2010–2019
Ma‘iti i te ora mure ore
Atopa 2011


Ma‘iti i te ora mure ore

E ere to tatou hopea mure ore i te hotu no te fana‘o no te ma‘itiraa râ. Aita i taere roa no te ma‘iti i te ora mure ore!

E rave rahi matahiti i teie nei, tei te pae tahatai matou to’u utuafare, ua ite atu vau i te mau tapa‘o e te mau reva o te faaara ra ia matou i te opape puai atea rii i te pae tahatai i roto i te pape hohonu e te taviriviri. Aita e itehia e to’u mata, e ite-ohie-hia râ te reira e te mau taata faaora i ni‘a i te patu tia‘i tapiri mai, ua riro teie opape puai ei ati no ratou o te faaru‘e mai i te pae tahatai no te pau atu i roto i te pape. Te haamana‘o nei au i te feruriraa e, « e mea aravihi au i te au. E faa‘eta‘eraa tino maitai roa te reira. E paruruhia vau i te vahi papa‘u ».

Ma te tau‘a ore i te mau faaararaa e ma te ti‘aturi i ta’u iho faaotiraa, ua tomo atu vau i roto i te pape « haumaru » no te au. Tau minuti i muri mai, ua imi au i to’u utufare i te pae tahatai piri noa mai, aita râ te pae tahatai i fatata faahou ! Taua opape huna ra tei faaarahia, ua huti ê ïa ia’u e ua haapainu oioi ia’u i te atea i to’u utuafare.

Ua itoito i te haamataraa e i muri iho ua tarapape, ua tamata noa vau i te au mai i te pae tahatai, ua huti taua opape puai râ ia’u i roto roa i te pape hohonu e te taviriviri. Ua rohirohi roa vau e ua haamata te aho i te maumau no te inu-haere-raa i te pape. Ua tae mau mai ra te paremoraa. Ua pau to’u puai, i reira ua tuô haere au i te tauturu.

Aua‘e ho‘i, o te hoê semeio paha, tei piha‘iho a‘e na te hoê taata faaora ia’u. Aita vau i ite e, ua hi‘o oia ia’u i te pauraa i roto i te pape. Ua ite oia e haapaenu te opape ia’u, e ua ite oia i hea oia e rave mai ai ia’u. Ma te ape i te opape, ua au mai oia e ua tae roa mai i te vahi i reira vau i te taputoraa, i reira ua tia‘i maite oia ia tuô vau i te tauturu. No te rohirohi ia au vau ana‘e i te pae tahatai, ua oaoa vau no to’na faaoraraa ia’u. Ahani aita ta’na tauturu, eita roa vau e ho‘i mai i piha‘iho i to’u utuafare.

I taua mahana ra, ua rave au i te hoê ma‘itiraa hape o te faatupu i te hopearaa teimaha no’u e no to’u utuafare. E feruri amui ana‘e tatou i te horo‘a no te ma‘itiraa, te pure nei au ia tauturu mai te Varua Maitai ia tatou tata‘itahi, a hi‘opo‘a ai tatou i te mau ma‘itiraa ta tatou e rave ra.

Ua haapii mai to tatou peropheta here, te peresideni Thomas S. Monson e : « Eita vau e onoono rahi roa i ni‘a e na te mau faaotiraa e faaite mai te hopearaa. Eita e ti‘a ia outou e rave i te mau faaotiraa mure ore e aita e mau hopearaa mure ore ».1

Outou tata‘itahi— mai ia matou ua haapiihia i teie amuiraa—e tamaiti aore râ e tamahine varua herehia e na metua i te ra‘i ra. E huru e e hopea hanahana to tatou.2 I roto i to outou oraraa hou te tahuti nei ua haapii outou i te here i te parau mau. Ua rave outou i te mau ma‘itiraa ti‘a mure ore. Ua ite outou e, i teie ao tahuti nei, e vai mai te mau pe‘ape‘a e te ati, te oto e te mauiui, te mau tamataraa e te mau faahemaraa no te tauturu ia outou ia tupu e ia haere i mua. Ua ite ato‘a outou e, e tamau noa outou i te rave i te mau ma‘itiraa tano, e ia tatarahapa i te mau ma‘itiraa hape, e na roto i te Taraehara a Iesu Mesia, e noaa ia outou te ora mure ore.

Eaha ta te peropheta Lehi i haapii mai no ni‘a i te ma‘itiraa ? Ua a‘o mai oia e ua « ti‘amâ ïa tatou ia ma‘iti i te ti‘amâ e te ora mure ore, na roto i te Arai rahi o te taata atoa, e ia imi i te tîtîraa e te pohe, mai te au i te tîtîraa e te mana o te diabolo ». I muri iho ua haapii mai oia, « ia hi‘o outou i taua Arai rahi ra, e faaroo hoi i ta’na ra mau faaue rarahi ; e haapao maitai i ta’na mau parau, e ma‘iti i te ora mure ore ».3

Te mau taea‘e e te mau tuahine, i roto i te mau mea ta tatou e ma‘iti no te feruri, no te farii, no te rave, o vau e o outou, e ma‘iti anei tatou i te ora mure ore ?

Ua haapii mai ta maua mau mootua e, ia ma‘iti ana‘e ratou, te ma‘iti ato‘a ra ïa ratou i to te reira mau hopea. Aita i maoro a‘e nei, te hoê o ta maua mau mootua tamahine, e toru matahiti, ua pato‘i oia i te amu i ta’na maa i tera pô. Ua parau to’na mama, « te fatata ra te hora no te haere e ta‘oto. Ia ma‘iti oe e tamaa, te ma‘iti ra ïa oe e amu i te pape û paari [ice cream] i muri iho. Ia ma‘iti oe eiaha e tamaa, te ma‘iti ra ïa oe e haere e ta‘oto i teie nei, e aita e pape û paari [ice cream] ». Ua pahono puai mai ta maua mootua, « Ua ma‘iti au teie—e ha‘uti au e e amu noa vau i te pape û paari [ice cream] e aita vau e haere e ta‘oto ».

E te mau taea‘e e te mau tuahine, teie anei to tatou hinaaro, ia ha‘uti, ia amu noa i te pape û paari [ice cream], e eiaha e haere e ta‘oto, te auraa te imi ra ïa tatou i te ape i te mau hopearaa mai te nava‘i ore te maa e te rohirohi ?

Te papûraa mau, e piti ana‘e ma‘itiraa mure ore ta tatou, e hoperaa mure to raua tata‘itahi : ma‘iti ia pee i te Faaora o te ao nei e na reira e ma‘iti i te ora mure ore e te Atua aore râ e ma‘iti ia pee i te ao nei e na reira e ma‘iti ia faataa ê ia tatou i te Atua e amuri noa’tu.

Aita e ti‘a ia tatou e ma‘iti na mea toopiti, te paruru o te parau-ti‘a e te mau ati o te ao nei. E au ra te ha‘utiraa i roto i te pape o te ao nei e mea mauiui ore, oia ato‘a ïa o ta’u auraa « haumaru » i roto i te pape !

Mai te opape tei fatata roa i te taui i te tereraa o te oraraa o to’u utuafare, te mau opape o teie nei ao, te mau feruriraa faahema, te mau haapiiraa hape, e te imi-u‘ana-raa i te viivii, o te huti nei e o te faaatea roa nei ia tatou i to tatou utuafare e i te Metua i te Ao ra.

Te ite atoa ra to tatou mau peropheta, mau hi‘o, e mau heheu parau, e te imi nei ia faaara ia tatou i te mau opape huna atâta o te ao nei o te haamata‘u ra ia tatou. Ma te here, te ani nei ratou, te faaitoito nei, te haapii nei, te haamana‘o nei, e te faaara nei ia tatou. Ua ite ratou e to tatou paruru tei te huru o to tatou ma‘itiraa ia pee (1) te mau mana‘o o ta tatou e farii nei i roto i te tuatapaparaa tamau i te mau papa‘iraa mo‘a e i te pure; (2) te arata‘iraa a te Varua Maitai; e (3) ta ratou a‘o peropheta. Ua ite ratou e, te vai nei te parururaa e te oaoa hope i roto e na roto noa i to tatou Faaora, ia Iesu Mesia, e i te oraraa i Ta’na evanelia. Mai ta Elder Dallin H. Oaks i haapii mai, ua parau to tatou Faaora e, « o Vau te e‘a, e te parau mau, e te ora, aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia’u ».4

I te anotau no te ati e te mauiui i te fenua Rusia, i muri mai i te tau no te « Soviétisme », ua ma‘iti Anatoly e Svetlana Reshetnikov i te parau-ti‘a i ni‘a i te ao nei. I muri iho to raua tomoraa mai i roto i te Ekalesia, ua hamani-ino-hia raua. Ua faatopahia to’na ti‘araa i te ohipa. Ma te faaroo rahi ua mana‘o raua, « i teie nei e taime rahi to taua no te tavini i te Atua ! » Ua haamata‘u-noa-hia raua, ua ma‘iti râ raua ia ora puai mai i te evanelia. Ua piihia Elder Anatoly Reshetnikov ei Hitu Ahuru area matamua no Rusia. Na roto i ta raua mau ma‘itiraa, ua tamau te utuafare Reshetnikov e ma‘iti i te ora mure ore.

Ua faaruru tatou paato‘a i te ati. E faahemaraa to tatou paato‘a. Ua hape tatou paato‘a. E ere roa i te mea paari e i taere roa ia rave te ma‘itiraa tano. Te tatarahaparaa o te hoê te reira ma‘itiraa tano e te faufaa roa.

Ua haapii mai te peresideni Dieter F. Uchtdorf e :

« Na te mau hape e te mau opape iti e huti ê ia tatou i te haapiiraa tumu o te evanelia a Iesu Mesia o te hopoi mai i te mau hopearaa oto i roto i to tatou oraraa. No reira, e mea faufaa ihoa ïa ia haavi tatou ia tatou iho ia rave i te mau tata‘iraa ia ho‘i faahou i ni‘a i te e‘a mau ma te tia‘i-ore e aore râ, ma te ti‘aturi e na teie noa ihoa mau hape e tata‘i ia ratou iho.

« Maoro noa’tu tatou i te faatiti‘aifaro, rahi noa’toa te tauiraa e titauhia, e e taere atoa ïa i te ho‘i i ni‘a i te e‘a titi‘aifaro—e tae roa’tu e e tae mai te ati rahi ».5

Te faatoro noa ra te rima aroha o te Faaora ia tatou tata‘itahi.6 Ia tatarahapa hohonu tatou e hope noa’tu, e faaorehia ta tatou mau hapa e eita te Faaora e haamana‘o faahou i ta tatou mau hara.7

I roto i ta outou hi‘opo‘araa i ta outou mau ma‘itiraa e mau hopearaa, a ui ia outou iho :

  • Te imi ra anei au i te arata‘iraa hanahana na roto i te tuatapaparaa tamau i te papa‘iraa mo‘a e na roto i te pure, e aore râ ua ma‘iti au e mea ohipa roa vau aore râ ia tau‘a ore e aita to’u e taime no te tuatapapa i te mau parau a te Mesia e no te paraparau i to’u Metua i te Ao ra ?

  • Te ma‘iti ra anei au ia pee i te a‘o a te mau peropheta ora o te Atua, e aore râ te pee ra anei au i te e‘a o te ao nei e te mau mana‘o pato‘i o vetahi ê ?

  • Te imi ra anei au i te arata‘iraa a te Varua Maitai i te mau mahana ato‘a i roto i te mea o ta’u i ma‘iti no te feruri, te farii, e te rave ?

  • Te tauturu tamau anei au ia vetahi ê, no te tavini e no te tauturu ia faaora ia ratou ?

To’u mau taea‘e e to’u mau tuahine, E ere to tatou hopea mure ore i te hotu no te fana‘o no te ma‘itiraa râ. Aita i taere roa no te ma‘iti i te ora mure ore ! Aita i taere roa no te ma‘iti i te ora mure ore !

Te faaite nei au i to’u iteraa e, no te opuaraa rahi oaoa a te Metua i te Ao ra, e nehenehe ta tatou tata‘itahi e riro e mea maitai roa na roto i te Taraehara a Iesu Mesia. Tatou e to tatou utuafare, e nehenehe ta tatou e ora i piha’iho i to tatou Metua i te Ao ra e amuri noa’tu e ia farii i te îraa o te oaoa. No teie nei mau mea, te faaite papû nei au i te i‘oa a Iesu Mesia, amene.

  1. Thomas S. Monson, « E faataa te mau faaotiraa i te hopearaa » (Church Educational System pureraa pae auahi na te feia apî paari, 6 no novema 2005), institute.lds.org.

  2. A hi‘o « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Novema 2010, 129.

  3. 2 Nephi 2:27–28; ua tuuhia’tu te mau haapapûraa.

  4. Ioane 14:6

  5. Dieter F. Uchtdorf, « Te tahi noa teteri rii », Liahona, Me 2008, 59.

  6. A hi‘o Alama 5:33.

  7. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 58:42.