2010–2019
A‘oraa i te Feia Apî
Atopa 2011


A‘oraa i te Feia Apî

Noa’tu râ te pato‘iraa, te mau tamataraa, e te mau faahemaraa, eiaha outou e faataupǔpǔ aore râ e mata‘u.

E a‘o ti‘a’tu vau i te feia apî hau atu i ta’u i matau i te rave, ma te faaau i to’u apîraa i to outou.

Ua hau roa‘e outou i te faufaa. Ua ite au ia outou i roto i na tatini mataeinaa e i te mau fenua atoa. Mea maitai a‘e outou ia matou i to matou apîraa. Mea rahi a‘e to outou ite i te evanelia. Mea rahi a‘e to outou paari e to outou haapa‘o maitai.

E 87 matahiti to’u i teie nei. E ui paha outou eaha ïa ta’u e nehenehe e horo‘a’tu no te tauturu i to outou mau oraraana i to’u nei faito matahiti. Ua ratere mai au na roto mai i te vahi tei reira outou i teie nei e ua ite au e te haere ra outou i hea. Aita râ outou i tae atura i te vahi tei reira vau i teie nei. E faahiti atu vau i te tahi mau irava no te hoê rohipehe tuiroo.

Te taere noa’tu ra te orepa ruau.

Te orepa apî ra aita ïa.

Te mea râ ta te orepa apî i ore i ite

Ua ite rahi ïa te orepa ruau.

Mea rahi a‘e ihoâ to te orepa ruau ite

I te mau mea atoa i to te orepa apî.

Eaha ïa ta te orepa ruau taere i ore i ite ?

— Nahea ïa ia haere vitiviti.

E rere te orepa apî na ni‘a e na raro,

Ma te haati i te orepa ruau taere.

Eaha ïa ta te orepa apî vitiviti i ore i ite ?

—E haere râ oia ihea.1

E ere na te taata papa‘i rohipehe o Wordsworth teie, e rohipehe tuiroo râ !

I rotopu i te mau mea atoa e tupu nei i te ao nei, e te toparaa o te mau ture morare, te paari nei outou te feia apî i roto i te tufaa fenua o te enemi.

Ua ite tatou na roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a e ua tupu na te hoê tama‘i i te ra‘i e ua orurehau o Lucifero e, ma te apeehia e to’na mau apee, « i hurihia oia i rapae i nia iho i te fenua nei ».2 Ua faaoti oia i te faahuehue i te opuaraa a to tatou Metua i te Ao ra e te imi nei oia i te haavî i te mau feruriraa e te mau ohipa a te mau taata atoa. E mana varua teie e « ua haere [oia] na te fenua nei ».3

Noa’tu râ te pato‘iraa, te mau tamataraa, e te mau faahemaraa, eiaha outou e faataupǔpǔ aore râ e mata‘u.

I te 17raa o to’u matahiti, i te fatataraa i te farii i te parau tu‘ite a te fare haapiiraa tuarua ei piahi huru paruparu rii, ia au i to’u mana‘oraa, ua taui te mau mea atoa i te hoê po‘ipo‘i sabati. I te mahana i muri iho ua piihia matou ia haere atu i roto i te piha rururaa a te fare haapiiraa tuarua. Te vai ra i ni‘a i te tahua te hoê parahira e te hoê radio na‘ina‘i. Ua pata te faatere fare haapiiraa i te radio. I reira ua faaroo matou i te reo o te Peresideni Franklin Delano Roosevelt i te faaiteraa e ua tupitahia o Pearl Harbor. Ua tomo atu te Fenua Marite i roto i te tama‘i e te fenua Tapone.

I muri iho ua tapitihia taua ohipa ra. Ua faaroo-faahou-hia te reo o te Peresideni Roosevelt, o tei faaite e i teie taime tei roto to tatou fenua i te tama‘i e te fenua Helemani. Ua parare u‘ana te Tama‘i Rahi II na te ao atoa.

I te reira iho taime, ua riro to matou ananahi ei mea papû ore. Aita matou i ite eaha to muri mai. E ora anei matou no te faaipoipo e no te faatupu i te hoê utuafare ?

I teie mahana, te vai nei « te mau parau no te mau tama‘i e te roo hoi no te mau tama‘i, e e arepurepu roa te ao paatoa nei ».4 O outou, ta matou feia apî, e ite paha outou i te papû ore e te paruru ore i roto i to outou mau oraraa. Te hinaaro nei au e a‘o e e haapii ia outou, e e horo‘a ia outou te hoê faaararaa no ni‘a i te tahi mau mea e rave e te tahi mau mea eiaha e rave.

Te opuaraa o te evanelia o « te rave‘a rahi oaoa ïa ».5 Te utuafare o te pû o taua rave‘a râ. Te utuafare tei te huru ia o te faaohiparaa i te parau-ti‘a i taua mau mana horo‘a ora ra e vai ra i roto i to outou tino.

I roto i « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », te hoê parau faaûruhia tei piahia e te Peresideniraa Matamua e te Pǔpǔ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, te haapii mai nei ia tatou e i roto i te oraraa matamua « te mau taata atoa—te tane e te vahine—[ua hamanihia ïa] i te hoho‘a o te Atua. Ua riro tatou tata‘itahi ei tamaiti e ei tamahine varua herehia e na metua i te ra‘i ra, e no reira, e huru e e hopea hanahana to tatou tata‘itahi. E tuhaa faufaa rahi te riroraa ei tane e ei vahine no te ihotaata e no te tumu o te taata tata‘itahi [e ua faanaohia te reira i te ao na mua a‘e] …

« … Te faaite atu nei â matou e ua faaue mai te Atua e, te mana mo‘a no te hamaniraa i te taata ia faaohipahia ïa i rotopu ana‘e iho i te tane e i te vahine o tei faaipoipohia mai te au i te ture ».6

Te utu‘a rahi ta Lucifero e to’na mau apee i faahaere mai i ni‘a ia ratou iho oia ïa, ua faaerehia ratou i te hoê tino tahuti.

E rave rahi te mau faahemaraa ta outou e faaruru nei, no ni‘a ïa i to outou iho tino, e mea papû roa e o te mau faahemeraa puai roa‘e ia. E ere noa e mana to outou i te hamaniraa i te mau tino no te hoê u‘i apî, e ti‘amâraa atoa râ to outou.

Ua haapii mai te peropheta Iosepha Semita e, « Te mau taata ato‘a e tino to ratou e mana ia to ratou i ni‘a i te mau taata aita to ratou e tino ».7 No reira te mau varua ora atoa e e tino to ratou e mana ïa to ratou i ni‘a i te enemi. E farii outou i te mau faahemaraa no to outou natura tino, e mana atoa râ to outou i ni‘a iho ia’na e ta’na mau melahi.

I te taime ua farii matou i te parau tu‘ite a te fare haapiiraa tuarua, e rave rahi to matou mau hoa piahi tei haere atu i te tama‘i, e aita roa te tahi i ho‘i faahou mai. Ua fatata te toe‘a o matou i te tomo atu i roto i te nuu faehau. Aita matou i ite eaha to matou ananahi. E ora mai anei matou i te tama‘i ? E toe mai anei te mau mea i matauhia e matou ia ho‘i mai matou ?

No to’u papûraa e e faahaerehia vau i roto i te nuu faehau, ua tomo atu vau i roto i te nuu na te reva. Aita i maoro ua tae atu vau i Santa Ana, California no te haapiipiiraa no te rere.

Aita to’u e iteraa papû i taua taime ra e e parau mau te evanelia, ua ite râ vau e ua ite to’u nau orometua no te haapiiraa evanelia, o Abel S. Rich e o John P. Lillywhite, e e parau mau te reira. Ua faaroo vau ia raua i te faaite papûraa, e ua ti‘aturi au ia raua. Ua parau vau ia’u iho, « E turu‘i ïa vau i ni‘a i to raua iteraa papû e tae noa’tu ua noaa mai to’u iho ». E o te mea ïa ta’u i rave.

Ua faaroo vau i te parau no ni‘a i te mau haamaitairaa patereareha aita râ vau i farii i te hoê. Te vai nei i roto i te mau tĭtĭ atoa te hoê patereareha faatoro‘ahia tei ia’na ra hoi te varua tohu e te parau heheu. Ua faati‘ahia oia ia horo‘a i te mau haamaitairaa no te taata iho i te mau taata o te haere atu ma te parau faati‘a a to ratou mau episekopo. Ua papa‘i au i to’u episekopo no te hoê parau faati‘a.

E patereareha faatoro‘ahia o J. Roland Sandstrom e ora ra i roto i te Tĭtĭ no Santa Ana. Aita oia i ite noa‘e i te tahi mea no ni‘a ia’u e aita oia i ite ia’u na mua’tu, ua horo‘a mai râ oia ia’u i to’u haamaitairaa. I roto i te reira ua ite au i te mau pahonoraa e te arata‘iraa.

Noa’tu e e ua riro te mau haamaitairaa patereareha no te taata noa iho ana‘e ra, e faaite atu vau i te tahi faahitiraa no roto mai i to’u haamaitairaa : « E arata‘ihia ïa oe na roto i te mau faaiteraa a te Varua Mo‘a e e faaarahia ïa oe i te mau ati. Mai te mea e faaroo oe i taua mau faaararaa ra, e haamaitai ïa to tatou Metua i te Ao ra ia oe ia nehenehe ia oe ia amui faahou atu i te mau taata tei herehia e oe ».8

Noa’tu te na‘ina‘i o taua parau ra mai te mea, ua riro râ to’na rahi mai te taatoaraa o te api parau. E haamaitaihia vau ia ho‘i mai te tama‘i mai mai te mea e haapa‘o vau i te mau faaueraaa e mai te mea e faaroo vau i te mau faaiteraa a te Varua Maitai. Noa’tu e e ua horo‘ahia mai i ni‘a iho ia’u taua horo‘a ra i te bapetizoraa, aita ïa vau i ite atura eaha râ te Varua Maitai aore râ nahea te mau faaiteraa e tupu ai.

Ua ite au i te mea ta’u i hinaaro i te ite no ni‘a i te mau faaiteraa i roto i te Buka a Moromona. Ua tai‘o vau e, « e parau … te mau melahi na roto i te mana o te Varua Maitai ; no reira e parau ai ratou i te parau a te Mesia. I parau ai hoi au … A popou na outou i te parau a te Mesia ; inaha hoi, e faaite te parau a te Mesia ia outou i te mau mea ta outou e haapao ».9

Peneia‘e te mea faahiahia roa‘e ta’u i haapii mai na roto i te tai‘oraa i te Buka a Moromona o te mea ïa e e tae mai te reo o te Varua mai te hoê iteraa eiaha ra te hoê ta‘iraa reo. E haapii ïa outou, mai ta’u i haapii mai, ia « faaroo » i taua reo ra o te itehia eiaha râ o te faaroohia.

Ua a‘o Nephi i to’na na tuaana ma te parau e, « Ua ite orua i te hoê melahi, e ua parau maira oia ia orua, e ua faaroo orua i to’na reo i tera tau i tera tau ; e ua parau maira hoi oia ma te reo iti haihai, aore râ to orua e faaroo i tia‘i ia orua ia faaroo i ta’na parau ».10

Ua parau te tahi feia faahapa e ua hape teie mau irava no te mea e faaroo outou i te mau parau, eita outou e ite i te reira. Mai te mea râ ua ite rii outou i te tahi mea no ni‘a i te aparauraa varua, e ite ïa outou e te parau maitai roa‘e no te faaite i te mea o te tupu o te parau ïa iteraa.

Mai te mea e faati‘a outou, e arata‘i e e paruru e e faaafaro atoa ïa te horo‘araa a te Varua Maitai i ta outou mau ohipa. O te hoê ïa reo varua o te tae mai i roto i te feruriraa mai te hoê mana‘o aore râ te hoê iteraa tei tuuhia i roto i to outou aau. Ua parau te peropheta Enosa e, « tae faahou maira te reo o te Fatu i roto i tau nei aau ».11 E ua parau atu te Fatu ia Olive Kaudere, « Oia ïa, inaha, e faaite au ia oe i roto i to oe feruriraa e i roto i to oe aau na, na roto i te Varua Maitai, o te tae i nia ia oe e o te vai i roto i to oe aau ».12

Aita i titauhia ia outou ia haere na roto i te oraraa ma te ore e rave i te mau hape, tera râ eita ïa outou e rave i te hoê hape rahi ma te ore outou na mua roa e faaarahia e te mau faaiteraa a te Varua. No te taatoaraa o te mau melo o te Ekalesia teie fafauraa.

E rave paha te tahi i te mau hape rahi, te ofatiraa i te mau ture o te evanelia. O teie ïa te taime no te faahaamana‘o ia outou no ni‘a i te Taraehara, te tatarahaparaa e te faaoreraa hara ia nehenehe ho‘i ia outou ia riro faahou ei mea mâ. Ua parau te Fatu « Inaha, o oia o tei tatarahapa i ta’na ra mau hara, ua faaorehia ïa te reira, e e ore hoi au, o te Fatu e haamana‘o faahou â i te reira ».13

Mai te mea noa’tu e e faariro te enemi ia outou ei taata mau auri na roto i te hara, te faahaamana‘o atu nei au ia outou e tei ia outou ra te taviri no te iriti i te uputa o te fare tape‘araa na roto mai. Na roto i te tusia taraehara a te Faaora o Iesu Mesia e nehenehe outou e tamâhia.

E mana‘o paha outou e i roto i te taime fifi eita outou e noaa i te faaorahia no te mea ua rave outou i te mau hape, mea rahi anei aore râ mea iti anei, e e mana‘o outou e ua mo‘e roa outou i teie taime. E ere roa’tu te reira i te parau mau ! O te tatarahaparaa ana‘e ra o te nehenehe e faaora i te mea e haamauiui. O te tatarahaparaa ana‘e ra o te nehenehe e faaora i te mea e haamauiui, noa’tu eaha te huru.

Mai te mea te rave ra outou i te mau mea eita hoi e ti‘a ia outou ia rave, aore râ te amui nei outou i te mau taata o te tura‘i ra ia outou i te e‘a hape, tera ïa te taime no te faaohipa i to outou ti‘amâraa. A faaroo i te reo o te Varua e e ore ïa outou e arata‘i-ê-hia’tu.

Te parau faahou nei au e te paari nei te feia apî i teie mahana i roto i te tufaa fenua o te enemi e te hoê ture morare te ino noa’tura. Tera râ, ei tavini no te Fatu, te fafau atu nei au e e paruruhia outou i te mau aroraa a te enemi mai te mea e faaroo outou i te mau parau riirii o te tae mai na roto mai i te Varua Mo‘a.

A ahu i te ahu tano ; a parau ma te faatura ; a faaroo i te pehe e faaûru ia outou. A ape i te mau hara e te mau peu atoa e haaviivii nei i te taata. A haavî i to outou oraraa e a faaue ia outou iho ia vai itoito noa. No te mea hoi e te ti‘aturi rahi nei matou ia ni‘a ia outou, e haamaitai-rahi-hia ïa outou. Te ara noa nei to outou Metua here i te Ao ra i ni‘a ia outou.

Ua taui te puai o to’u iteraa papû mai te taime mai â a turu‘i ai au i ni‘a i te mau iteraa papû o to’u na orometua no te haapiiraa evanelia. I teie nei mahana te turu‘i nei au i ni‘a ia vetahi ê ia haere ana‘e au no to’u faito matahiti e no te ma‘i polio tei ro‘ihia ia’u i to’u tamarii-rii-raa eiaha râ i ni‘a i te mau feaaraa no ni‘a i te mau ohipa no te pae varua. Ua noaa ia’u i te ti‘aturi, i te taa maitai e i te ite i te mau parau mau faufaa rahi o te evanelia e o te Faaora o Iesu Mesia.

Ei hoê o Ta’na mau ite taa ê, te faaite papû atu nei au e te hope‘araa o teie aroraa tei haamata i roto i te oraraa matamua e mea papû roa ia e pau Lucifero.

Ua faahiti na tatou i te omuaraa i te parau no te mau orepa. O outou te mau orepa apî eiaha outou e rere haere noa i te mau vahi atoa, ma te papû ore i te e‘a i mua. Te vai nei te mau taata tei ite i te e‘a. « Aita a te Fatu ra a Iehova e peu i rave, maori râ ia faaite i ta’na parau i mo‘e i ta’na ra mau tavini i te mau peropheta ».14 Ua faanahonaho te Fatu i Ta’na Ekalesia i ni‘a i te parau tumu o te mau taviri e te mau apooraa.

I te upoo o te Ekalesia te vai nei e 15 taata tei paturuhia ei mau peropheta, mau hi‘o e mau heheu parau. Te mau nei te melo tata‘itahi o te Peresideniraa Matamua e o te Pǔpǔ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo i te taato‘araa o te mau taviri e titauhia no te arata‘i i te Ekalesia. Te Aposetolo tahito o te Peropheta ïa—te Peresideni Thomas S. Monson, o oia ana‘e tei faati‘ahia ia faaohipa i te taato‘araa o taua mau taviri ra.

Te titau nei te mau papa‘iraa mo‘a e ia ohipa te Peresideniraa Matamua e te Pǔpǔ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo i roto i te mau apooraa e ia ravehia i te mau faaotiraa na roto i te tahoêraa. O te mea ïa e tupu nei. Te ti‘aturi nei matou i te Fatu no te arata‘i i te e‘a e te imi nei matou i te rave i To’na ana‘e ra hinaaro. Ua ite matou e te ti‘aturi rahi nei Oia ia matou tata‘itahi e ei pǔpǔ.

E ti‘a ia outou ia haapii i te « tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra ; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao ».15 E ti‘a ia outou ia ti‘aturihia e ia haati ia outou iho i te mau hoa o te hinaaro ia na reira atoa.

I te tahi mau taime e faahemahia paha outou i te feruri mai ia’u i na reira i tera taime e tera taime i to’u apîraa e; « No te huru tereraa o te mau mea e mou ïa te ao nei. E tae mai te hopea o te ao nei hou a noaa ai ia’u i te rave i te mea e ti‘a ia’u ia rave. » Aita roa ! E nehenehe ia outou ia rave i te mau mea ti‘a—te faaipoiporaa, te haamauraa i te hoê utuafare, te iteraa i ta outou mau tamarii e mau mootua e peneia‘e te mau hina.

Mai te mea e pee outou i teie mau haapiiraa, e tia‘ihia e e paruruhia ïa outou e e ite ïa outou iho na roto i te mau faaiteraa a te Varua Maitai i te e‘a ia haere no te mea « na roto i te mana o te Varua Maitai e ite ai outou i te parau mau i te mau mea atoa ra ».16 Te fafau nei au e e tupu mau te reira e te tiaoro nei i te hoê haamaitairaa i ni‘a ia outou, to outou apî faufaa rahi na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

  1. John Ciardi, « Fast and Slow », Fast and Slow : Poems for Advanced Children and Beginning Parents (1975), 1. © 1975 na John L. Ciardi. Faaohipahia na roto i te faati‘araa a Houghton Mifflin Harcourt Publishing Company. Fatiraa paruruhia.

  2. Apokalupo 12:9; hi‘o atoa Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 76:25–26.

  3. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 52:14.

  4. Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 45:26.

  5. Alama 42:8.

  6. « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Novema 2010, 129.

  7. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 211.

  8. Haamaitairaa Patereareha o Boyd K. Packer, horo‘ahia e J. Roland Sandstrom, 15 no tenuare 1944.

  9. 2 Nephi 32:3.

  10. 1 Nephi 17:45; tuuhia te papa‘i opa.

  11. Enosa 1:10.

  12. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 8:2.

  13. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 58:42.

  14. Amosa 3:7.

  15. Maseli 3:5.

  16. Moroni 10:33.