2010–2019
Te mau Haamaitairaa Mure ore o te Faaipoiporaa
Eperera 2011


Te mau Haamaitairaa Mure ore o te Faaipoiporaa

E auraa rahi a‘e to te taatiraa hiero i te oraraa e orahia ra. E tauturu te reira ia outou ia haafatata te tahi e te tahi, e ia itehia te oaoa rahi a‘e e te faaotiraa.

E poro‘i nehenehe mau teie tei faaitehia mai e teie pŭpŭ himene faahiahia, te mana‘o nei au, e hoho‘a oraraa no e rave rahi o tatou : « te tamataraa ia riro mai ia Iesu ».

I te 16 no tiurai 1953, ua tuturi maua o Jeanene here ei na taata faaipoipo apî i mua i te fata i roto i te hiero no Manti i Utaha. Na te peresideni Lewis R. Anderson i faaohipa i te mana taati e ua parau ia maua ei tane e ei vahine faaipoipo, faaipoipohia no te tau e no te tau amuri atu. Aita to’u e mana no te faataa i te hau e te marû tei tae mai na roto i te haapapûraa e, mai te mea e, e tamau noa vau i te ora ma te ti‘amâ, e ti‘a ïa ia’u ia parahi i piha‘iho i ta’u Jeanene here e ta maua mau tamarii e amuri noa’tu, no te oro‘a mo‘a tei ravehia na roto i te mana autahu‘araa ti‘a i roto i te fare o te Fatu.

Ua taatihia ta maua nau tamarii e hitu i ni‘a ia maua na roto i te mau oro‘a mo‘a o te hiero. Ta’u vahine tao‘a rahi, o Jeanene, e e piti o ta maua mau tamarii, tei ô mai ïa ratou i te paruru. Na ratou e horo‘a mai nei i te mau faaitoitoraa i te mau melo tata‘itahi o to matou utuafare e toe nei, ia ora ma te parau-ti‘a ia ti‘a ho’i ia matou paatoa ia farii i te taatoaraa o te mau haamaitairaa tei fafauhia i roto i te hiero.

E piti o na pou tumu o te paturu nei i te faanahonahoraa o te oaoa a te Metua i te Ao ra, maori râ, te faaipoiporaa e te utuafare. Te tautoo nei Satane ma te tuutuu ore, ia haaparari i te utuafare e ia faaiti i te auraa o te mau oro‘a o te hiero, o te taamu amui i te utuafare no amuri atu. E faaiteraa teie no te auraa rahi o teie na pou rahi e piti. E auraa rahi a‘e to te taatiraa hiero i te oraraa e orahia ra. E tauturu te reira ia outou ia haafatata te tahi e te tahi, e ia itehia te oaoa rahi a‘e e te faaotiraa i roto i te tahuti nei.

I te hoê taime, ua haapii mai au i te hoê haapiiraa faufaa mai roto mai i ta’u vahine. E mea ratere roa vau i roto i ta’u ohipa. Ua reva vau fatata e piti hepetoma te maoro, e ua ho‘i mai i te hoê mahana maa po‘ipo‘i. E maha hora i mua ia’u hou a titauhia ai ia’u ia haere i te tahi faahou pureraa. Ua ite au e, ua ino ta matou matini iti pu‘a ahu, e ua pu‘a rima noa ta’u vahine i te ahu. Ua haamata vau i te tata‘i i te matini.

Ua haere maira o Jeanene e na ô maira e, « e Rich, eaha ta oe e rave nei ? »

No ô atu ra vau e, « te tata‘i nei au i te matini pu‘a ahu ia ore ho’i oe ia rave rima noa i te reira ».

Na ô mai nei oia e, « Eiaha. A haere e ha‘uti e te mau tamarii ».

Na ô atu ra vau e, « e nehenehe au e ha‘uti e o ratou i te mau taime atoa. Te hinaaro nei au e tauturu ia oe ».

Ua parau maira oia e, « Richard, a haere a ha‘uti e te mau tamarii ».

I to’na parauraa mai ia’u mai te faahepo, ua faaroo vau.

Ua farii au i te hoê taime nehenehe roa i piha‘iho i ta’u mau tamarii. Ua ha‘uti auau matou te tahi i te tahi e ua taaviri i roto i te mau raore râau i marua i raro. I muri a‘e, ua haere au i ta’u apooraa. Ahani e, aita o’na i hinaaro ia apo mai au i te hoê haapiiraa na roto mai i taua ohipa ra, e mea papû e, e mo‘ehia ia’u taua ohipa ra.

I te po‘ipo‘i a‘e, i te hora 4 i te po‘ipo‘i, ua ara mai au, i te mea e, ua ite au e piti na rima na‘ina‘i i ni‘a i to’u arapoa, hoê apa i ni‘a i te paparia, e teie mau parau i muhumuhuhia mai i roto i te taria, o te ore roa e mo‘ehia ia’u : « Papa, ua here au ia oe. O oe to’u hoa rahi a‘e ».

Mai te mea e, te farii nei outou i te reira huru ohipa i roto i to outou utuafare, ua roaa ïa ia outou i te hoê o te mau oaoa faufaa roa o te oraraa.

Mai te mea e, e taure‘are‘a tamaroa outou i te faito matahiti tano, e aita i faaipoipohia, eiaha e hamau‘a i te taime i roto i te mau ohipa faufaa ore. A hi‘o i te oraraa, e a faatumu i ni‘a i te faaipoiporaa. Eiaha e ora i teie pu‘e tau o te oraraa ma te ohipa ore. E te mau tamaroa, a rave i te hoê misioni maitai. I muri iho, a faariro ei ohipa matamua teitei a‘e na outou te imiraa i te hoê hoa ti‘amâ e te mure ore. Ia ite ana‘e outou e, te tupu ra to outou anaanatae no te hoê tamahine, a faaite ia’na e, e taata taa ê mau outou, o ta’na e hinaaro ia ite hau atu. A afa‘i ia’na i te mau vahi maitai. A faaite e, e taata maramarama outou. Mai te mea e, e hinaaro outou i te hoê vahine maitai roa, e mea ti‘a ïa ia’na ia hi‘o ia outou mai te hoê taata maitai atoa o te nehenehe e riro ei tane faaipoipo na’na.

Mai te mea e, ua itehia ia outou te hoê taata, e nehenehe outou e faatupu i te hoê auhoaraa here nehenehe roa e te hoê faaipoiporaa e ia oaoa rahi e amuri noa’tu na roto i te ti‘araa i rotopu i te mau oti‘a o te ti‘amâraa ta te Fatu i haamau ra.

Mai te mea e, ua faaipoipohia outou, ua riro anei outou ei mau hoa faaipoipo parau-ti‘a no to outou hoa faaipoipo i te mana‘o e i te tino ? Te haapa‘o ra anei outou i ta outou mau fafauraa no te faaipoiporaa ma te oreraa e aparau e te hoê taata ê atu ma te ore outou e hinaaro ia faaroo mai to outou hoa faaipoipo ? E mea maitai anei e e mea paturu anei outou i to outou hoa faaipoipo e i ta outou mau tamarii ? E mea maitai anei e e mea paturu anei outou i to outou hoa faaipoipo e i ta outou mau tamarii ?

E te mau taea‘e, te faatupu ra anei outou i te mau ohiparaa na te utuafare mai te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a, te pureraa fetii, e te pô utuafare, e aore râ, na te vahine e rave nei no te mea aita outou e tau‘a maitai nei i te fare ? E mea pinepine anei outou i te parau i ta outou vahine e, ua here roa outou ia’na ? E horo‘a mai te reira i te oaoa rahi i roto ia’na. Ia parau ana‘e au i te reira parau, ua faaroo a‘e nei au i te tahi mau tane ia parau mai e, « Oh, ua ite o’na ». Ua titauhia ia outou ia parau ia’na. E tupu te hoê vahine i te rahi, e e haamaitaihia ho’i oia na roto i te reira haapapû-faahou-raa. A faaite i te mauruuru no te ohipa ta ta outou vahine i rave no outou. A faaite pinepine i te here e te mauruuru. Na te reira e faariro i te oraraa ei oraraa tao‘a rahi, te oaoa, e te faufaa a‘e. Eiaha e tape‘a i te reira mau faahitiraa o te here. E mea maitai roa’tu mai te mea e tape‘a outou ia’na i piha‘iho ia outou a parau ai.

Na roto i ta’u vahine ua haapii mai au i te faufaa o te mau faaiteraa. I te omuaraa o to maua faaipoiporaa e mea pinepine au i te iriti i ta’u mau papa‘iraa mo‘a no te horo‘a i te hoê parau poro‘i, e e ite au i te hoê nota parau here e te tauturu, mai roto mai ia Jeanene tei tuuhia i roto i te mau api. I te tahi taime, e mau parau ïa no te here rahi aita e ti‘a ia’u ia parau. Ua tamau noa taua mau nota parau faufaa rahi ra a te hoê hoa faaipoipo here, i te riro ei tao‘a rahi e te tamahanahana e te faauru.

Ua haamata vau i te na reira atoa i ni‘a ia’na, ma te ite ore i te faufaa rahi o te reira no’na. Te haamana‘o nei au i te hoê matahiti aita ta maua e moni no te faatupu i te hoê oro‘a Valentine no’na, no reira ua opua a‘e ra vau e peni i te hoê hoho‘a i te peni pape i ni‘a i te faatoetoeraa. Ua rave maitai au i te reira peniraa, tera râ, ua hape au i te peni. E ere i te peni pape, e peni hinu râ. Aita roa oia i vaiiho ia’u ia tamata i te iriti i te reira peni hinu i ni‘a i te faato‘eto‘eraa maa.

Te haamana‘o nei au i te hoê mahana, ua rave au i te tahi o taua mau hu‘ahu‘a parau menemene ra, te noaa mai na roto i te pati‘araa i te apoo i ni‘a i te api parau, e ua papa‘i au i ni‘a iho i te reira te mau numera 1 e tae atu i te 100. I muri iho, ua huri au i te reira, e ua papa‘i au i te hoê parau poro‘i na’na, hoê ta‘o i ni‘a hoê menemene. I muri iho, ua ohi au i te reira e ua tuu i roto i te hoê vehi rata. Ua feruri au e, e ata maitai oia.

I muri a‘e i to’na poheraa, ua ite au i roto i ta’na mau tauhaa huna i to’na mauruuru rahi i te mau parau poro‘i ha‘iha‘i roa ta maua i faaite te tahi i te tahi. Ua ite a‘e ra vau e, ua tapiri maite oia i taua mau menemene tata‘itahi ra i ni‘a i te hoê api parau. Aita oia i tape‘a noa i ta’u mau nota i faatae ia’na ra, ua paruru râ oia i te reira i te api parau urina mai te hoê tao‘a faufaa rahi. Hoê ana‘e nota aita oia i amui atu i te tahi mau nota. Te vai noa ra â te reira i muri mai i te hi‘o o ta matou hora i roto i te piha tunuraa maa. Te na ô ra te reira parau e, « Jeanene, ua hora no te parau ia oe e, ua here au ia oe ». Ua vai noa teie nota i reira e na te reira e faahaamana‘o ia’u i taua tamahine taa ê mau a te Metua i te Ao ra.

Ia feruri ana‘e au i to maua oraraa, ua ite au i to maua haamaitairaa rahi. Aita maua i tatama‘i i roto i to maua fare e aore râ, faahiti i te mau parau ino i ni‘a i te tahi e te tahi. Te ite nei au i teie nei e, o’na te tumu i tae mai ai te haamaitairaa. No to’na ïa hinaaro horo‘a, opere, e te oreraa e feruri ia’na iho. I te pae hopea o to maua oraraa, ua tamata vau i te pee i to’na hi‘oraa. Te mana‘o nei au e, e tano outou te tane e te vahine ia na reira atoa i roto i to outou utuafare.

Ua riro te here mau ei mana faito ore e te puai rahi no te maitai. Te here parau-ti‘a o te niu ïa o te hoê faaipoiporaa manuïa. O te tumu matamua ïa o te mau tamarii oaoa e te tupu maitai. O vai te nehenehe e faito ti‘a mau i te mana parau-ti‘a o te here o te hoê metua vahine ? Eaha te mau hotu maitai e roaa mai na roto mai i te mau huero o te parau-ti‘a ta te hoê metua vahine e tanu maite e e poihere maite i roto i te repo maitai o te varua e te aau ti‘aturi o te hoê tamarii ? Outou e te mau metua vahine, ua horo‘ahia ia outou te ite aau no te ra‘i no te tauturu ia outou ia ite i te mau taleni e te mau aravihi taa ê o ta outou tamarii. Outou e ta outou tane, e nehenehe outou e poihere, e haapuai, e e faahotu mai i taua mau huru ra.

E mea faufaa roa ia faaipoipo. E mea faahiahia mau te faaipoiporaa. I roto i te roaraa o te tau, e haamata outou i te feruri hoê â huru feruriraa e ia faatupu hoê â huru mana‘o e te mau iteraa. Te vai ra te mau taime e oaoa rahi outou, te mau taime tamataraa, e te mau taime ati, tera râ, e arata‘i te Fatu ia outou i roto i te reira mau iteraa e hotu maira.

I te hoê pô ua ara mai ta maua tamaiti iti o Richard, ma te ta‘i, no te hoê fifi i roto i to’na mafatu. Maua toopiti’toa ra i te faarooraa ia’na. Ua matau noa maua e, ta’u vahine hoa te ti‘a i ni‘a no te rave i te hoê aiu e ta‘i ra, i taua taime ra na ô atu ra vau e, « vaiiho na’u e rave ia’na ».

No to’na fifi, ia haamata ana‘e oia i te ta‘i, e tupa‘i vitiviti to’na mafatu. E piha‘e oia e ha‘iriiri roa’tu ai te ro‘i. I taua pô ra, ua tape‘a vau ia’na i roto ia’u no te tamata i te tamarû i to’na mafatu e ia faanâ ia’na, a taui ai au i to’na mau ahu e i te tapo‘i ro‘i. Ua tape‘a noa vau ia’na e tae noa’tu i to’na taotoraa. Aita vau i ite i taua taime ra e, e pohe oia tau ava‘e i muri mai. E haamana‘o tamau noa vau i to’u tape‘araa ia’na i roto i to’u na rima i te maororaa o taua pô ra.

Te haamana‘o maitai nei au i te mahana a faaru‘e mai ai oia. A ho‘i mai ai maua o Jeanene na te fare ma‘i mai, ua tape‘a maua i te pae purumu. Ua tape‘a vau ia’na i roto ia’u. Ua ta‘i rii maua, tera râ, ua ite maua e, e farerei faahou maua ia’na i ô mai i te paruru no te mau fafauraa ta maua i rave i roto i te hiero. Aua‘e te reira i ohie rii ai maua i te farii.

Na te maitai o Jeanene i haapii ia’u e rave rahi mau mea faufaa roa. E mea apî roa â to’u feruriraa, area oia ra, e mea afaro to’na huru, e e mea puai atoa i te pae varua. Na te faaipoiporaa e horo‘a mai i te hoê vahi maitai roa no te tinai i te mana‘o pipiri e aore râ, te faatumuraa i ni‘a ia’na iho. Ia’u i mana‘o, te hoê o te mau tumu i faauehia ai ia tatou ia faaipoipo oioi i roto i te oraraa, no te paruru ïa eiaha tatou ia haamau i te tahi mau huru tano ore o te riro ei mea fifi roa ia taui.

Te pe‘ape‘a nei au no te mau tane atoa aore â i faaoti atu ra ia imi i te hoê hoa mure ore, e te oto nei to’u aau no te mau tuahine aore i farii i te ti‘araa ia faaipoipo. Te mo‘emo‘e nei paha te tahi pae o outou e te feruri nei e, e ere outou i te mea auhia, e aita outou i ite e nahea outou i te farii i te mau haamaitairaa o te faaipoiporaa e o te tamarii e aore râ, o to outou iho utuafare. E ti‘a te mau mea atoa i te Fatu, e e tape‘a Oia i te mau fafauraa Ta’na i faauru i To’na mau peropheta ia parau. E tau roa te tau mure ore. A tuu to outou faaroo i roto i taua mau fafauraa ra, e a ora ia ti‘amâ outou i te farii i te reira, ia tae ho’i i To’na ra taime ei reira te Fatu e faatupu ai i te reira mau fafauraa i roto i to outou oraraa. E mea papû roa e, e farii outou i te mau haamaitairaa atoa tei fafauhia, mai te mea e, ua ti‘amâ outou.

Faaore mai outou i ta’u hape o vau i paraparau atu nei no ni‘a i ta’u vahine faahiahia, o Jeanene tera râ, e utuafare mure ore maua. Ua riro noa oia ei vahine oaoa, e te rahiraa o te reira oaoa, no roto mai ïa i ta’na taviniraa ia vetahi ê. Noa’tu i roto i to’na ma‘i rahi, i roto i ta’na pure i te po‘ipo‘i, e ani oia i to’na Metua i te Ao ra ia arata‘i ia’na i mua i te hoê taata ta’na e nehenehe e tauturu. Ua pahono-tamau-hia taua aniraa aau tae na’na ra. Ua haamamahia te hopoi‘a a te mau taata e rave rahi ; ua haamaramaramahia to ratou oraraa. Ua haamaitai-tamau-hia oia no te riroraa ei mauhaa arata‘ihia e te Fatu.

Ua ite au i te auraa o te hereraa i te hoê tamahine a te Metua i te Ao ra, o tei faatupu hope roa ma te parau-ti‘a, i to’na ti‘araa vahine. Te ti‘aturi nei au e, i te mau tau amuri a‘e, ia ite faahou vau ia’na i ô mai i te paruru, e ite maua e, ua rahi faahou atu to maua here. E rahi faahou atu to maua mauruuru i te tahi e te tahi, no te roaraa o to maua faataa-ê-raa-hia e te paruru, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.