2010–2019
To Outou Puai, to Outou Haamaitairaa
Eperera 2011


To Outou Puai, to Outou Haamaitairaa

A tai‘o ai tatou i te mau papa‘iraa mo‘a e a faaroo ai i te mau parau a te mau peropheta ma to tatou aau atoa e to tatou varua, e parau mai te Atua ia outou tei hea te faito o te haamaitairaa o to tatou autahu‘araa.

Te vai ra te hoê taata tei moemoea maoro ia ta‘uma i ni‘a i te hoê pahi rahi e ia fano na ni‘a i te Moana Mediteranea. Ua moemoea oia ia haere na ni‘a i te purumu no Roma, no Ateno e no Istanbul. Ua haaputu oia i te taatoaraa o te moni e nehenehe ta’na e haaputu e tae roa’tu i te taime ua rava‘i no to’na tere. No te iti te moni, ua ta‘ita‘i oia i te tahi atu faarii tauihaa tei î i te punu maa pipi, te mau puohu faraoa paapaa, e te mau pute pape monamona puehu, e tera ïa ta’na maa i te mau mahana atoa.

Ua hinaaro roa oia ia amui atu i roto i te mau faaoaoaraa i faatupuhia i ni‘a i te pahi—faaetaeta i te tino i roto i te piha faaetaetaraa tino, ha‘uti i te ha‘uti hui popo, e haere e au i roto i te piscine. E nounou rahi to’na i te feia e haere e mata‘ita‘i i te teata, i te ha‘utiraa, e i te mau faaiteiteraa hiroa tumu. E ua hinaaro roa oia ia tamata i te maa faahiahia ta’na i ite i ni‘a i te pahi—ua riro te mau tamaaraa atoa ei taime oaoaraa ! Aita râ teie taata e hinaaro e haamau‘a rahi i ta’na moni, no reira, aita oia i amui atu i roto i taua mau mea atoa ra. Ua ite oia i te mau oire ta’na i hinaaro noa na e mata‘ita‘i, tera râ, no te tuhaa rahi o taua tere ra, ua faaea noa oia i roto i to’na piha e ua amu noa i ta’na maa iti ha‘iha‘i roa.

I te mahana hopea o te ratereraa, ua ani maira te hoê taata tuati pahi ia’na e, eaha te faaoaoaraa no te taa-ê-raa ta’na e haere. I reira to teie taata iteraa e, e ere te faaoaoaraa ana‘e no te taa-ê-raa, tera râ, fatata te mau mea atoa i ni‘a i te pahi—te maa, te faaoaoaraa, pauroa te mau ohipa—tei roto pauroa te reira i te moni no ta’na titeti. Ua taere roa, ua ite a‘e ra teie taata e, ua ora noa oia i raro mai i to’na mau haamaitairaa.

Te uiraa o teie parabole o teie ia : O tatou tei mau i te autahu‘araa, te ora ra anei tatou i raro mai i to tatou mau maitai i roto i te parau no te mana mo‘a, te mau horo‘a, e te mau haamaitairaa i faataahia na tatou, tatou tei mau i te autahu‘araa o te Atua ?

Te Hanahana e te Teitei o te Autahu‘araa

Ua ite tatou paatoa e, te autahu‘araa, e ere ïa i te hoê noa i‘oa e aore râ, te ti‘araa, ua hau roa’tu râ i te reira. Ua haapii mai te peropheta Iosepha Semita e « te autahu‘araa o te hoê ïa parau tumu mure ore, e i vai na e amuri noa’tu i te Atua ra … e amuri noa’tu, aita e haamataraa o te mahana e aita atoa e te hopearaa o te matahiti ».1 Te mau ra ho‘i « oia ïa te taviri no te ite i te Atua ».2 Na roto ho’i i te autahu‘araa « te mana no te huru Atua e faaitehia mai ai ».3

Na te mau haamaitairaa o te autahu‘araa e haamaitai roa’tu i to tatou aravihi ia haroaroa. E nehenehe i te mau taea‘e faaroo tei mau i te Autahu‘araa a Melehizedeka « e riro … tei ma‘itihia e te Atua ra ».4 « Ua haamo‘ahia ïa ratou e te Varua i te faaapîraa i to ratou ra mau tino »,5 e ia farii i te pae hopea « te mau mea atoa na to’u Metua ra ».6 E mea fifi rii paha teie ia haroaroa, e mea nehenehe râ, e te faaite papû nei au e parau mau te reira.

Ua horo‘a mai to tatou Metua i te Ao ra i teie mana e te hopoi‘a i te taata nei, e ua riro te reira ei faaiteraa no to’na here rahi ia tatou, e ei faaiteraa atea i to tatou puai ei mau tamaiti na te Atua i roto i te oraraa i muri a‘e i te pohe.

Area râ, e mea pinepine ta tatou mau ohipa i te faaite mai e, te ora nei tatou i raro roa a‘e i te faito o to tatou puai. Ia ui-ana‘e-hia tatou no ni‘a i te autahu‘araa, e rave rahi o tatou o tei ite i te tatararaa tano, tera râ, i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa, e mea iti rii paha te faaiteraa e, tei ni‘a rii atu to tatou haroaroa i te faito o te mau parau i faahiti-aau-hia.

E te mau taea‘e, tei mua tatou i te hoê ma‘itiraa. Tatou te mau taea‘e tei mau i te autahu‘araa, e nehenehe tatou e oaoa no te mau iteraa i raro roa iho i to tatou mau haamaitairaa. E aore râ, e nehenehe ta tatou e oaoa rahi i te hoê ohipa i te pae varua, e i te mau haamaitairaa rarahi o te autahu‘araa.

Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te ora ia au i to tatou faito mau?

Te mau parau i papa‘ihia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e tei faahitihia i roto i te amuiraa rahi e « te haavare-noa-raa ia outou iho »,7 ere ïa no te tai‘o noa e aore râ, no te faaroo noa.8 Pinepine tatou i te haere i te pureraa e i te ta‘iriiri i to tatou upoo ; e ata atoa paha tatou ma te hinaaro e te farii mau. E papa‘i tatou i te tahi mau mea e rave e te parauraa ia tatou iho e « e rave au i te reira ». Tera râ, i te taime a faaroo ai, a papa‘i ai tatou i te hoê parau faahaamana‘oraa i ni‘a i ta tatou vini, e te taime a rave ai tatou, ua tura‘i-roa-hia ïa ta tatou pataraa « e rave » i te « hopea » roa. E te mau taea‘e, ia haapapû maitai tatou i te tape‘a i ta tatou pataraa « e rave » i ni‘a i te ti‘araa « i teie nei » !

A tai‘o ai tatou i te mau papa‘iraa mo‘a e a faaroo ai i te mau parau a te mau peropheta ma to tatou aau atoa e to tatou varua, e parau mai te Atua ia outou tei hea te faito o te haamaitairaa o to tatou autahu‘araa. Eiaha e vaiiho i te hoê mahana ia tere ma te ore e rave i te hoê ohipa no te mau faaururaa o te Varua.

A Tahi: A tai‘o i te Buka Arata‘i

Mai te mea ua roaa ia outou te matini rorouira faahiahia e te moni roa a‘e, e faaohipa anei outou i te reira no te faanehenehe noa i te iri vairaa ? E rorouira faahiahia paha teie. Tei roto paha ia’na te mau huru faanahoraa puai atoa. Tera râ, mai te mea e, aita outou e tai‘o i te buka arata‘i, e haapii nahea ia faaohipa i te mau faanahoraa i roto, e ia tuama i te reira, aita ïa outou e fana‘o i to’na puai.

E buka arata‘i atoa to te autahu‘araa mo‘a o te Atua. E mata na tatou i te tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau buka arata‘i ma te opuaraa e te hinaaro mau. E mata na outou i te haamata na roto i te tai‘o-faahou-raa i te mau tuhaa 20, 84, 107, e te 121 o Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau. Rahi noa’tu ta tatou tai‘oraa i te fâ, te puai, e te faaohiparaa o te autahu‘araa, rahi noa atoa’tu to tatou maere i to’na mana, e na te Varua e haapii ia tatou e nahea e noaa ai ia tatou, e nahea tatou ia faaohipa i taua mana ra no te haamaitai i to tatou utuafare, te mau oire, e i te Ekalesia.

Tatou te taata nei, ua ti‘a to tatou faariroraa i te haapiiraa e te faananearaa i te ite toro‘a ei ohipa tumu teitei na tatou. Te hinaaro nei, e e mea ti‘a ia tatou, ia riro ei mau taata aravihi i roto i te haapiiraa e i roto i te ohipa rima î. Te haapoupou nei au i to outou tautoo-itoito- raa no te farii i te ite i te pae haapiiraa e ia riro ei mau taata aravihi i roto i ta outou titauraa. Te ani atoa nei au ia outou ia riro ei mau taata aravihi i roto i te mau haapiiraa tumu o te evanelia—te haapiiraa tumu hoa râ o te autahu‘araa.

Te ora nei tatou i te hoê tau a riro ai te mau papa‘iraa mo‘a e te mau parau a te mau aposetolo e te mau peropheta no teie anotau, ei ohipa farii-ohie-hia a‘e ia faaauhia i te tahi atu anotau i roto i te aamu o te ao nei. Tera râ, tei ia tatou te haamaitairaa, te hopoi‘a e te ohipa e te haamaitairaa ia ia rave mai e ia apo mai i teie mau haapiiraa. E mea nehenehe e mea hanahana te mau parau tumu e te mau haapiiraa tumu o te autahu‘araa. Rahi noa’tu ta tatou tuatapaparaa i te haapiiraa tumu e te haamaitairaa e te faaohiparaa i te fâ o te autahu‘araa, rahi noa atoa’tu te aanoraa to tatou varua, e te nanearaa to tatou ite ei reira tatou e ite ai e, eaha ta te Fatu i faaineine na tatou.

A Piti: A Imi i te mau Heheuraa a te Varua

Te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu Mesia e Ta’na evanelia i faaho‘ihia mai, eita ïa e nava‘i i te iteraa noa—e titauhia râ te heheuraa a te taata iho, haapapûhia na roto i te faaohiparaa, ma te parau-ti‘a e te faaroo, i te mau parau tumu o te evanelia. Ua faataa mai te peropheta Iosepha Semita e, te autahu‘araa o te hoê ïa « reni e haamata ai te Atua Mana Hope i te heheu mai i To’na hanahana i te haamataraa o te poieteraa o teie nei fenua, e ua tamau noa a Oia i te heheu mai Ia’na iho i te mau tamarii a te taata e tae noa mai i teie tau ».9

Mai te mea e, aita tatou e imi ia faaohipa i teie reni o te heheuraa, te ora ra ïa tatou i raro iho i te mau maitai o te autahu‘araa. Ei hi‘oraa, te vai ra te mau taata o te ti‘aturi nei, aita ratou i ite e te ti‘aturi ra ratou. Ua farii ratou i te mau pahonoraa rau na roto i te reo iti ha‘iha‘i i roto i te hoê tau roa, no te na‘ina‘i râ e te faufaa ore ia hi‘ohia’tu teie faaururaa, aita ratou i faariro i te reira mai te au i to’na ra huru mau. E no reira, ua vaiiho ratou i te mana‘o feaa ia tape‘a ia ratou ia faatupu i to ratou puai ei mau taea‘e tei mau i te autahu‘araa.

Aita te heheuraa e te iteraa papû e tae mai ma te puai rahi i te mau taime atoa. No te mau taata e rave rahi, e tae marû noa mai te iteraa papû—maa vahi iti i te taime hoê. I te tahi taime, no te marû to’na taeraa mai, e ere ïa i te mea ohie ia haamana‘o i te taime ti‘a a ite ai tatou e, e parau mau te evanelia. E horo‘a te Fatu ia tatou « i te mau faaue… na ni‘a iho i te faaue, [e e] a‘o… na ni‘a iho i te a‘o, te tahi vahi iti i ŏ nei, e mai reira ho’i ei ŏ te tahi vahi iti ».10

I te tahi taime, e au to tatou iteraa papû mai te hoê popo hiona o te haere noa i te aanoraa a faaohu-noa-hia ai oia. E haamata tatou na roto i te tahi faito na‘ina‘i o te maramarama—noa’tu e, hinaaro noa e ti‘aturi. Na roto i te marû, « te ati atu nei ho’i te maramarama i te maramarama »11 e « o oia o te farii i te maramarama, e e tamau noa ho’i i ta te Atua ra, e farii mai â oia i te maramarama ; e e tupu te maramarama i te anaanaraa e tae noa’tu i te mahana mau ra »12 i reira ho’i, « i te tau i haapa‘o-mau-hia ra e farii ai ho’i i to’na îraa ».13

A feruri na i te hanahana ia haere tatou i ô atu i to tatou mau oti‘a i te fenua nei, ia iritihia mai te paruru no to [tatou] feruriraa e ia farii tatou i te maramarama e te ite no te ra‘i mai ! E haamaitairaa e e taime ho’i no tatou tei mau i te autahu‘araa, ia imi i te heheuraa no te taata iho e ia haapii e nahea ia ite i te parau mau no tatou iho na roto i te faaiteraa papû a te Varua Mo‘a.

E mata na tatou i te imi itoito i te maramarama o te heheuraa no te taata iho. E mata na tatou i te taparu i te Fatu ia horo‘a mai i roto i to tatou varua e to tatou aau i te omuaraa o te faaroo e ti‘a ai ia tatou ia farii e ia ite i te ohipa hanahana a te Varua Mo‘a no to tatou huru, ta tatou mau titauraa e ta tatou mau ohipa no te autahu‘araa.

A toru: Ia Ite i te Oaoa i roto i te Ohipa Autahu‘araa.

I roto i to’u toro‘a pairati manureva, ua riro vau ei pairati hi‘opo‘a e te haapii. Te hoê tuhaa o teie ohipa o te haapii ïa e te hi‘opo‘a i te mau pairati aravihi no te haapapû e, ua roaa ia ratou te ite e te maramarama i titauhia no te faatere ma te fifi ore e ma te maitai i taua mau manureva tutuha auahi rarahi nehenehe.

Ua ite a‘e ra vau e, te vai ra te mau pairati, noa’tu e, e rave rahi matahiti to ratou faahororaa i te manureva, aita i morohi to ratou faahiahia i te taime a ta‘uma ai ratou i roto i te reva, ma te « faaru‘e i te piriha‘o o te fenua nei e ia ratere ma te oaoa na roto i te reva i ni‘a i te manureva ».14 Ua au ratou i te haruru o te mata‘i, e o te mau matini puai, e i te feruriraa e, « ua hoê » ratou e te mata‘i, e ua hoê e te ra‘i pouri e te mau feti‘a i ni‘a .15 E ma‘i pee to ratou oaoa.

Te vai atoa te tahi mau pairati tei ora mai te pee noa i te tereraa o te ohipa. Ua ite ratou i te mau mea atoa e i te faatere i te mau manureva tutuha auahi, tera râ, ua morohi to ratou oaoa ia rere ratou « na te vahi aita â i rerehia a‘e nei e te hoê manu iti e aore râ, te hoê aeto ».16 Ua morohi to ratou faahiahia i mua i te anaana o te hitiraa mahana, i mua i te nehenehe o te mau mea i hamanihia e te Atua, a ratere ai ratou na ni‘a a‘e i te moana e i te fenua. Mai te mea e, ua hope te mau titauraa atoa i te haapa‘ohia e ratou, e haamana vau ia ratou, tera râ, e oto atoa vau no ratou.

Outou o te mau nei i te autahu‘araa, e ti‘a ia outou ia ui ia outou iho e, te ora ra anei outou mai te pee noa i te tereraa o te ohipa—oia ho’i, te haapa‘oraa i te ohipa i titauhia ia rave, aita râ e farii faahou ra i te oaoa te ti‘a ia outou ia farii. Na te autahu‘araa ta tatou e mau nei e horo‘a mai ia tatou i te mau rave‘a e rave rahi e roaa ai ia tatou te oaoa ta Amona e parau ra e : « Aita anei to tatou e mea popou rahi e oaoa’i tatou ? … o te mauhaa ho’i tatou i roto i [te rima o te Fatu ra] i te raveraa i te reira ohipa rahi e te taa ê ra. E tena na, ia arue tatou, e ia faatura tatou i te Fatu ra ; e ia oaoa ».17

E te mau taea‘e, e haapa‘oraa oaoa ta tatou ! Ua haamaitaihia tatou ia mau i te autahu‘araa o te Atua ! I roto i te Buka a Salamo te tai‘o nei tatou e, « e ao to te mau taata i ite i te reo oaoa ra ! e hahaere â ratou, e Iehova, i te maramarama o te mata ra ! »18 E ite atoa tatou i te reira oaoa rahi a‘e mai te mea e, e imi tatou ia’na.

E mea pinepine roa tatou i te ite i te oaoa rahi e roaa mai na roto i te raveraa i te mau mahana atoa i te ohipa autahu‘araa. I te tahi taime, e nehenehe te ohipa i horo‘ahia na tatou ia riro ei hopoi‘a. E te mau taea‘e eiaha roa tatou ia tere na roto i te oraraa faaîhia i na mea e toru : te rohirohi, te haape‘ape‘a e te amuamu. Te ora ra tatou i raro iho i to tatou haamaitairaa mai te mea e, e vaiiho tatou i te mau haafifiraa o te ao nei ia faaatea ê ia tatou i te oaoa rahi e roaa mai na roto i te ohipa autahu‘araa itoito, i roto hoa râ i te mau papa‘i o to tatou iho fare. Te ora ra tatou i raro iho i to tatou mau haamaitairaa mai te mea e, aita tatou e oaoa i te au maitai, te hau e te oaoa ta te Atua e horo‘a hua mai i te mau tavini autahu‘araa faaroo.

E te feia apî tamaroa, mai te mea e, e riro te haere-oioi-raa mai i te fare pureraa no te tauturu i te faaineineraa i te oro‘a mo‘a, ei ohipa teimaha, e ere râ i te haamaitairaa, te ani atu nei au ia outou ia feruri e, eaha te auraa o teie oro‘a mo‘a no te hoê melo o te paroita tei teimaha paha i roto i te roaraa o te hepetoma. E te mau taea‘e, mai te mea e, aita ta outou hahaereraa utuafare i ravehia, te ani atu nei au ia outou ia hi‘o ia au i te mata o te faaroo eaha ta te tere hahaere o te hoê tavini o te Fatu e rave no te hoê utuafare e vai ra te fifi ite-ore-hia. Mai te mea e, teie ta outou fâ no te taviniraa, e faaî mai te Varua o te Atua i to outou aau e to outou varua ; e anaana mai te reira i roto i to outou mata e to outou hoho‘a mata.

Tatou tei mau i te autahu‘ara, eiaha na tatou e faaetaeta ia tatou i mua i te mau mea maere e te faahiahia ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou nei.

Opaniraa

E au mau taea‘e here e, e ti‘a anei ia tatou ia titau itoito i te haapii i te haapiiraa tumu o te autahu‘araa mo‘a, e ti‘a anei ia tatou ia haapuai i to tatou iteraa papû te tahi reni i ni‘a i te tahi reni, na roto i te fariiraa i te mau heheuraa a te Varua, e e ti‘a anei ia tatou ia itehia te oaoa mau i roto i te ohipa autahu‘araa i te mau mahana atoa. Mai te mea e, e rave tatou i teie mau mea, e haamata ïa tatou i te ora ia au i te faito o to tatou puai e to tatou mau haamaitairaa, tatou tei mau i te autahu‘araa, i reira e ti‘a ai ia tatou ia « rave i te mau mea atoa nei i te Mesia, tei tauturu mai [ia tatou] ra ».19 Ei aposetolo na te Fatu, te faaite nei au i to’u iteraa papû no te reira, e te vaiiho atu nei au i ta’u haamaitairaa na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

  1. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 104

  2. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:19.

  3. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:20.

  4. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:34.

  5. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:33.

  6. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:38.

  7. 1 Nephi 19:24.

  8. A hi‘o Iakobo 1:22.

  9. Teachings: Joseph Smith, 108–9.

  10. 2 Nephi 28:30.

  11. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 88:40.

  12. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 50:24.

  13. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 93:19.

  14. John Gillespie Magee Jr., « High Flight », i roto Diane Ravitch, nene‘iraa, The American Reader: Words That Moved a Nation (1990), 486.

  15. Richard Bach, Stranger to the Ground (1963), 9.

  16. Magee, « High Flight » 486.

  17. Alama 26:13, 15–16.

  18. Salamo 89:15.

  19. Philipi 4:13.