ia rave i Ta’na ohipa no te amo i te feia nava‘i ore. Ua rave tatou i te fafauraa ia rave i te reira i roto i te mau pape o te bapetizoraa e i roto i te mau hiero mo‘a o te Atua. Te faaapî nei tatou i te fafauraa i te sabati a rave ai tatou i te oro‘a mo‘a.

Ta’u fâ i teie mahana o te faataa ïa i te tahi mau rave‘a Ta’na i horo‘a mai ia tatou nei no te tauturu ia vetahi ê i roto i te nava‘i ore. Aita ta’u e nehenehe e paraparau atu i te taatoaraa o te reira i roto i teie taime amuiraa to tatou. To’u hinaaro o te faaapî ïa e o te haapuai i ta outou fafauraa ia rave i te ohipa.

Te vai ra hoê himene no ni‘a i te aniraa a te Fatu ia tomo i roto i teie ohipa, e o ta’u i himene mai to’u tamariiraa mai â. Ia paaririi mai au, ua haamata vau i te haapa‘o maitai a‘e i te nota oaoa eiaha râ i te mau parau. Te pure nei au ia putapû to outou aau i to’na mau paraparau i teie mahana. Faaroo faahou ana‘e tatou i te mau parau :

Ua rave anei au i te ohipa maitai i te ao nei i teie mahana ?

Ua tauturu anei au i te hoê taata nava‘i ore ?

Ua faaanaanatae anei au i tei oto ra e ua faaoaoa anei i te hoê taata ?

Mai te mea e, aita, ua pau ïa vau.

Ua mama a‘e anei te hopoi‘a a te hoê taata i teie mahana

No te mea ua hinaaro vau e horo‘a ?

Ua tauturu anei au i tei ma‘i e tei teimaha ?

Tei reira anei au a hinaaro ai ratou i ta’u tauturu ?

No reira, a ti‘a i ni‘a, e a rave i te tahi ohipa hau atu

I te moemoea noa i to outou fare i ni‘a ra.

E oaoa to roto i te ohipa maitai, e poupou rahi,

E haamaitairaa no te ohipa e no te here.1

Te faatae tamau mai nei te Fatu i te mau piiraa faaara ia tatou paatoa. I te tahi taime e riro ïa mai te tahi mana‘o aroha ta‘ue no te tahi taata i roto i te fifi. E tupu paha te reira i roto i te hoê metua tane ia ite oia i te hoê tamarii ia topa i raro e ia pahure te turi. E tupu paha te reira i roto i te metua vahine ia faaroo ana‘e oia i te ta‘i riaria a ta’na tamarii i te pô. E tupu paha te mana‘o aroha i roto i te hoê tamaiti e aore râ, i te hoê tamahine no te tahi taata te oto ra e aore râ, te ri‘ari‘a ra i te fare haapiiraa.

Ua tupu a‘e nei te mana‘o aroha i roto ia tatou paatoa no te tahi mau taata aita tatou i matau. Ei hi‘oraa, i to outou faarooraa i te mau parau no ni‘a i te mau are miti na ni‘a i te moana patifita i muri a‘e i te aueueraa fenua i te fenua Tapone, ua tupu te mana‘ona‘o i roto ia outou no te feia o te roohia i te reira ati.

E rave rahi tauatini outou tei putapû te aau i to outou faarooraa i te parau no te pape pu‘e i Queensland, i Auteraria. Ua faaite te mau ve‘a i te rahiraa o te taata i roohia i te reira ati. Tera râ, e rave rahi o outou o tei haape‘ape‘a no te ati o te mau taata. No te pahono i te piiraa faaara, 1.500 e aore râ, hau atu, rahiraa melo i Auteraria tei haere mai no te tauturu e no te tamahanahana.

Ua huri ratou i to ratou mana‘o aroha i roto i te faaotiraa ia faaohipa i ta ratou mau fafauraa. Ua ite au i te mau haamaitairaa tei tae mai i ni‘a i te feia ati tei farii i te tauturu, e i ni‘a i te taata tei horo‘a i te reira mau tauturu.

E ite te mau metua maitai i roto i te mau fifi atoa o vetahi ê i te hoê rave‘a no te faatae mai i te mau haamaitairaa i roto i te oraraa o ta ratou mau tamaiti e ta ratou mau tamahine. Aita i maoro a‘e nei ua hopoi mai e toru na tamarii i te mau farii maa i mua i to matou opani fare. Ua ite to ratou na metua e, te hinaaro ra matou i te tauturu, e ua horo‘a raua i te rave‘a i ta raua mau tamarii ia tavini ia matou.

Ua haamaitai na metua i to matou utuafare na roto i ta raua tautururaa. Ua horo‘a atoa raua i te mau haamaitairaa i ta raua mau mootua na roto i to raua faaueraa i ta raua mau tamarii ia hopoi mai i te tauturu. Na te mata ataata o te mau tamarii i to ratou ho‘iraa’tu, i haapapû mai ia’u e, e tupu mau te reira. E haapii raua i ta raua mau tamarii i te oaoa ta ratou e farii na roto i te taviniraa i te i‘oa o te Fatu. Te haamana‘o nei au i taua mana‘o mauruuru ra i to’u tamariiraa, a hutihuti ai au i te aihere i ô te taata na roto i te aniraa a to’u papa. I te mau taime atoa e anihia mai ia’u ia horo‘a, e haamana‘o vau e e ti‘aturi au i te himene ra, « Auê te oaoa e ».2

Ua ite au e, ua papa‘ihia taua mau parau ra no te faaite i te oaoa e roaa mai na roto i te haamoriraa i te Fatu i te sabati. Tera râ, teie mau tamarii i mua i to matou opani, ua ite atoa ratou i te hoê ahiahi i roto i te hepetoma, i te oaoa no te raveraa i te ohipa a te Fatu. E ua ite to ratou na metua i te taime e rave ai i te ohipa maitai e e haaparare ai i te oaoa i ni‘a i te mau u‘i e rave rahi.

Na te faanahoraa a te Fatu no te aupuru i te feia nava‘i ore, e horo‘a mai i te tahi atu rave‘a i te mau metua no te haamaitai i ta ratou mau tamarii. Ua ite au i te reira i roto i te hoê fare pureraa i te hoê sabati. Ua horo‘a te hoê tamarii-rii i te hoê vehi rata ô i te episekopo ra a tomo mai ai oia i roto i te fare pureraa na mua a‘e i te pureraa oro‘a.

Ua matau vau i te reira utuafare e i te reira tamaiti. Ua ite te utuafare e, te vai ra te tahi taata i roto i te paroita aita oia e nava‘i maitai i roto i to’na oraraa. Ua parau te metua tane i te tahi parau i ni‘a i ta’na tamaiti, a tuu ai oia i te tahi ô haapaeraa maa, hau atu i tei matarohia, i roto i te vehi rata. « Ua haapae tatou i te maa i teie mahana e ua pure tatou no te feia nava‘i ore. Haere a horo‘a i teie vehi rata i te episekopo ra na tatou. Ua ite au e, e horo‘a oia i te reira no te tauturu i te feia tei rahi atu te hinaaro i to tatou ».

E haamana‘o teie tamaiti i teie mahana ma te aau oaoa, eiaha râ te mauiui po‘ia i taua sabati ra. Na roto noa i to’na huru ataata e ta’na huru tape‘a-maitai-raa i te vehi rata, ua taa ia’u e, ua ite oia i te ti‘aturi rahi o to’na metua tane ia hopoi i te ô a te utuafare na te feia veve. E haamana‘o oia i te reira mahana a diakono ai oia, e penei a‘e, amuri noa’tu.

Ua ite atoa vau i te reira oaoa i ni‘a i te mata o te mau taata tei tauturu i te taata i te i‘oa o te Fatu i Idaho tau matahiti i ma‘iri a‘e nei. I te 5 no tiunu 1976, ua parari te haapahuraa pape no Teton. Ahuru ma hoê taata tei pohe. E rave rahi tauatini tei faaru‘e i to ratou nohoraa tau hora noa i muri a‘e. Ua nina-roa-hia te tahi mau fare. E hau i te hanere fare tei faaea-faahou-hia na roto i te itoito e te mau rave‘a a te tahi mau taata o ta te mau fatu i ore i ti‘a e rave.

Outou tei faaroo i teie ati rahi ua tupu te aroha i roto ia outou e ua puta mai i roto ia outou te ti‘aororaa ia haere e rave i te maitai. Te mau taata tapiri mai, te mau episekopo, te mau peresideni Sotaiete Tauturu, te mau ti‘a faatere pŭpŭ autahu‘araa, te mau taea‘e hahaere utuafare, pauroa teie mau taata i te faru‘eraa i to ratou fare e ta ratou ohipa no te haere e tamâ i te mau fare o vetahi ê tei tomohia i te pape.

Te vai ra te tahi tane e ta’na vahine tei ho‘i mai na Rexburg i muri a‘e i te hoê tau faafaaearaa, i muri a‘e i te vai pu‘e. Aita raua i haere e hi‘o i to raua iho fare. Ua haere râ raua e imi i to raua episekopo no te ani i te vahi e ti‘a ia raua ia tauturu. Ua tono te episekopo ia raua i roto i te hoê utuafare e fifi ra.

I muri a‘e i te tahi tau mahana, ua haere raua e hi‘o e, teihea roa to raua fare. Ua reva to raua fare, ua painu i te vai pu‘e. Ua ho‘i mai raua i te episekopo ra e ua ani atu e, « i teie nei, eaha ta oe e hinaaro ia rave maua ? »

Noa’tu te vahi ta outou e parahi ra, ua ite a‘e nei outou i taua huru semeio o te aroha i te huriraa ei ohipa tauturu horo‘a noa. E ere paha i roto i te hoê ati rahi o te natura. Ua ite au i te reira i roto i te hoê pŭpŭ autahu‘araa, a ti‘a mai ai te hoê taea‘e no te autahu‘araa i ni‘a no te faaite mai i te mau hinaaro o te hoê tane e aore râ, o te hoê vahine o te imi ra i te ohipa no te tauturu ia’na iho e i to’na utuafare. Ua ti‘a ia’u ia ite i te aau aroha i roto i te piha, tera râ, ua faaite mai te tahi pae i te i‘oa o te mau taata e nehenehe e faaohipa i te taata e imi ra i te ohipa.

Te ohipa e tupu nei i roto i te pŭpŭ autahu‘araa e te ohipa i tupu i roto i te mau fare i tomohia e te vai pu‘e i Idaho, e faaiteraa te reira no te huru ta te Fatu tautururaa i te mau taata nava‘i ore ia ora faahou ratou ia ratou iho. Te tupu nei te aau aroha i roto ia tatou, e ua ite tatou e nahea ia faaohipa i te faanahoraa a te Fatu no te tauturu.

Te faahanahana nei tatou i teie matahiti i te 75raa o te matahiti o te faati‘a-raa-hia te faanahoraa totauturu a te Ekalesia. Ua haamata te reira no te pahono i te mau hinaaro o te mau taata tei ere i ta ratou ohipa, i ta ratou mau fare faaapu, e to ratou atoa mau fare i muri a‘e i te mea tei parauhia e, « Te Toparaa Rahi » o te oraraa i te pae faarava‘iraa faufaa.

Te tupu faahou nei â, i teie mahana, te mau fifi i te pae o te oraraa o te mau tamarii a te Metua i te Ao ra, mai tei tupu na i mutaa ihora, e mai te tupu i te mau tau atoa. E ere te mau ture i niuhia ai te Faanahoraa Totauturu a te Ekalesia i te mau ture no te hoê noa taime e aore râ, no te hoê noa iho fenua. E mau ture râ no te mau tau atoa e no te mau vahi atoa.

E mau ture no te pae varua te reira e te mure ore. No reira, mai te mea e, e haroaroa maitai tatou i te reira, e e haamau ho’i i te reira i roto i te păpă o to tatou aau, na te reira e tauturu ia tatou ia hi‘o e ia imi i te rave‘a ia tauturu i te mau huru taime atoa e i te mau huru vahi atoa ta te Fatu e ani mai ia tatou.

Teie te tahi mau ture tei arata‘i ia’u, a hinaaro ai au e tauturu mai te au i te faanahoraa a te Fatu, e a tauturuhia ai au na vetahi ê.

A tahi, e rahi a‘e te oaoa e te faatura o te taata ia rava‘i ana‘e ratou e to ratou utuafare ia ratou iho, e ia haere ana‘e ratou e aupuru ia vetahi ê. E mauruuru rahi to’u i te mau taata tei tauturu mai ia’u ia pahono i to’u mau hinaaro. E mauruuru rahi atu to’u i te mau matahiti e rave rahi i te feia tei tauturu mai ia’u ia rava‘i au ia’u iho. E e mauruuru rahi a‘e to’u i te mau taata tei faaite mai ia’u e nahea ia faaohipa i te tahi mau mea hau ta’u no te tauturu ia vetahi ê.

Ua haapii mai au e, te rave‘a e toe ai te faufaa, o te haamau‘araa ïa i raro mai i ta’u e apî mai. Na roto i taua faufaa hau ra, ua ti‘a ia’u ia faaite na roto i te mau iteraa oaoa e, e mea maitai a‘e hoa te horo‘a i te farii. Te hoê tumu o te reira no te mea ïa e, ia horo‘a ana‘e tatou i te tauturu ia au i te faanahoraa a te Fatu, e haamaitai Oia ia tatou.

Teie te parau a te peresideni Marion G. Romney no ni‘a i te ohipa totauturu, « I roto i teie ohipa, noa’tu eaha te rahi ta oe horo‘a, eita oe e veve ». E i muri iho ua faahiti oia i te parau a to’na peresideni misioni, o Melvin J. Ballard, i te na-ô-raa e : « Noa’tu e paa faraoa noa ta te taata e horo‘a na te Fatu, e horo‘a mai hoa te Fatu i te faraoa maitai na’na ».3

Ua ite au i roto i to’u oraraa e, e parau mau te reira. Mai te mea e, e aau horo‘a maitai to’u i ni‘a i te mau tamarii nava‘i ore a te Metua i te Ao ra, e horo‘a maitai atoa mai Oia i ta’u.

Te piti o te ture o te evanelia tei riro ei arata‘i no’u i roto i te ohipa totauturu, o te mana ïa e te haamaitairaa o te hoêraa. Ia amui ana‘e tatou i to tatou mau rima no te tavini i te feia i roto i te ati, e tahoê te Fatu i to tatou mau aau. Teie ta te peresideni J. Ruben Clark, Jr. i parau no ni‘a i te reira : « Na te horo‘araa… i faatupu… i te hoê mana‘o no te autaea‘eraa a rave amui ai te mau tane i te mau toro‘a huru rau e i te ohipa i roto i te hoê aua totauturu, e aore râ i roto i te tahi atu tabula ».4

E parau mau te tupu-rahi-raa o taua aau autaea‘eraa ra no te taata e farii e no te taata atoa e horo‘a. Tae roa mai i teie mahana, te vai noa nei â te taamuraa i rotopu ia’u e te hoê taata o maua i te operaa i te vari i roto i to’na fare tei tomohia i te pape i Rexburg. E ua rahi atu to’na tura i te mea e, ua imi oia i te mau rave‘a atoa no te tauturu ia’na iho e i to’na utuafare. Ahiri maua i rave hoêhoê noa, ua ere ïa maua toopiti atoa i te hoê haamaitairaa varua.

Na teie ture e arata‘i ia tatou i ni‘a i te toru o te ture ohipa i roto i te ohipa totauturu : A faaô i to outou utuafare i roto i te ohipa e o outou, ia ti‘a ho’i ia ratou ia haapii i te aupuru te tahi i te tahi mai ta ratou e aupuru ia vetahi ê ra. Ia rave ta outou mau tamaiti e ta outou mau tamahine i te ohipa e o outou no te tavini ia vetahi ê i roto i te fifi, e riro ïa ei ohipa ohie no ratou ia tauturu te tahi e te tahi ia roohia ratou i te fifi.

Ua haapii mai au i te maha o te ture faufaa rahi o te ohipa Totauturu a te Ekalesia, i te taime i episekopo ai au. Ua tupu te reira na roto i to’u haapa‘oraa i te faaueraa o te papa‘iraa mo‘a ia imi i te feia veve. E hopoi‘a na te episekopo ia imi e ia horo‘a i te tauturu i te feia e titau ra i te tauturu, i muri a‘e i te mau mea atoa e ti‘a ia ratou e to ratou utuafare ia rave. Ua itehia ia’u e, e tono mai te Fatu i te Varua Maitai no te faatupu i te parau ra « e imi, e itea ïa ia outou » 5 i roto i te ohipa utuuturaa i te feia veve, mai te huru atoa i te imiraa i te parau mau. Ua haapii atoa mai râ vau i te amui mai i te peresideni o te Sotaiete Tauturu i roto i te imiraa. E nehenehe oia e farii i te heheuraa na mua‘e ia matou.

E titau te tahi pae o outou i te reira faaururaa i te mau ava‘e i muri nei. No te faahanahana i te 75raa o te matahiti o te Faanahoraa Totauturu a te Ekalesia, e anihia i te mau melo ia amui atu i roto i te hoê mahana taviniraa. E imi te mau ti‘a faatere e te mau melo i te heheuraa i te taime a faaineine ai ratou i te mau opuaraa ohipa.

E horo‘a’tu vau e toru mana‘o tauturu no te faaineine i ta outou opuaraa ohipa.

A tahi, a faaineine ia outou i te pae varua. I roto ana‘e i te aau i tamarûhia e te Taraehara o te Faaora e ite maramarama ai outou e, te opuaraa o te ohipa totauturu o te haamaitai ïa i te oraraa i te pae varua e i te pae tino nei o te mau tamarii a te Metua i te Ao ra.

Te piti o to’u mana‘o tauturu o te ma‘itiraa ïa i te mau taata e hinaaro to ratou i te haaputapû i te aau o te feia e horo‘a i te taviniraa. Te mau taata ta outou e tavini, e ite ratou i to outou here. E rahi a‘e ta te here oaoa e faatupu mai i roto ia ratou, mai ta te himene i fafau mai, i ta te pahonoraa i to ratou mau hinaaro tino e horo‘a mai.

To’u mana‘o tauturu hopea o te faanahonahoraa ïa no te faaohipa i te mana o te mau taatiraa o te mau utuafare, o te mau pŭpŭ, o te mau pŭpŭ tauturu e te mau taata ta outou i matau i roto i to outou oire. Na te mana‘o tahoê e faarahi i te mau mea maitai o te taviniraa ta outou i horo‘a. E te reira mau mana‘o tahoê i roto i te utuafare, i roto i te Ekalesia, e i roto i te oire, e tupu ïa i te rahi e e riro mai ei faufaa ai‘a maoro i muri a‘e i te faaotiraa i te ohipa.

Teie te taime no te parau atu ia outou i to’u mauruuru rahi ia outou. Na roto i te taviniraa here ta outou i horo‘a i te i‘oa o te Fatu, te mau taata ta outou i tauturu, ua horo‘a mai ratou ia’u nei i te haamauruururaa, a farerei ai au ia ratou.

Ua itehia ia outou te rave‘a no te faateitei a‘e ia ratou a tauturu ai outou ia au i te raveraa a te Fatu. Outou e te mau pĭpĭ haehaa a te Faaora, mai ia outou ua horo‘a outou i te taviniraa ia vetahi ê, e i te mau taata ta outou i tauturu, ua horo‘a mai ïa ratou ia’u nei i to ratou mauruuru rahi.

Te farii atoa nei au i te reira mana‘o mauruuru na roto mai i te mau taata tei rave i te ohipa e o outou. Te haamana‘o nei au i te hoê taime, a ti‘a ai au i piha‘i iho i te peresideni Ezra Taft Benson. Te paraparau ra maua i te parau no te taviniraa i roto i te Ekalesia. Ua maere au i to’na anaanatae rahi a parau ai oia, ma te faaha‘uti i to’na rima, « Mea au roa na’u teie ohipa, e e ohipa ! »

I te i‘oa o te Fatu, te faatae atu nei au i te mauruuru no ta outou ohipa taviniraa i te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra. Ua ite Oia ia outou e te ite nei Oia i ta outou tautooraa, to outou itoito, e te faatusiaraa. Te pure nei au ia horo‘a mai oia ia outou i te haamaitairaa o te iteraa i te hotu o ta outou ohipa i roto i te oaoa o te mau taata ta outou i tauturu i te i‘oa o te Fatu.

Ua ite au e, te ora nei te Atua Metua e te faaroo mai nei Oia i ta tatou mau pure. Ua ite au e, o Iesu te Mesia. E nehenehe tatou e te feia ta tatou e tavini nei, ia tamâhia e ia haapuaihia na roto i te taviniraa Ia’na e te haapa‘oraa i Ta’na mau faaueraa. E nehenehe outou e ite mai ia’u i ite e, na roto i te mana o te Varua Maitai, i riro ai o Iosepha Semita ei peropheta na te Atua no te faaho‘i faahou mai i te parau mau e i te Ekalesia ora, oia ho’i teie ïa. Te faaite papû nei au e te peresideni Thomas S. Monson o te peropheta ora ïa na te Atua. Ua riro oia ei hi‘oraa rahi no te mea ta te Fatu i rave : haere a rave i te maitai. Te pure nei au e ia nehenehe ia tatou ia rave i te mau rave‘a no « i te faateitei mai i te rima tautau ra i ni‘a, e i te faaetaeta i te mau turi avae paruparu ra ».6 Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

  1. « Have I Done Any Good ? » Hymns, no. 223.

  2. « Sweet Is the Work », Hymns, no. 147.

  3. Marion G. Romney, « Welfare Services: The Savior’s Program », Ensign, Novema 1980, 93

  4. J. Reuben Clark Jr., i roto i te Conference Report, Atopa 1943, 13.

  5. A hi‘o Mataio 7:7–8 ; Luka 11:9–10 ; 3 Nephi 14:7–8.

  6. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 81:5.