2010–2019
Te Mana o te Autahu‘araa
Eperera 2011


Te Mana o te Autahu‘araa

Ia riro tatou ei mau faarii ti‘amâ no te mana hanahana o te autahu‘araa ta tatou e mau nei. Ia haamaitai te reira i to outou oraraa e ia faaohipa tatou i te reira no te haamaitai i te mau oraraa a vetahi ê.

Ua pure au e ua tuatapapa maoro no ni‘a i te mea o ta’u e parau i teie pô. Aita vau e hinaaro nei e faainoino i te tahi. Ua feruri au, « eaha te mau titauraa ta tatou e vai nei ? Eaha ta’u e rave no te reira i te mau mahana atoa o te faatupu mai te ta‘i ia’u i te tahi mau taime i te maororaa pô ? » Te mana‘o nei au e tamata vau i te paraparau atu i te tahi o teie mau titauraa i teie pô. Te tahi e tano no te feia apî tane. Te tahi e tano no te feia matahiti i te faito au. Te tahi e tano no te feia tei ni‘a’tu to ratou matahiti i te faito au. Aita tatou e parau nei no te feia paari roa.

E no reira, e hinaaro noa vau e haamata ma te parau e, e mea maitai no tatou i te amuiraa mai i teie pô. Ua faaroo tatou i te mau poro‘i faahiahia e te tano maitai no ni‘a i te autahu‘araa a te Atua. O vau nei e o outou atoa ua faateiteihia e ua faaûruhia ïa.

Te hinaaro nei au e aparau no ni‘a i te mau mea ta’u i mana‘ona‘o aita i maoro iho nei e tei faaûru ia’u ia faaite atu ia outou. E tu‘ati paatoa te reira i te ti‘amâraa o te taata tata‘itahi o te titauhia ia farii e ia faaohipa i te mana mo‘a no te autahu‘araa tei mauhia e tatou nei.

E haamata vau ma te tai‘o atu ia outou mai roto mai i te tufaa 121 no te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau :

« I te mea e ua haamau-roa-hia’tu te mau ti‘araa no te autahu‘araa i te mau mana no te ra‘i ra, e … ore roa e ti‘a ia faaterehia te mau mana no te ra‘i ra e ore roa atoa ho’i e faaohipahia maori râ na roto i te parau tumu no te parau-ti‘a ra.

« Parau mau ïa, e ti‘a ïa ia horo‘ahia mai teie mau mea nei i ni‘a ia tatou nei ; tera râ ia tamata tatou i te tapo‘i mai i ta tatou mau hara, e a ore râ ia haamauruuru i to tatou te‘ote‘o, to tatou ho’i opuaraa hahavai ra, e aore râ ia faatere e aore râ ia hau e aore râ ia haavî atu i te mau varua o te tamarii o te taata nei, i roto i te hoê vahi iti a‘e o te parau-ti‘a ore, inaha, e faananaue atu te mau ra‘i ia ratou iho ; e oto te Varua o te Fatu ; e ia iriti-ê-hia’tu te reira, ua Amene te autahu‘araa, oia ho’i te mana, no te reira taata »1

E te mau taea‘e, o tera te parau mana a te Fatu no ni‘a i Ta’na mana hanahana. Eita e nehenehe ia tatou ia feaa i te faaheporaa ta teie na irava i tuu i ni‘a ia tatou tata‘itahi tei mau i te autahu‘araa a te Atua.

Ua haere mai tatou i te fenua nei i te mau tau arepurepu. Ua taui te mau ture morare o te huiraatira i te ti‘aturiraa e « e nehenehe tatou e rave i te mau mea atoa » ta tatou e hinaaro.

Ua ora maoro vau no te ite i te tauiraa rahi o te mau ture morare o te sotaiete. I te hoê taime ua au noa te mau ture a te Ekalesia e te mau ture a te sotaiete, i teie nei te vai nei ïa te hoê apoo aano i rotopu ia tatou e te haere noa’tu ra i te aanoraa.

E rave rahi mau hoho‘a teata e te mau ha‘utiraa i roto i te afata teata e faahoho‘a nei i te peu o te aro nei i te mau ture a te Atua. Eiaha e haatîtî ia tatou i te ino e parauhia e e itehia ra o te ite-pinepine-hia i reira. Tei roto atoa te mau parau i roto i te mau pehe no teie tau i te hoê â faanahoraa. Eita roa ho’i te parau ino e haati nei ia tatou i teie mahana e faati‘ahia aita i maoro a‘e nei. Te faahiti-faufaa-ore-hia nei te i‘oa o te Fatu i te mau taime atoa. A haamana‘o na na muri ia’u i te faaueraa—te hoê o na ahuru—ta te Fatu i heheu atu ia Mose i ni‘a i te Mou‘a Sinai : « Eiaha oe e faahiti faufaa ore noa i te i‘oa o to Atua ra o Iehova ; e ore ho’i Iehova e faati‘a ia’na i tei faahiti faufaa ore noa i to’na ra i‘oa ».2 Te oto nei au no te mea te faaruru nei tatou tata‘itahi i te parau ino, e te taparu nei au ia outou eiaha outou e na reira. Te taparu nei au ia outou eiaha e parau aore râ e rave i te tahi mea eita e nehenehe ia outou ia te‘ote‘o.

A faatea ê roa i te mau hoho‘a faufau. Eiaha roa’tu e hi‘o i te reira. Ua ite-mau-hia e e riro te reira e faatîtîraa o te riro e mea fifi roa ia haavî. A ape i te ava e te avaava e te tahi atu mau raau taero, e mau faatîtîraa ana‘e ïa e mea fifi roa ia haavî.

Eaha ïa te paruru ia outou i te hara e te ino e haati nei ia outou ? Te parau nei au e na te hoê ïa iteraa papû puai no ni‘a i to tatou Faaora e Ta’na evanelia e arata‘i ia tatou i te vahi papû. Mai te mea aita outou i tai‘o i te Buka a Moromona, a tai‘o i te reira. Eita vau e ani atu na roto i te afa‘iraa i te rima i ni‘a. Mai te mea e na reira outou ma te pure e te hinaaro mau ia ite i te parau mau, e faaite mai ïa te Varua Maitai ia outou e e parau mau te buka. E mai te mea e parau mau, e parau mau ho’i, e peropheta ïa o Iosepha Semita tei ite i te Atua te Metua e Ta’na Tamaiti o Iesu Mesia. E parau mau ïa te Ekalesia. Mai te peu e aita â to outou e iteraa papû no teie mau mea, a rave ïa i te mea e titauhia ia noaa te reira. Mea faufaa rahi roa no outou ia farii i to outou iho iteraa papû, no te mea e afa‘i te mau iteraa papû o vetahi ê ia outou i te hoê noa faito. Ia noaa te reira, e ti‘a ïa i te hoê iteraa papû ia tape‘a ora e ia puai noa na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua e na roto i te pure tamau e te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a. A haere i te pureraa. Outou te feia apî tane, a haere i te haapiiraa evanelia aore râ te haapiiraa evanelia a te feia apî paari mai te mea te vai ra io outou.

Mai te mea te vai nei te tahi mea ti‘a ore i roto i to outou oraraa, te vai ra te hoê rave‘a no te tatara i te reira. A faaea i te rave i te ohipa parau-ti‘a ore. A aparau i to outou episekopo. Noa’tu eaha te fifi, e nehenehe te reira e matara na roto i te tatarahaparaa tano. E nehenehe ia outou ia mâ faahou. Ua parau te Fatu, no te feia o te tatarahapa, «Ia uteute roa ta outou mau hara ra, e riro ïa mai te hiona, »3 « e e ore ho’i au, o te Fatu e haamana‘o faahou â i te reira. ».4

Ua faaite te Faaora o te taata nei ia’na iho e ua riro oia ei taata i roto i te ao nei e ere râ no to te ao nei.5 O tatou atoa, e nehenehe ia tatou ia parahi i roto i te ao e ere râ tatou no to te ao ia pato‘i ana‘e tatou i te mau mana‘o hape e te mau haapiiraa hape e ia haapa‘o noa tatou i te mea ta te Atua i faaue.

Teie nei, ua feruri rahi au no ni‘a ia outou te feia apî tane tei tae i te faito no te faaipoiporaa e aita â i mana‘o atu ra ia na reira. Te ite nei i te mau potii nehenehe o te hinaaro nei i te faaipoipo e i te faatupu i te mau utuafare, e mea iti râ ta ratou rave‘a no te mea e rave rahi te feia apî tane e faataime nei i te faaipoiporaa.

E ere teie te ohipa apî. Ua parau-rahi-hia teie parau tumu e te mau peresideni tahito no te Ekalesia. E faaite atu vau ia outou te hoê aore râ e piti noa hoho‘a no ta ratou a‘o.

Ua parau te peresideni Harold B. Lee, « Aita tatou e rave nei i ta tatou hopoi‘a ei feia tei mau i te autahu‘araa ia haere ana‘e tatou hau atu i te faito matahiti no te faaipoipo e ia tape‘a ana‘e tatou ia tatou iho ia faaipoipo maitai i teie mau vahine nehenehe ».6

Ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley i teie: « Te aroha nei au i … ta tatou mau tuahine faaipoipo-ore-hia, tei hiaai i te faaipoiporaa e e au ra eita te reira e itehia e ratou… E mea iti roa to’u au i te feia apî tane, o tei farii ho‘i, mai te au i te mau peu a to tatou sotaiete, i te hopoi‘a ia omua i teie mau mea o te ore râ e na reira nei ».7

Ua ite au e rave rahi te mau tumu e taiâ ai outou i te rave i taua taahiraa ra no te faaipoipo. Mai te mea te pe‘ape‘a ra outou no ni‘a i te pae moni no te haapa‘o i te hoê vahine faaipoipo e te hoê utuafare, te parau atu nei au e aita e haamâraa i roto i te tane e te vahine ia tarani i te oraraa e ia tuu te moni i te hiti. Te rahiraa o te taime i roto ïa i taua mau taime fifi ra e tupu apitipiti ai outou, a haapii ai outou i te faatusia e i te rave i te mau faaotiraa fifi. Peneia‘e, te mata‘u ra outou i te rave i te ma‘itiraa hape. No ni‘a i te reira te parau nei au e ti‘a ia outou ia faaohipa i te faaroo. A imi i te tahi taata e nehenehe outou e au maitai. Ia ite outou e eita e noaa ia outou ia ite atea i te mau fifi atoa e nehenehe e tupu mai, ia papû râ ia outou e nehenehe te mau mea atoa e faaafarohia mai te mea e aravihi to outou e mai te mea e faaoti outou ia manuïa to outou faaipoiporaa.

Peneia‘e ua rahi roa to outou arearearaa i te faaea otahi noa, i te raveraa i te mau tau faafaaearaa huru rau, i te hooraa i te mau peroo uiraa e te mau tao‘a ha‘uti moni rahi e te oaoa-noa-raa e to outou mau hoa i te oraraa haape‘ape‘a ore. Ua farerei au i te mau pŭpŭ mai ia outou te huru o te rave amui nei i te mau mea atoa, e te parau nei au e ua ui au no te aha râ aita outou e haere na muri i te mau potii apî nehenehe.

Te mau taea‘e, te vai ra te hoê taime e ti‘a ia feruri maite no ni‘a i te faaipoiporaa e ia imi i te hoê hoa e hinaaro outou i te faaea e amuri noa’tu. Mai te mea e ma‘iti outou ma te paari, e mai te mea e hinaaro outou i te manuïaraa o to outou faaipoiporaa, aore roa ïa e mea i roto i teie oraraa e afa‘i mai ia outou te oaoa rahi a‘e.

Ia faaipoipo outou, e hinaaro ïa outou ia faaipoipo i roto i te fare o te Fatu. No outou tei mau i te autahu‘araa, aita ïa e rave‘a ê atu. A ara maitai, ia ore outou ia haamou i to outou ti‘araa ia faaipoipo. E nehenehe ta outou e tape‘a i ta outou faahoaraa i roto i te mau oti‘a tano a oaoa noa’i outou.

Teie nei, te mau taea‘e, e huri au i te tahi atu tumu parau i faaûruhia ia’u ia paraparau atu ia outou. I roto i na matahiti e toru mai to’u paturu-raa-hia ei Peresideni no te Ekalesia, te ti‘aturi nei au e ta’u hopoi‘a oto roa‘e e te haaparuparu i te mana‘o o te raveraa ïa i te faaoreraa i te mau taatiraa. Ua omuahia te taatiraa tata‘itahi e te hoê faaipoiporaa oaoa i roto i te fare o te Fatu, i reira te hoê tane e te hoê vahine here e haamata ai i te hoê oraraa amui apî ma te hinaaro i te faaea amui e tae noa’tu i te oraraa mure ore. E i te mau ava‘e e te mau matahiti i muri mai, no te hoê tumu aore râ te tahi atu tumu, ua mou te here. E hotu paha no te mau fifi moni anei, te tau‘a parau-ore-raa, te iria anei, te tomoraa mai te mau meti‘a hoovai i roto i te oraraa, te toparaa i roto i te hara. E rave rahi mau tumu. I te rahiraa o te taime, eita te faataa-ê-raa e ti‘a ia riro ei hopearaa.

Te rahiraa o te mau aniraa ia faaorehia te mau taatiraa na te mau vahine ïa tei tamata noa na i te haamanuïa i te faaipoiporaa tera râ i te pae hopea, eita roa te mau fifi e noaa i te tatarahia.

A ma‘iti maitai e na roto i te pure i te hoê hoa ; e ia faaipoipohia outou, a haapa‘o maitai roa te tahi i te tahi. Te vai ra te hoê a‘o faufaa rahi roa no roto mai i te hoê papa‘iraa ta’u i ite i te hoê taime i roto i te fare o te hoê fetii tane e fetii vahine. Teie te parau : « A ma‘iti i ta outou e here ; e a here i ta outou i ma‘iti. » Te vai nei te paari rahi i roto i taua na parau ra. E mea faufaa rahi roa te fafauraa i roto i te faaipoiporaa.

Ia aifaito ta outou vahine faaipoipo e outou e ti‘a’i. I roto i te faaipoiporaa aita te hoê i teitei a‘e aore râ i iti a‘e i te tahi. E haere apiti noa ei tamaroa e ei tamahine na te Atua. Eita oia e haafaufaa-ore-hia aore râ e parau-ino-hia ia faaturahia e e herehia râ oia. Ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley, « Te tane atoa i roto i teie Ekalesia … o te faaohipa i te faatereraa ti‘a ore i ni‘a i [ta’na vahine] e ere ïa oia i te mea ti‘amâ ia mau i te autahu‘araa. Noa’tu e ua faatoro‘ahia oia, e faananaue atu te mau ra‘i, e e oto te Varua o te Fatu, e ua amene te mana autahu‘araa a taua taata ra ».8

Teie ta te peresideni Howard W. Hunter i parau no ni‘a i te faaipoiporaa : « Te hoê faaipoiporaa oaoa e te manuïa e ere ïa i te faaipoiporaa i te taata ti‘a te riroraa râ ei taata ti‘a ». Mea au na’u te reira. « Te tutavaraa ia rave maite i ta’na iho tufaa o te tufaa rahi roa’e ïa no te faatupu i te manuïaraa ».9

E rave rahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei i roto i te paroita ta’u i faatere ei episekopo, te ora ra te hoê tane e ta’na vahine o te tama‘i u‘ana pinepine noa. Te parau ra vau te marôraa mau. Ua papû ia raua to raua ti‘araa tata‘itahi. Eita roa te hoê e tuu ia’na i raro a‘e i te tahi. Ia ore ana‘e raua e tama‘i. e ora ïa raua i te mea ta’u e pii « te hoê faaearaa au ore ».

I te hoê po‘ipo‘i i te hora 2 i te aahiata, ua farii au i te hoê niuniu a teie tane e vahine. Ua hinaaro raua i te paraparau ia’u, e ua hinaaro i te reira ihoa taime. Ua ti‘a mai au mai roto mai i to’u ro‘i, ua oomo i to’u ahu e ua haere atu i to raua fare. Ua parahi raua i na papa‘i e piti o te piha ma te paraparau ore te tahi i te tahi. E paraparau te vahine i ta’na tane ma te paraparau mai ia’u. E pahono te tane i ta’na vahine ma te paraparau mai ia’u. Ua mana‘o vau, « Nahea ra ïa ia faatahoê i teie huru tane e vahine ? »

Ua pure au no te faaûruraa e ua tae mai te mana‘o ia’u ia ui atu ia raua te hoê uiraa. Ua parau vau, « eaha te maororaa i haere ai orua i te hiero no te hoê taatiraa hiero ? » Ua parau maira e e mea maoro i teie nei. E nau taata ti‘amâ raua tei mau i te parau faati‘a no te hiero e tei haere i te hiero e tei rave i te oro‘a no vetahi ê.

Ua parau atu vau ia raua, « e haere mai anei orua i te hiero na muri ia’u i te po‘ipo‘i mahana toru i te hora va‘u ? E ite ïa tatou i te hoê oro‘a taatiraa i reira ».

Ua ui amui mai raua, « no vai te oro‘a ? »

Ua pahono atu vau, « aita vau i ite. No na taata e faaipoipohia i taua po‘ipo‘i ra ».

I te mahana toru i te hora tei faataahia ua farerei matou i te hiero no Roto Miti. Ua haere atu matou e toru i roto i te hoê o te mau piha taatiraa nehenehe, ma te matau-ore i te hoê taata i roto i te piha maori râ o Elder Elray L. Christiansen, te hoê Tauturu i taua taime ra no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, te hoê ti‘araa hui mana faatere i taua taime ra. Ua talenahia o Elder Christiansen no te faatere i te hoê oro‘a taatiraa no te hoê vahine e te tane i roto i taua piha ra i taua po‘ipo‘i ra. Ua papû ia’u e ua mana‘o te vahine faaipoipo e to’na utuafare, « e mau hoa paha teie no te tane faaipoipo », e ua mana‘o te utuafare o te tane faaipoipo, « e mau hoa paha teie no te vahine faaipoipo ». Ua parahi ta’u na taata e piti i ni‘a i te hoê parahiraa roa na‘ina‘i e e toru ahuru tenetimetera te area i ropu ia raua.

Ua haamata Elder Christiansen i te horo‘a i te mana‘o tauturu i te tane e i te vahine o te faaipoipohia ra, e ua rave maitai oia i te reira. Ua parau oia e nahea te hoê tane faaipoipo ia here i ta’na vahine faaipoipo, nahea ia faatura e ia rave maitai i ta’na vahine, ma te faatura ia’na ei mafatu no te utuafare. I muri iho ua paraparau oia i te vahine e nahea oia e faatura ai i ta’na tane faaipoipo ei upoo no te utuafare e ia tauturu ia’na na roto i te mau rave‘a atoa.

Ua ite au e a paraparau ai o Elder Christiansen i te vahine e i te tane, ua tapiri atu to’u na taata e piti te tahi i te tahi. Aita i maoro roa ua parahi piri raua te tahi i piha‘iho i te tahi. Te mea i faaoaoa ia’u ua nuu ïa raua i te hoê â vitiviti. I te hopea o te oro‘a, ua parahi piri raua te tahi i te tahi mai te mea ra e o raua na taata faaipoipo-apî-hia. Ua ataata raua tata‘itahi.

Ua faaru‘e matou i te hiero i taua mahana ra e aita te hoê i ite noa‘e e o vai ra matou e no te aha matou i haere mai ai, ua tape‘a râ to’u nau hoa i to raua rima a haere ai raua i rapae. Ua tuuhia to raua mau huru taa ê i te hiti. Aita vau i parau i te hoê noa‘e parau. Ua ite outou, ua haamana‘o raua i to raua mahana faaipoiporaa e te mau fafauraa ta raua i rave i roto i te fare o te Atua. Ua fafau raua i te haamata faahou e i te tamata puai atu â mai teie atu taime.

Mai te mea e fifi to te hoê o outou i roto i to’na faaipoiporaa, te a‘o atu nei au ia outou ia rave i te mau mea atoa no te tata‘i i te mea i titauhia, ia oaoa outou mai te taime a haamata ai to outou faaipoiporaa. Tatou tei faaipoipohia i roto i te fare o te Fatu ua faaipoipohia ïa tatou no teie tau e amuri noa’tu, e i muri iho e ti‘a ia tatou ia tutava i te mea e titauhia no te faariro ei faaipoiporaa mure ore. Ua ite au e te vai nei te mau taime eita te mau faaipoiporaa e noaa i te faaorahia, ua ite râ vau e no te rahiraa e nehenehe te reira e e ti‘a i te reira ia vai e amuri noa’tu. Eiaha e vaiiho i to outou faaipoiporaa ia tae i te hoê faito fifi rahi.

Tei ia tatou tata‘itahi tei mau i te autahu‘araa a te Atua ia haavî ia tatou iho ia nehenehe ia tatou ia ti‘a i ni‘a’tu i te mau mea o te ao nei. E mea faufaa rahi râ ia riro tatou ei mau taata tura e te maitai. Eiaha roa ta tatou mau ohipa ia roaa i te faahapahia.

Te mau parau ta tatou e parau nei, to tatou huru i ni‘a ia vatahi ê e te huru oraraa ta tatou e ora nei na te reira paatoa e haamaitai i to tatou manuïaraa ei mau tane e ei mau tamaroa tei mau i te autahu‘araa.

Te horo‘araa o te autahu‘araa aita ïa to’na e hoo. Tei roto i te reira te mana no te ohipa ei mau tavini na te Atua, no te atuatu i tei ma‘ihia, no te haamaitai i to tatou mau utuafare, e no te haamaitai atoa ia vetahi ê. E tae roa’tu to’na mana i tera’tu pae o te paruru o te pohe i roto i te mau tau mure ore. Aita roa’tu hoê a‘e mea e nehenehe ia faaauhia i te reira i roto i teie ao. A paruru i te reira, a faahere i te reira, e a ora ti‘amâ no te reira.10

To’u mau taea‘e here, ia arata‘i te parau-ti‘a i to tatou atoa mau taahiraa ava‘e a tere ai tatou na roto i te oraraa. Ia riro tatou i teie mahana e i te mau taime atoa ei mau faarii ti‘amâ no te mana hanahana o te autahu‘araa ta tatou e mau nei. Ia haamaitai te reira i to tatou mau oraraa, e ia faaohipa tatou i te reira no te haamaitai i te oraraa o vetahi ê, mai Ia’na i ora e i pohe no tatou—oia ho‘i o Iesu Mesia, to tatou Fatu e Faaora. Teie ta’u pure, i To’na ra i‘oa mo‘a, amene.

  1. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 121:36–37.

  2. Exodo 20:7.

  3. Isaia 1:18.

  4. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 58:42.

  5. A hi‘o Ioane 17:14 ; Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 49:5.

  6. « President Harold B. Lee’s General Priesthood Address », Ensign, Tenuare 1974, 100.

  7. Gordon B. Hinckley, « What God Hath Joined Together », Ensign, Me 1991, 71.

  8. Gordon B. Hinckley, « Personal Worthiness to Exercise the Priesthood », Liahona, Tiurai 2002, 60.

  9. The Teachings of Howard W. Hunter, nene‘iraa Clyde J. Williams (1997), 130.

  10. A hi‘o Gordon B. Hinckley, Liahona, Tiurai 2002, 58–61.