2010–2019
Lou Tulaga Gafatia, Lou Avanoa
Aperila 2011


Lou Tulaga Gafatia, Lou Avanoa

A outou faitauina tusitusiga paia ma faalogo i upu a perofeta ma o outou loto atoa ma le mafaufau, o le a ta’u atu e le Alii ia te outou le auala e ola ai e tusa ma o outou avanoa o le perisitua.

Sa i ai se alii na i ai sana miti i le olaga atoa e fia oo i se vaa folau ma folau ai i le Sami Meititerane. Na ia moemiti o loo savali i alatele o Roma, Atenai, ma Istanbul. Sa ia faasaoina tupe uma sa mafai ona ia maua seia oo lava ina lava mo lana malaga.Talu ai ona sa lei lava sana tupe, sa aveina ai se isi atopau ua faatumuina i apa pi, pusa masi, ma taga tipolo ua faapautaina, ma o mea na sa ola ai o ia i aso uma.

Sa ono mafai ona ia fiafia e auai i le tele o gaoioiga na ofoina mai i luga o le vaa—toleni i le fale siisii, taalo i taāgapolo laiti, ma auau i le vaitaele. Na losilosivale o ia i ē na ō i tifaga, o faaaliga, ma faatinoga faaleaganuu. Sa faananau tau lava ina tofo i meaai mananaia na ia vaaia i luga o le vaa—o taumafataga uma na foliga mai o se aiga tele! Ae na manao lava le alii lea e faaalu na o sina tupe itiiti ma o lea na le auai o ia i soo se mea o nei mea. Na mafai ona ia vaai i taulaga ua leva ona ia fia asiasi i ai ae mo le tele o le vaega o le malaga, sa ia nofo ai i totonu o lona tamai potu ma ‘ai nai ana meaai faatauvaa.

O le aso mulimuli o le malaga, na fesili ai se tasi o le auvaa ia te ia pe o fea o pati faamavae e fia auai. Ma o iina na iloa ai e le alii lea e le gata o le pati faamavae ae e toetoe lava o mea uma o i luga o le vaa—o meaai, o faafiafiaga, o gaoioiga uma, sa aofia uma i le tau o lana pepa malaga. Ua tuai, ona iloa e le alii lea sa matua maualalo le mea na ola ai o ia mai ona avanoa.

O le fesili ua tulai mai i lenei faataoto: Pe o tatou ola ea e maualalo atu i o tatou avanoa o e umia le perisitua pe a oo mai i le mana paia, meaalofa, ma faamanuiaga o o tatou avanoa ma aia o ē tauaveina le perisitua a le Atua?

O Le Mamalu ma le Silisili o le Perisitua

Ua tatou iloa uma e sili atu lava le perisitua nai lo na o se igoa po o se faalaniga. Na aoao mai le Perofeta o Iosefa Samita e faapea “o le Perisitua o se mataupu faavae faavavau, ma na i ai faatasi ma le Atua mai le vavau … e oo atu i le faavavau, e leai se amataga o aso po o iuga o tausaga.”1 E umia e le perisitua “le ki lea o le poto o le Atua.”2 O le mea moni, o le perisitua e “faaalia ai le mana o le amioatua.”3

O faamanuiaga o le perisitua e faateleina ai lo tatou tomai e malamalama ai. O e umia ma le faamaoni le Perisitua Mekisateko e mafai ona “avea … ma au filifilia a le Atua.”4 Ua “faapaiaina [i latou] e le Agaga i le faafouina o o latou tino”5 ma mafai ona maua “mea uma o i ai [i le] Tama.”6 Atonu e faigata ona malamalama ai, ae e matagofie, ma ou te molimau atu e moni.

O le mea moni ua tuuina mai e lo tatou Tama Faalelagi lenei mana ma tiutetauave i le tagata e fai ma faamaoniga o Lona alofa tele mo i tatou ma o se faailoga o o tatou tulaga gafatia o ni atalii o le Atua i le olaga a sau.

Ae ui i lea, o le tele o taimi o a tatou amioga ua ta’u mai ai o loo tatou ola maualalo tele mai lenei tulaga gafatia. Pe a fesiligia e uiga i le perisitua, e toatele i tatou e mafai ona taulotoina se faauigaga sa’o, ae i o tatou olaga i aso taitasi atonu o loo i ai se faamaoniga itiiti o lo tatou malamalama o loo sili atu ma le tulaga o le taulotoina o se mau.

Uso e, o loo tatou feagai ma se filifiliga. E mafai ona faamalieina i tatou i se aafiaga faaitiitia o ē tauaveina le perisitua ma tumau ai mo aafiaga e maualalo tele atu nai o tatou avanoa. E mafai foi ona tatou aai i se ‘aiga tele o avanoa faaleagaga, ma faamanuiaga aoao o le perisitua.

O A Mea E Mafai Ona Tatou Faia ia Ola ai e Tusa ma O Tatou Malosiaga?

O upu ua tusia i tusitusiga paia ma tautalagia i konafesi aoao ua “tatau ona faatatau ia i tatou lava],”7 e le mo na o le faitau ma le faalogo i ai.8 Ua masani tele i tatou, i le auai i sauniga ma luelue o tatou ulu; tatou te ataata foi ma le iloa ma ioe i ai. Tatou te tusi foi i lalo ni mea e ao ona fai, ma atonu tatou te faapea ia i tatou lava, “O se mea le la o le a ou faia.” Ae i se vaimea o le va o le faalogo, o le tusia o se faamanatu i a tatou telefoni, ma le faia tonu o le mea na tusia, o lo tatou naunautaiga e “faia” se mea ua suia i se faaiuga ia faia “i se isi taimi.” Uso e, ia mautinoa ua tatou faia le faaiuga e faia na mea i le “taimi nei!”

A outou faitauina tusitusiga paia ma faalogo i upu a perofeta ma o outou loto atoa ma le mafaufau, o le a ta’u atu e le Alii ia te outou le auala e ola ai e tusa ma o outou avanoa o le perisitua. Aua nei alu se aso e aunoa ma le faia o se mea e faatino ai uunaiga a le Agaga.

Muamua: Faitau le Taiala a Lē Ona

Afai e te umia se komepiuta sili ona taugata ma lelei atu, pe o le a na ona e faaaogaina ea o se mea e teuteu ai le kesi? Atonu o le a foliga faafiafiaina le komepiuta. Atonu o le a i ai ituaiga uma o tulaga gafatia. Ae ua na o lou faitauina lava o le taiala a lē ona, aoao le faaaogaina o le masini, ma faaola le eletise lea o le a mafai ai ona e faaaogaina lena tulaga gafatia atoa.

O le perisitua paia a le Atua, e i ai foi taiala a Lē ona. Ia tatou tautino atu i le faitauina o tusitusiga paia ma tusitaulima i le faamoemoega ma le taulai sili atu. Tatou amata i le toe faitauina o vaega e 20, 84, 107, ma le 121 o le Mataupu Faavae ma Feagaiga. O le tele o lo tatou aoao i le faamoemoega, tulaga gafatia, ma le faatinoga o le perisitua, o le sili atu foi lena o lo tatou maofa i lona mana, ma o le a aoaoina i tatou e le Agaga i le auala e maua ma faaaoga ai lena mana e faamanuia ai o tatou aiga, o nuu, ma le Ekalesia.

O i tatou o tagata, tatou te tuua se faamuamua maualuga i aoaoga o le poto salalau ma atinaega faalematata.Tatou te mananao ma e tatau ona tatou tulagaese i sikolasipi ma galuega taulima. Ou te faamalo atu ia te outou o loo tauivi ma le maelega ia a’otauina ma avea ma tagata tomai faapitoa i la outou matata. Ou te valaaulia outou ia avea foi ma ē tomai faapitoa i aoaoga faavae o le talalelei—aemaise lava i mataupu faavae o le perisitua.

Ua tatou ola i se vaitaimi ua sili atu ai ona faigofie le mauaina o tusitusiga paia ma upu a aposetolo ma perofeta o ona po nei nai lo se isi lava taimi i le talafaasolopito o le lalolagi. O mataupu faavae ma aoaoga faavae o le perisitua e musuia ma e faalelagi. O le faatele ona tatou suesueina o aoaoga faavae ma tulaga tatou te gafatia, ma faatino le faamoemoega moni o le perisitua, o le sili atu foi lena o le a faalauteleina ai o tatou agaga, e faateleina lo tatou malamalama, ma o le a tatou vaaia mea ua teuina e le Alii mo i tatou.

Lona Lua: Saili Atu i Faaaliga a le Agaga.

O se molimau mautinoa o Iesu Keriso ma Lana talalelei toefuataiina e sili atu nai lo se iloa—e manaomia ai faaaliga patino, ua faamautuina e ala i le faaaogaina tuuto ma le faamaoni o mataupu faavae o le talalelei. Na faamalamalama mai e le Perofeta o Iosefa Samita o le perisitua, “o le auala lea na amata ona faaalia mai ai e le Silisiliese Lona mamalu i le amataga o le foafoaga o lenei lalolagi, ma auala mai ai Lona faaali mai pea lava i le fanauga a tagata e oo mai lava i le taimi lenei.”9

Afai tatou te lei sailia e faaaoga le auala o faaaliga, o loo tatou ola la i lalo ifo o o tatou avanoa faaleperisitua. Mo se faataitaiga, e i ai i latou e talitonu ae latou te le o iloaina ua latou talitonu. Ua latou mauaina le tele o tali mai le leo itiiti ma le filemu i se vaitaimi umi, ae ona ua foliga mai e faatauvaa tele lenei musumusuga ma lē taua, ua latou le iloa ai le mea moni e faatatau i ai. O se taunuuga, latou te faatagaina ai le masalosalo e taofia i latou mai le ausiaina o o latou tulaga gafatia o ni ē umia le perisitua.

O faaaliga ma molimau e le masani ona o mai faatasi ma le malosiaga lofituina. Mo le toatele, e oo mai lemu se molimau—se vaega e tasi i le taimi. O nisi taimi e matuai faasolosolo lemu mai lava, lea e faigata ai ona manatuaina le taimi tonu na tatou iloa ai le moni o le talalelei. Ua tuuina mai e le Alii ia i tatou “le upu ma le upu, o le fuaiupu ma le fuaiupu, o sina mea itiiti iinei ma sina mea itiiti iina.”10

I nisi o ala, o a tatou molimau e pei o se polo o le kiona lea e faatelēina i minute uma. Tatou te amata i se tamai malamalama itiiti—e tusa lava pe ua na o se manao e talitonu. E faasolosolo lava, “o le malamalama e pipii i le malamalama,”11 ma “o lē foi e talia le malamalama ma tumau pea i le Atua, e faateleina atu ai le malamalama; ma e tuputupu pea le pupula o lea malamalama seia oo mai le aso atoatoa ona lelei,”12 ina ia “[tatou] maua i lona atoatoaga i se aso.”13

Mafaufau i ai o se mea mamalu tele le ausiaina e sili atu ma o tatou tuaoi faalelalolagi, le i ai o vaaiga o o tatou malamalama ua faaavanoaina ma maua ai le malamalama ma le iloa mai punavai faaselesitila! O lo tatou faamanuiaga ma le avanoa i le avea ai ma ē tauaveina le perisitua le saili atu i faaaliga patino ma ia aoao i auala e iloa ai le moni mo i tatou lava e ala i le molimau mautinoa a le Agaga Paia.

Ia tatou saili atu ma le faamaoni i le malamalama o musumusuga patino. Ia tatou ole atu i le Alii e faaeeina mai i o tatou mafaufau ma agaga le amataga o le faatuatua lea o le a mafai ai ona tatou maua ma iloa ai le galuega paia a le Agaga Paia mo o tatou tulaga patino, luitau, ma tiute faaleperisitua.

Lona tolu: Ia Olioli i Auaunaga Faale-Perisitua

I le taimi o la’u galuega o se pailate o vaalele lau pasese, sa ou maua ai se avanoa e avea ai ma se kapeteni e faiaoga i isi pailate. O se vaega o lenei galuega o le aoao ma suesueina pailate atamamai ia mautinoa ua latou maua se malamalama talafeagai ma tomai e faafoeina ai ma le saogalemu ma mataalia na vaalele tetele ma le ofoofogia.

Sa ou iloa ai e i ai pailate, e ui i le tele o tausaga na felelei ai ma le mataalia, e lei uma lava le lofituina o le a’ea o itulagi, i le “tuua o faatapulaa o le laueleele ma sopoia lagi i apaau siliva lea na aumai ai le olioli ia te au.”14 Na latou fiafia i leo o savili faataalise, o le ūū o afi malolosi, o le lagona o le “i ai i le savili ma le tasi i lagi pogisa ma fetu o i luma atu.”15 O lo latou naunautai sa fepesia’i.

Sa i ai foi nisi sa foliga mai sa na ona i ai lava i le faatinoga. Ua atamamai uma i le faatulagaga ma le taulimaina o vaalele, ae i se vaimea lava o le ala ua latou le maua ai le olioli o le felelei atu “i mea e lei lele ai lava se manutagi, po o se aeto.”16 Ua latou le toe maua lo latou lagona o le ofo i se la oso pupula, i le matagofie o foafoaga a le Atua a o latou sopoia vasa ma konetineta. Ana faapea latou te ausia mea manaomia aloaia, ou te faaagavaaina i latou, ae i le taimi lava e tasi na ou faanoanoa mo i latou.

Atonu e te manao e fesiligia oe lava pe ua na ona e i ai i le faatinoga i le avea ai ma sē tauaveina le perisitua—i le faia o mea ua faamoemoeina ae ua le oo i le olioli lea e tatau ona e fai ma oe. O le umiaina o le perisitua ua tuuina mai ai ia i tatou avanoa e tele e lagonaina ai le olioli lea e tasi na faailoa mai e Amona: “Po ua le tele ea mea ua ia te i [tatou] e olioli ai? … O i tatou foi sa fai [ma] tufugaaao [a le Alii] e fai a’i lenei galuega tele ma le ofoofogia. O le mea lea, ia tatou mitamita ai, ioe, tatou te mitamita i le Atua, ioe, tatou te olioli, aua ua atoatoa lo tatou fiafia.”17

Uso e, o la tatou tapuaiga o se tapuaiga fiafia! Ua sili foi ona faamanuiaina i tatou e tauaveina le perisitua a le Atua! I le tusi a Salamo tatou te faitau ai, “Amuia le nuu ua latou lagona le leo fiafia: Ieova e, latou te savavali i le malamalama o ou fofoga.”18 E mafai ona tatou oo i lena olioli sili atu pe afai tatou te saili i ai.

Ua tele naua taimi tatou te le maua ai le fiafia e maua mai le auaunaga faatino faaleperisitua i aso taitasi. E i ai taimi e mafai ona lagona e pei o ni avega mamafa ia tofiga. Uso e, aua lava ne’i alu lo tatou ola o faatofuina i tatou i F nei e tolu: faavaivai, faapopoleina, ma le faitio. Tatou te ola i lalo ifo o tatou avanoa pe a tatou faatagaina taula faalelalolagi e taofia i tatou e mamao ese ai mai le olioli tele lea e oo mai i auaunaga faamaoni ma le naunautai faaleperisitua, aemaise lava i puipui o o tatou lava fale. Tatou te ola i lalo lifo o tatou avanoa pe a tatou le aai i le taumafataga o le fiafia, filemu, ma le olioli lea ua soona tuuina mai e le Atua i auauna faamaoni o le perisitua.

Alii talavou, afai tou te lagona o se mea faigata ae le o se faamanuiaga le vave o mai i le lotu e fesoasoani i le tapenaga o le faamanatuga, ou te valaaulia outou e mafaufau i le uiga o lenei sauniga paia i se tagata o le uarota, o lē atonu sa feagai ma se vaiaso faigata. Uso e, afai e foliga mai e faalē o aoga au taumafaiga faafaiaoga o aiga, ou te valaaulia outou e vaavaai atu i ni mata o le faatuatua, i se mea o le a faia e se asiasiga mai se auauna a le Alii mo se aiga o i ai ni faafitauli e lē o mavaaia. A o’o ina outou maua’i i le tulaga gafatia paia o la outou auaunaga faaleperisitua, o le a faatumuina e le Agaga o le Atua o outou loto ma mafaufau; o le a susulu mai i o outou mata ma foliga.

I le avea ai ma ni ē umia le perisitua, ia aua lava nei o tatou le manatu mamafa i le ofoofogia ma le maoae o mea ua faamatuu mai e le Alii ia i tatou.

Faaiuga

O’u uso pele, ina tatou saili atu ia ma le maelega e aoao i aoaoga faavae o le perisitua paia, ia faamalolosia a tatou molimau o lea upu ma lea upu e ala i le mauaina o le Agaga, ma ia tatou maua le olioli moni i le auaunaga faaleperisitua i aso taitasi. A tatou faia nei mea, o le a amata ona tatou ola e tusa ai ma o tatou tulaga gafatia ma avanoa o ni ē umia le perisitua, ma o le a mafai ai ona tatou “faia mea uma e ala ia Keriso lea e faamalolosia ai i [tatou].”19 Ou te molimau atu i nei mea, o se aposetolo a le Alii ma tuuina atu a’u faamanuiaga mo outou i le suafa paia o Iesu Keriso, amene.

  1. Tagai Aoaoga a Peresitene o le Ekalesia: Iosefa Samita [2007], 480.

  2. Mataupu Faavae ma Feagaiga 84:19.

  3. Mataupu Faavae ma Feagaiga 84:20.

  4. Mataupu Faavae ma Feagaiga 84:34.

  5. Mataupu Faavae ma Feagaiga 84:33.

  6. Mataupu Faavae ma Feagaiga 84:38.

  7. 1 Nifae 19:24.

  8. Tagai Iakopo 1:22.

  9. Aoaoga: Iosefa Samita, 108–9.

  10. 2 Nifae 28:30.

  11. Mataupu Faavae ma Feagaiga 88:40.

  12. Mataupu Faavae ma Feagaiga 50:24.

  13. Mataupu Faavae ma Feagaiga 93:19.

  14. John Gillespie Magee Jr., “High Flight,” in Diane Ravitch, ed., The American Reader: Words That Moved a Nation (1990), 486.

  15. Richard Bach, Stranger to the Ground (1963), 9.

  16. Magee, “High Flight,” 486.

  17. Alema 26:13, 15–16.

  18. Salamo 89:15.

  19. Filipi 4:13.