2010–2019
Te Auraa o te Ti‘araa Pĭpĭ
Eperera 2011


Te Auraa o te Ti‘araa Pĭpĭ

Ia riro ana‘e te here ei ture arata‘i no tatou i roto i te aupururaa ia vetahi ê, ua riro ïa ta tatou taviniraa ia ratou ei evanelia ohipa.

Mai mutaa iho maira to te Fatu haapiiraa mai e, ei aau hoê e te mana‘o hoê to tatou e riro ai tatou ei mau taata No’na.1 Ua haapii atoa mai te Faaora e, na faaueraa rahi i roto i te ture ra, maori râ, « Ia here i te Fatu to oe Atua ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa », e « e aroha’tu oe i to taata tupu, mai to aroha ia oe iho na ».2 E i te hopea, i muri noa iho i te faati‘a-raa-hia te Ekalesia, ua faaue mai te Fatu i te feia mo‘a e, « ia haere outou i te feia vêvê ra e te feia e ere nei i te tahi mea e e tauturu ho’i ia ratou ia faaorahia’tu ratou ».3

Eaha te tumu parau hoê roa i roto i teie mau faaueraa atoa ? Teie ïa, oia ho’i, e aroha tatou te tahi i te tahi e e tavini tatou te tahi i te tahi. Tera ïa te fâ mau o te ti‘araa pĭpĭ i roto i te Ekalesia mau a Iesu Mesia.

Te faahanahana nei tatou i te 75 raa o te matahiti a faati‘ahia ai te faanahoraa totauturu a te Ekalesia, e no reira, te faahaamana‘o mai nei te reira ia tatou i te mau tumu o te ohipa totauturu, oia ho’i, te tautururaa ïa i te mau melo ia tauturu ia ratou iho ia ti‘amâ, ia aupuru i te feia vêvê e te nava‘i ore, e ia tavini. Ua faanaho te Ekalesia i ta’na mau rave‘a no te tauturu i te mau melo ia imi i te maitai pae tino, pae varua, pae sotiare, e i te pae o te feruriraa no ratou iho, no to ratou mau utuafare, e no vetahi ê. I roto i te toro‘a episekopo, te vai ra te hopoi‘a taa ê no te aupuru i te feia vêvê e te nava‘i ore, e ia horo‘a i taua mau tauturu ra i te mau melo o ta’na paroita. E tauturuhia oia i roto i taua mau ohipa ra e te mau pŭpŭ autahu‘araa, te Sotaiete Tauturu, e te mau taea‘e hahaere utuafare.

Ua riro tamau noa te Sotaiete Tauturu ei tuhaa faufaa no te ohipa totauturu. I te faati‘araa te peropheta Iosepha Semita i te Sotaiete Tauturu i te matahiti 1842, ua parau oia i te mau tuahine e, « teie te haamataraa o te mau mahana maitai no te feia vêvê e te feia ati ».4 Ua parau oia i te mau tuahine e, te tumu o te sotaiete « o te tauturu ïa i te feia vêvê, i te feia nava‘i ore, i te ivi e te otare, e te raveraa i te mau ohipa tauturu atoa… E ninii ratou i te hinu e te uaina i roto i te mau aau puta no te ati ; e tamaro ratou i te roimata o te otare, e e faatupu ratou i te oaoa i roto i te aau o te ivi ».5

Ua parau atoa oia e, « e ti‘a i te Sotaiete ia faarave i te mau taea‘e i te ohipa maitai na roto i te imiraa i te mau hinaaro o te feia vêvê—te imiraa i te mau taata e titau ra i te tauturu, e te pahonoraa i to ratou mau hinaaro ; te tautururaa na roto i te faatiti‘aifaroraa i te mau mea pae morare e te haapuairaa i te ohipa maitai i roto i te oraraa huiraatira ».6

I teie anotau, te rave amui nei te tane e te vahine o te Ekalesia no te tauturu i te feia nava‘i ore. Te paturu nei te mau taea‘e o te autahu‘araa i te mau taata e hinaaro nei i te arata‘iraa e te tautururaa i te pae varua. E haamaitai te mau taea‘e hahaere utuafare faaroo i te oraraa o te utuafare tata‘itahi, e e horo‘a ia ratou i te mau haamaitairaa o te evanelia. Taa ê atu i te reira, e horo‘a atoa ratou i to ratou puai e ta ratou taleni na roto i te tahi atu raveraa, mai te tautururaa i te hoê utuafare ia tata‘i i to’na fare, mai te tautururaa i te hoê utuafare ia taui te vahi faaearaa, e aore râ, na roto i te tautururaa i te hoê taea‘e ia imi i te ohipa na’na.

E haere te mau peresideni Sotaiete Tauturu e farerei i te mau utuafare, ei mono no te episekopo, no te hi‘o i te mau hinaaro o te mau utuafare. E ara maite e e haapa‘o te mau taea‘e hahaere faaroo i te mau tuahine e te mau utuafare. Pinepine ratou i te riro ei mau taata matamua e pahono i te mau aniraa i te mau taime rû. E horo‘a te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu i te maa, e rave i te ohipa tavini aroha, e e horo‘a ho’i i te patururaa tamau i roto i te mau taime hepohepo.

Ua oaoa te mau melo o te Ekalesia ati a‘e te ao nei i te mau anotau i ma‘iri na, e e mea ti‘a ia ratou ia oaoa i teie nei, i te mau rave‘a e vai nei i roto ia tatou no te tavini ia vetahi ê. Na roto i ta tatou mau tautoo-amui-raa e tauturuhia ai te feia vêvê, te feia po‘ia, te feia mauiui, e aore râ, te feia tei roohia i te ati, e na reira tatou e faaora ai i te mau varua.

E ti‘a i te mau episekopo atoa ia farii i te hoê fare vairaa faufaa na te Fatu, o te haamauhia na roto i to te mau melo haapa‘o horo‘araa i te episekopo ra i to ratou taime, ta ratou taleni, to ratou ite, to ratou aau aroha, ta ratou mau materia e ta ratou mau rave‘a moni no te aupuru i te feia vêvê e no te patu i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei.7 E nehenehe tatou paatoa e horo‘a no te fare faufaa o te Fatu, na roto i te aufauraa i ta tatou mau ô haapaeraa maa, e na roto i te faaineineraa i ta tatou mau tao‘a no te taime e hinaaro ai te episekopo no te tauturu i te feia nava‘i ore.

Noa’tu te vitiviti o te tauiraa te huru o te ao nei, aita te mau ture o te ohipa totauturu i taui i roto i te roaraa o te tau, no te mea, e mea faauruhia mai te reira no te ra‘i mai, e parau mau heheuhia mai. Mai te mea e, e rave te mau melo o te Ekalesia e to ratou utuafare i te mau mea atoa e maraa ia ratou no te tauturu ia ratou iho, e aita te reira e nava‘i no te pahono i to ratou mau hinaaro tumu, ua ineine te Ekalesia no te tauturu. E pahono-oioi-hia te mau hinaaro rû, e i muri iho, e faanahohia te hoê rave‘a no te tauturu i te taata ia ora ia’na iho. Te oraraa ia’na iho, o te ti‘araa ïa o te hoê taata ia imi i te mau mea e titauhia no te oraraa i te pae varua e i te pae tino, no’na iho e no to’na utuafare.

Ia maraa ana‘e to tatou iho faito e ora ai tatou ia tatou iho, e haamaraa atoa ïa tatou i to tatou ti‘araa ia tauturu e ia tavini ia vetahi ê mai te au i ta te Faaora i rave na. Ia tauturu ana‘e tatou i te feia nava‘i ore, i tei ma‘ihia, e i tei mauiui, te pee ra ïa tatou i te hi‘oraa o te Faaora. Ia riro ana‘e te here ei ture arata‘i no tatou i roto i te aupururaa ia vetahi ê, ua riro ïa ta tatou taviniraa ia ratou ei evanelia ohipa. O te evanelia ïa i roto i to’na taime maitai roa a‘e. O te haapa‘oraa paieti e te ino ore ïa.

I roto i ta’u mau ohipa e rave rahi no te Ekalesia, ua tupu te haehaa i roto ia’u i to’u iteraa i te here e i te mana‘ona‘o ta te mau episekopo e te mau ti‘a faatere o te Sotaiete Tauturu i faaite i ni‘a i te mau taata ta ratou e tiaau ra. A tavini ai au ei peresideni no te Sotaiete Tauturu i Chili i roto i te mau matahiti 1980, tei roto taua fenua ra i te fifi i te pae faarava‘iraa faufaa i taua taime ra, e tei ni‘a te rahiraa o te taata ohipa ore i te faito e 30 i ni‘a i te hanere. Ua ite roa vau i te itoito o te mau peresideni Sotaiete Tauturu e te mau tuahine hahaere haapa‘o « ma te rave i te maitai »8 i roto i taua taime fifi o te oraraa ra. Ua haapa‘o ratou i te papa‘iraa i roto i te Maseli 31:20, « e hohora oia i o’na pue rima i te taata rii, e ua faatoro hua i te taata vêvê ra ».

Te mau tuahine iho e mea ha‘iha‘i roa’toa ta ratou mau rave‘a, ua tauturu tamau atoa ratou i te feia ta ratou i feruri e, e nava‘i ore rahi a‘e to ratou. I reira to’u haroaroa-maitai-raa i te mea ta te Faaora i ite a parau ai oia i roto i te Luka 21:3–4 :

« Ua parau atu ra oia, e rahi ta teie nei vahine ivi tao‘a ore i tuu i roto i ta ratou atoa ra :

« No roto ho’i i ta ratou pueraa tao‘a rahi roa ra ta ratou i tuu i roto i te tao‘a a te Atua : Area teie nei vahine, ua hope roa a’na pue tao‘a rii i te tuuhia e ana i roto ».

Tau matahiti i muri a‘e ua ite faahou vau i taua huru ohipa ra a riro ai au ei peresideni Sotaiete Tauturu no te tĭtĭ i te fenua Raparata i te taime a tupu ai te fifi rahi i te pae faarava‘iraa faufaa i roto i taua fenua ra, e e rave rahi te mau melo haapa‘o tei fifi roa. E ua ite faahou vau i te reira aita i maoro a‘e nei i roto i to’u tere i Kinshasa i te fenua Republique Democratique no Congo, i Afirita ; e i Bulawayo i Zimbabwe. Te tamau noa nei te mau melo o te paroita i te mau vahi atoa, te mau tuahine hoa râ no te Sotaiete Tauturu, i te patu i te faaroo, i te faaitoito i te taata e i te mau utuafare, e i te tauturu i te feia nava‘i ore.

E ohipa maere mau ia feruri e, e nehenehe ta te hoê tuahine e aore râ, ta te hoê taea‘e haehaa roa, i roto i to’na piiraa no te Ekalesia, ia haere i roto i te hoê utuafare vêvê, te oto, te ma‘i, e aore râ, te ati, e ia hopoi atu i te hau, te tauturu e te oaoa. Aita e hi‘oraa e, o vai te paroita e aore râ, o vai te amaa, e aore râ, eaha te rahi e aore râ, te na‘ina‘i o te pŭpŭ, e farii te mau melo tata‘itahi i taua rave‘a ra. E tupu te reira i te mau mahana atoa, e te tupu nei te reira i te hoê vahi i teie iho taime.

E metua vahine apî roa o Karla, e piti a’na tamarii. E mea maoro te ohipa a ta’na tane o Brent e faaoti ai, e e hora taatoa no te haere i ta’na ohipa e no te ho‘i. I muri noa iho i te fanauraa o te piti o ta raua tamahine iti, ua faati‘a oia i teie ohipa i tupu : « I te mahana i muri a‘e i to’u fariiraa i te piiraa ei tauturu i roto i te Sotaiete Tauturu o ta’u paroita, ua haamata vau i te teimaha i te ohipa. Nahea e ti‘a ai ia’u ia amo i te hopoi‘a no te tauturu i te aupururaa i te mau tuahine i roto i ta’u paroita, inaha, te amo atoa nei au no te faaoti i ta’u ohipa ei vahine faaipoipoi e ei metua vahine no te hoê tamarii ha’uti e piti matahiti e te hoê aiu apî ? A feruri noa ai au i teie mau mana‘o, ua ma‘ihia a‘e ra te tamarii e 2 matahiti. I taua taime ra, ua ti‘a maira i te uputa te tuahine Wasden, te hoê o to’u na tuahine hahaere, ma te mana‘o-ore-hia. No te mea ua riro na oia ei metua vahine no te mau tamarii paari, ua ite maitai oia e, nahea ia tauturu. Ua parau maira oia ia’u i te mea e ti‘a ia’u ia rave a haere atu ai oia i te fare hooraa raau no te hoo mai i te tahi mau raau. I muri a‘e, ua imi oia i te rave‘a ia haerehia e tii i ta’u tane i te vahi tape‘araa pereoo auahi, ia ti‘a ia’na ia tae oioi mai i te fare no te tauturu ia’u. Na roto i ta’na pahonoraa o ta’u e ti‘aturi nei e, na te Varua Maitai i horo‘a ia’na i te reira, apitihia i to’na hinaaro mau ia tavini ia’u, na te reira i haapapû faahou mai ia’u e, e tauturu mai Oia ia’u ia rave i to’u piiraa apî ».

Ua here te Metua i te Ao ra ia tatou e ua ite Oia i te huru o to tatou oraraa e to tatou mau aravihi. Noa’tu e, te imi nei tatou i ta’na mau tauturu i te mau mahana atoa na roto i te pure, i te rahiraa o te taime, e mea na roto ïa i te tahi atu taata e pahono mai ai Oia i to tatou mau hinaaro.9

Ua parau te Fatu e, « O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pĭpĭ outou na’u, ia aroha outou ia outou iho ».10

E itehia te hinaaro mau i te Mesia a horo‘a ai tatou i te taviniraa titau ore. Ua riro te tautururaa te tahi e te tahi ei ohipa haamo‘a, o te faateitei i te taata e farii e o te faahaehaa i te taata horo‘a. E tauturu te reira ia tatou ia riro ei pĭpĭ mau na te Mesia.

Ua riro tamau noa te faanahoraa o te ohipa totauturu ei faaohiparaa no te mau ture mure ore o te evanelia. O te horo‘araa ïa ia au i ta te Fatu faanahoraa. E mata na tatou i te faaapî i to tatou hinaaro ia riro ei tuhaa no te fare vairaa faufaa na te Fatu no te haamaitai ia vetahi ê.

Te pure nei au ia haamaitai mai te Fatu ia tatou tata‘itahi ma te horo‘a mai ia tatou i te aau maitai, te aroha e te faaherehere. Te taparu nei au ia rahi to tatou hinaaro e to tatou ti‘araa ia faatoro i te rima e ia tauturu i te mau taata nava‘i ore, tei roohia i te ati e tei mauiui ; ia pahonohia ho’i to ratou mau hinaaro, ia haapaarihia to ratou faaroo, e ia î to ratou aau i te mauruuru e te here.

Ia haamaitai mai te Fatu ia tatou tata‘itahi a haere ai tatou ma te haapa‘o i Ta’na mau faaueraa, Ta’na evanelia, e To’na maramarama. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

  1. A hi‘o Mose 7:18.

  2. A hi‘o Mataio 22:36–40.

  3. Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 44:6.

  4. Joseph Smith, in History of the Church, 4:607.

  5. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 452.

  6. Teachings: Joseph Smith, 452.

  7. Providing in the Lord’s Way: A Leader’s Guide to Welfare (1990), 11

  8. Te Ohipa 10:38; Te Hiro‘a Faaroo 1:13.

  9. A hi‘o Te mau Haapiira a te mau Peresideni o te Ekalesia : Spencer W. Kimball (2006), 82.

  10. Ioane 13:35.