2010–2019
Te mau Tamarii
Atopa 2011


Te mau Tamarii

Te faaite papû nei au i te haamaitairaa rahi o te mau tamarii e o te oaoa ta ratou e horo‘a mai ia tatou i roto i teie oraraa e i roto i te mau tau mure ore

Ia hi‘o ana‘e tatou i roto i te mata o te hoê tamarii, e ite tatou i te hoê tamaiti e aore râ, te hoê tamahine na te Atua tei ti‘a na i piha‘iho ia tatou i roto i te oraraa hou te tahuti nei.

E haamaitairaa rahi mau no te hoê tane e te vahine faaipoipo o te ti‘a ia fanau i te tamarii no te horo‘a i te tino tahuti no teie mau tamarii varua a te Atua. Te ti‘aturi nei tatou i te utuafare e te ti‘aturi nei tatou i te mau tamarii.

Ia fanauhia mai te hoê tamarii e te hoê tane e te hoê vahine faaipoipo, te faatupu ra ïa raua i te hoê tuhaa o te faanahonahoraa a to tatou Metua i te Ao ra ia hopoi mai i te tamarii i ni‘a i te fenua nei. Ua parau te Fatu e, « O teie hoi ta’u ohipa e to’u hanahana hoi, ia faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei ».1 Na mua‘e te tahuti ore, e mea ti‘a ia vai te tahuti.

Na te Atua i faataa i te utuafare. Tei ropu te utuafare i te faanahonahoraa a to tatou Metua i te Ao ra i ni‘a i te fenua nei, e i roto i te mau tau e amuri noa’tu. Ia oti a‘era Adamu e o Eva i te apitihia na roto i te faaipoiporaa, te na ô ra te mau papa‘iraa mo‘a e : « Ua haamaitai ihora te Atua ia raua, na ô maira te Atua, Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei ».2 I to tatou nei anotau, ua parau te mau peropheta e te mau aposetolo e, « Te ture matamua ta te Atua i horo‘a ia Adamu e ia Eva o to raua ia ti‘araa ei metua, ei tane e ei vahine faaipoipo. Te faaite papû atu nei matou e, te faaueraa a te Atua i Ta’na mau tamarii no te fanau faarahi e no te faaî i te fenua, te vai mana noa nei â ïa ».3

Aita teie faaueraa i haamo‘ehia e aore râ, i tuuhia i te hiti i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea nei.4 Te faaite nei matou i te mauruuru rahi no te faaroo rahi i faaitehia e te mau tane e te mau vahine faaipoipo (i ta tatou ihoa râ mau vahine faaipoipo) i roto i to ratou hinaaro ia farii i te tamarii. Ahea e fanau ai i te tamarii, e ehia rahiraa tamarii, e faaotiraa omo‘e te reira o te ravehia i rotopu i te tane e te vahine faaipoipo e te Fatu. E mau faaotiraa mo‘a te reira—e mau faaotiraa o te ti‘a ia ravehia na roto i te pure aau tae mau e na roto i te faaroo rahi.

E rave rahi a‘e nei matahiti ua faaite mai o Elder James O. Mason no te Hitu Ahuru, i teie aamu ia’u : « Ua riro te fanauraa o ta maua na tamarii e ono ei iteraa mo‘e ore. A hi‘o noa ai au i ni‘a i teie tamahine apî nehenehe i roto i te fare fanauraa, tau taime rii noa i muri a‘e i to’na fanau-raa-hia mai, ua faaroo papû maitai a‘era vau i te hoê reo i te parauraa e, ‘te vai faahou te tahi, e e tamaroa ïa’. Ma te haapa‘o ore, ua horo maira vau i piha‘iho i te ro‘i o ta’u vahine tei rohirohi roa e ua parau atura vau ia’na i te parau apî maitai. E ere roa’tu ïa i te taime maitai te reira ».5 A ma‘iri noa ai te matahiti ua tia‘i noa te utuafare Mason i te taeraa mai o te hitu o ta raua tamarii. A toru, a maha, a pae, a ono a hitu matahiti i ma‘iri. I te pae hopea, e va‘u matahiti i muri iho ua fanauhia mai te hitu o ta raua tamarii—e tamaiti iti.

I te ava‘e eperera i ma‘iri a‘e nei, ua parau te Peresideni Thomas S. Monson :

« I te hoê taime ua au noa te mau ture a te Ekalesia e te mau ture a te sotaiete, i teie nei te vai nei ïa te hoê apoo aano i rotopu ia tatou e te haere noa’tu ra i te aanoraa. …

« Ua faaite te Faaora o te taata nei Ia’na iho ei taata i roto i te ao nei e ere râ no to te ao nei. E nehenehe atoa tatou e ti‘a i roto i te ao nei, eiaha râ ia riro no to te ao nei, mai te mea e, e pato‘i tatou i te mau parau hape e te mau haapiiraa hape, e ia haapa‘o tamau noa i te mea ta te Atua i faaue mai ra ».6

E rave rahi reo i roto i te ao nei i teie mahana e faaiti nei i te faufaa o te fariiraa i te tamarii e aore râ, o te parau nei ia faataime e aore râ, ia faaiti i te tamarii i roto i te hoê utuafare. Aita i maoro a‘e nei ua faaite mai ta’u tamahine ia’u i te hoê blog i papa‘ihia e te hoê metua vahine Keritesiano (eiaha râ no ta tatou haapa‘oraa) e pae ta’na tamarii. Te parau ra oia e : « E mea fifi roa ia roaa te hoê hi‘oraa mai to te bibilia no ni‘a i te ti‘araa metua vahine, i roto i teie hiro‘a tumu. … Ia tu‘ati-ana‘e-hia i te tahi atu mau faanahoraa, tei raro roa te mau tamarii i te haapiiraa tuatoru, te tereraa na te ara, te arearearaa i te pô, te atu‘aturaa i te tino i te vahi faa‘eta‘etaraa tino, ta outou ohipa i teie nei e aore râ, ta outou e hiaai nei ». E te parau faahou ra oia : « E ere te ti‘araa metua vahine i te hoê peu arearea, e piiraa râ. Aita outou e haaputu i te tamarii no te mea e mea nehenehe a‘e ratou i te titiro. Eita outou e rave i te reira mai te peu e, e nehenehe ta outou e faaô ia ratou i roto i ta outou tarena ohipa. No te tamarii te Atua i horo‘a mai ai i te taime ia outou ».7

E ere i te mea ohie ia haapa‘o i te tamarii apî. E rave rahi te mahana fifi. Ua ta‘uma te hoê metua vahine apî i roto i te hoê pereoo-faauta-raa taata e ta’na e hitu tamarii. Ua ani maira te faahoro pereoo e : « Na oe ana‘e teie mau tamarii e mama ? E aore râ, e tere faaanaanataeraa teie ? »

« Na’u pauroa te reira », ta’na ïa i pahono. « E e ere teie i te tere faaanaanataeraa ! »8

Mai ta te ao nei e uiui tamau nei, « Na oe anei pauroa teie ? » te haamauruuru nei tatou no te hamani-raa-hia i roto i te Ekalesia te hoê haapuraa no te mau utuafare, i reira ho‘i tatou e faatura ai e e tauturu ai i te mau metua vahine e te mau tamarii.

No te hoê metua tane parau-ti‘a, aita e nava‘i te parau no te faaite i te mauruuru e i te here tei tupu i roto ia’na no te horo‘a rahi a ta’na vahine i te fanauraa e i te utuuturaa i te mau tamarii.

Te vai ra ta Elder Mason te tahi atu iteraa te tahi noa tau hepetoma i muri a‘e i to’na faaipoipo-raa-hia o tei tauturu ia’na ia faaau i te mau hopoi‘a a to’na utuafare. Ua parau oia e :

« Ua paraparau maua o Marie e, no te tauturu ia’u ia haere i roto i te haapiiraa taote, e mea ti‘a ïa ia tamau noa â oia i te rave i te ohipa. Noa’tu e, e ere teie i te mea ta maua [i hinaaro] e rave, araua‘e rii te tamarii e faahaere mai ai. [A mata‘ita‘i ai au i te hoê ve‘a na te Ekalesia i te fare o to’u na metua], ite atura vau i te hoê papa‘iraa na Elder Spencer W. kimball, tei roto oia i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i taua taime ra, [o te haafaufaa ra] i te mau hopoi‘a e tuati i te faaipoiporaa. Ia au i te parau a Elder Kimball, te hoê hopoi‘a mo‘a o te fanauraa ïa faarahi e ia faaî i te fenua. E [mea fatata roa] te fare o to’u na metua i te Fare no te Faatereraa o te Ekalesia. Ua haere ‘oi‘oi au i roto i te mau piha ohiparaa, e e 30 minuti i muri a‘e i te tai‘oraa i ta’na tuhaa parau, te parahi ra vau i mua i te iri ohiparaa o Elder Spencer Kimball ». (E ere teie i te mea ohie i teie mahana).

« Ua faataa atura vau e, te hinaaro nei au ia riro ei taote. Aita e rave‘a maori râ, ia faataime te fariiraa i to maua utuafare. Ua faaroo o Elder Kimball ma te faaoroma‘i e i muri iho ua pahono maira ma te reo mărû, ‘e te taea‘e Mason, e hinaaro anei te Fatu ia ofati oe i te hoê o ta’na mau faaueraa faufaa ia ti‘a ia oe ia riro mai ei taote ?’ » Na roto i te tauturu a te Fatu, e nehenehe oe e farii i to oe utuafare e ia riro mai ei taote. Tei hea to oe faaroo ?’ »

Te parau faahou ra o Elder Mason e : « Ua fanauhia mai ta maua tamarii matamua hoê matahiti i muri mai. Ua rave puai maua o Marie i te ohipa e ua iriti mai te Fatu i te mau haamaramarama o te ra‘i ra ». Ua haamaitaihia te utuafare Mason na roto i te fariiraa e piti faahou tamarii hou a roaa ai ta’na parau tuite no te haapiiraa taote e maha matahiti i muri mai.9

Na te ao atoa nei, e tau papû ore teie no te pae faarava‘iraa faufaa e te papû ore te parau no te moni. I roto i te amuiraa rahi no Eperera ra, ua parau te peresideni Thomas S. Monson e : « Mai te mea e, te haape‘ape‘a ra outou no te pae faufaa no te hoê vahine e te utuafare, te hinaaro nei au e haapapû atu ia outou e, aita e haamâraa i roto i te hoê tane e te vahine faaipoipo no te tarani i te haamau‘araa e ia haaputu i te moni. Te rahiraa o te taime i roto ïa i taua mau taime fifi ra e tupu apipiti ai outou, a haapii ai outou i te faatusia e i te rave i te mau faaotiraa fifi.10

Na teie uiraa hohonu a Elder Kimball « Tei hea to oe faaroo ? » e haafariu ia tatou i roto i te mau papa‘iraa mo‘a.

E ere i roto i te Ô i Edene i fanau mai ai Adamu e o Eva i ta raua tamarii matamua. I te faaru‘eraa raua i te ô, « haamata ihora Adamu [e o Eva] i te faaapu i te fenua … E ua ite ihora Adamu i ta’na vahine, e fanau maira oia … i te mau tamarii tamaroa e te mau tamarii tamahine, e [ma te faaohipa i to ratou faaroo] haamata ihora ratou i a faanau faarahi e ia faaî i te fenua ».11

E ere i roto i to ratou fare i Ierusalema, e te auro, te moni e te mau tao‘a faufaa, to Lehi e to Sara, ma te faaohipa i te faaroo, i fanau mai ai i ta raua na tamaiti o Iakoba e o Iosepha. I roto râ i te medebara. Ua parau o Lehi no ni‘a i ta’na tamaiti o Iakoba « to’u matahiapo … i te mahana o to’u ati i te medebara ra ».12 Ua parau o Lehi no ni‘a ia Iosepha, « I fanau mai oe i te medebara ra i to’u ra mau ati ; e i te mahana o [to matou] oto rahi roa, i fanau mai ai to metua vahine ia oe na ».13

I roto i te buka a Exodo, ua faaipoipo te hoê tane e te hoê vahine, e, na roto i to raua faaroo, ua roaa ta raua hoê aiu tamaroa. Aita i itehia te tapa‘o manava i mua i te opani no te faaite i to’na fanauraa. Ua huna raua ia’na no te mea ua faaue o Pharao ia rave i te mau tamarii tamaroa fanau apî no Iseraela e « [ia] titiro [ia ratou] i raro i te pape ».14 Ua ite outou i te hopearaa o te aamu : ua tuuhia te aiû iti i roto i te hoê ete hamanihia i te opaero, e ua tuuhia i ni‘a i te anavai pape, ma te tia‘ihia e to’na ra tuahine, e ua itehia e te tamahine a Pharao, e to’na iho metua vahine te vahine haapa‘o ia’na. Ua horo‘ahia taua tamaiti ra i te tamahine a Pharao ra, e ua faariro ia’na ei tamaiti na’na e ua pii i to’na ra i‘oa o Mose.

I roto i te aamu nehenehe roa a‘e no te fanauraa o te hoê aiû, aita e piha aiû i faanehenehehia e aore râ, e ro‘i aiû taa ê—hoê ana‘e phatene no te Faaora hoi o te ao nei.

I roto i « te taime maitai a‘e [e] … te taime ino a‘e, »15 aore roa te feia mo‘a mau o te Atua, ma te faaohipa i te faaroo, i haamo‘e, i faaore, e aore râ, i tau‘a ore i « te faaueraa a te Atua… no te fanau faarahi e no te faaî i te fenua ».16 Te haere nei tatou i mua ma te faaroo, ma te ite e, te faaotiraa e, eaha te rahiraa tamarii e fanau, e ahea e fanau ai ia ratou, tei rotopu ïa i te tane e te vahine e te fatu. Eiaha tatou e faahapa i te tahi e te tahi i ni‘a i taua tumu parau ra. Eiaha tatou e faahapa i te tahi e te tahi i ni‘a i taua tumu parau ra.

Te fanauraa i te tamarii ua riro ïa ei tumu parau fifi o te riro mai ei ohipa mauiui no te mau vahine parau-ti‘a o te ore e farii i te ti‘araa ia faaipoipo e ia farii i te hoê utuafare. Ei ia outou na e te mau vahine hanahana, ua ite to tatou Metua i te Ao ra i ta outou mau pure e to outou mau hinaaro. Auê to matou oaoa i ta outou faaûruraa nehenehe, mai te faatororaa i te rima here i te mau tamarii e hinaaro ra i to outou faaroo e to outou puai.

E nehenehe atoa te fanauraa i te tamarii ia riro ei tumu parau oto no te mau tane e te vahine faaipoipo parau-ti‘a o te faaipoipo e o tei ite e, aita e ti‘a ia raua ia farii i te tamarii ta raua i moemoea noa na, e aore râ, no te tane e te vahine o tei opua ia haamau i te hoê utuafare rahi, tera râ, ua horo‘ahia mai te hoê utuafare na‘ina‘i a‘e.

Eita e ti‘a ia tatou ia faataa i te mau fifi o to tatou poheraa. I te tahi taime, mai te huru ra e, e mea tano ore rii te oraraa—mai te mea hoa râ e, to tatou hinaaro rahi a‘e o te raveraa ïa mai ta te Fatu i faaue mai. Ei tavini no te Fatu, te haapapû atu nei au ia outou e, e mea papû teie fafauraa : « Te mau melo haapa‘o aita e ti‘a ia ratou ia farii i te mau haamaitairaa o te faaipoiporaa mure ore e te ti‘araa metua, no te huru o to ratou oraraa, i roto i teie oraraa, e farii ïa ratou i te mau haamaitairaa atoa no te mau tau mure ore i fafauhia ra, [mai te mea e] e haapa‘o ratou i te mau fafauraa ta ratou i rave e te Atua. »17

Ua faati‘a mai te peresideni J. Scott Dorius no te misioni no Peru Lima West, i to ratou aamu ia’u. Ua parau oia e :

« A 25 matahiti to maua o Becky faaipoipo-raa-hia ma te ore e ti‘a ia fanau e aore râ, ia faaamu i te tamarii. Ua taui maua i te faaearaa e rave rahi taime. E mea huru ê, e i te tahi taime, e mea mauiui atoa ia faaite i to maua i‘oa i roto i te amuiraa apî. Ua uiui te mau melo o te paroita e, no te aha aita ta maua e tamarii. E ere o ratou ana‘e tei uiui nei.

« I to’u pii-raa-hia ei episekopo, ua faaite te mau melo o te paroita i te mana‘o e, aita hoê iteraa to’u no ni‘a i te mau tamarii e te feia apî. Ua haamauruuru vau ia ratou no ta ratou patururaa e ua ani au ia ratou ia faati‘a mai ia’u ia haapii i te atuatu i te tamarii i ni‘a i ta ratou mau tamarii. Ua farii ihoa ratou i te reira.

« Ua tia‘i matou, ua farii i te hi‘oraa atea, e ua haapii i te faaoroma‘i. I muri a‘e e 25 matahiti faaipoiporaa, ua tae mai ra te hoê aiû semeio i roto i to maua oraraa. Ua faaamu maua ia Nicole, e piti matahiti, e i muri iho, hoê tamarii fanau apî o Nikolai. I teie nei te haapoupou mai nei te taata ia maua no ta maua mau mootua nehenehe. E ata maua ma te parau e, ‘na maua teie mau tamarii. E mea faaho‘i i muri to maua oraraa.’ ».18

E te mau taea‘e e te mau tuahine, eiaha tatou e haava i te tahi e te tahi i roto i teie hopoi‘a mo‘a e te mo‘emo‘e.

« Ua rave atura o [Iesu] i te hoê tamaiti iti … e ua hii ihora [e] ua na ô atura …

« O te ite mai i te hoê tamaiti iti mai teie nei no to’u nei i‘oa, ua ite mai ïa ia’u ; e o te ite mai ia’u ra … [ua ite mai ïa] o tei tono mai ia’u nei ra ».19

Auê ïa haamaitairaa nehenehe no tatou ia farii i te mau tamaiti e te mau tamahine a te Atua i roto i to tatou utuafare.

E mata na tatou i te imi ma te haehaa e te pure ia haroaroa e ia farii i te mau faaueraa a te Atua, ma te faaroo maite i te reo o To’na Varua Mo‘a.

Tei ropu te mau utuafare i te faanahonahoraa mure ore a te Atua. Te faaite papû nei au i te haamaitairaa rahi o te mau tamarii e o te oaoa ta ratou e horo‘a mai ia tatou i roto i teie oraraa e i roto i te mau tau mure ore, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

  1. Mose 1:39.

  2. Genese 1:28

  3. « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Novema 2010, 129.

  4. Ia au i te American Community Survey matahiti, ua haapararehia e te Pû Tapa‘opa‘oraa I‘oa no Marite e « O Utaha te vahi tei reira te mau utuafare rarahi a‘e, te faito rahi a‘e no te fanauraa, tei raro te faito matahiti ropu, te mau faaipoiporaa feia apî e te rahiraa o te mau metua vahine e faaea i te fare » (« Who Are Utahns? Survey Shows We’re Highest, Lowest, Youngest » Salt Lake Tribune, 22 no setepa 2011, A1, A8).

  5. Imere na Elder James O. Mason, 25 no tiunu 2011.

  6. Thomas S. Monson, « Te mana o te autahu‘araa » Liahona, Me 2011, 66, 67.

  7. Rachel Jankovic, « Motherhood Is a Calling (and Where Your Children Rank) », 14 no tiurai 2011, desiringgod.org.

  8. A hi‘o « Jokes and Funny Stories about Children », thejokes.co.uk/jokes-about-children.php.

  9. Imere no Elder James O. Mason, 29 no tiunu 2011.

  10. Thomas S. Monson, Liahona, Me 2011, 67.

  11. Mose 5:1–2.

  12. 2 Nephi 2:1.

  13. 2 Nephi 3:1.

  14. Exodo 1:22.

  15. Charles Dickens, A Tale of Two Cities (Signet Classic, 1997), 13.

  16. Liahona, Novema 2010, 129).

  17. Manuel 2 : Administration de l’Eglise (2010), 1.3.3.

  18. Emere na te Peresideni J. Scott Dorius, 28 no atete 2011.

  19. Mareko 9:36–37.