2010–2019
Te mau fafauraa
Atopa 2011


Te mau fafauraa

Ia ite ana‘e tatou e e mau tamarii tatou no te fafauraa, e ite ïa tatou e o vai râ tatou e eaha ta te Atua e tia‘i nei ia tatou.

Hoê hepetoma i muri a‘e i te hoê faaueraa aita i maoro a‘e nei no te haamau i te tĭtĭ matamua i Moscou, Rusia1 ua haere atu vau i te hoê amuiraa mataeinaa i St Petersburg. A faaite ai au i to’u mauruuru i te mau misionare matamua e te feia faatere o te fenua iho tei afa‘i mai i te puai o te Ekalesia i Rusia, ua faahiti au i te i‘oa o Vyacheslav Efimov. O oia te taata Rusia matamua tei faafariuhia tei riro mai ei peresideni misioni. Ua tavini faahiahia maitai oia e ta’na vahine faaipoipo i taua piiraa ra. Aita i maoro roa i muri a‘e i to raua faaotiraa i ta raua misioni, e i to matou oto rahi, ua faaru‘e ta‘ue mai te Peresideni Efimov.2 E 52 noa to’na matahiti.

A faahiti ai au i te parau no teie tane e vahine faaipoipo, ua faaûruhia vau ia ani i te amuiraa mai te mea tei rotopu anei ia ratou te tuahine Efimov. I muri roa i te piha ua ti‘a mai te hoê vahine. Ua ani au ia’na ia haere mai i mua i te « micro ». O te tuahine Gamina Efimov ihoa oia. Ua paraparau oia ma te papû e ua horo‘a i te hoê iteraa papû puai no ni‘a i te Fatu, no Ta’na evanelia, e no Ta’na Ekalesia tei faaho‘ihia mai. Ua taatihia oia e ta’na tane faaipoipo i roto i te hiero mo‘a. Ua parau oia e ua taatihia raua e amuri noa’tu. E nau hoa misionare noa â raua, o oia i teie atu pae o te paruru e ona i te tahi atu ïa pae.3 Ma te roimata oaoa, ua haamauruuru oia i te Atua no te mau fafauraa mo‘a no te hiero. Ua heva atoa vau, ma te ite papû e te hoêraa mure ore tei faahoho‘ahia mai e teie tane e vahine faaipoipo haapa‘o maitai o te hotu ti‘a ïa no te raveraa, te haapa‘oraa e te faaturaraa i te mau fafauraa mo‘a.

Te hoê o te mau mana‘o hau atu o te haapa‘oraa mau i fafauhia o te hoê ïa fafauraa mo‘a. I roto i te auraa o te ture, te hoê fafauraa o te hoê ïa faaauraa i rotopu e piti aore râ e toru taata. I roto râ i te hi‘oraa faaroo, mea rahi atu â ïa te faufaa o te hoê fafauraa. O te hoê ïa fafauraa mo‘a i te Atua. Na’na e faataa i te mau titauraa. E nehenehe i te taata tata‘itahi ia ma‘iti i te farii i taua mau titauraa ra. Mai te mea e farii te hoê taata i te mau titauraa o te fafauraa e e haapa‘o oia i te ture a te Atua, e farii ïa oia i te mau haamaitairaa apitihia’tu i te fafauraa. Ua ite tatou « E ia noaa mai ia tatou te hoe haamaitairaa no ô mai ia i te Atua ra, mea na roto ïa i te haapa‘oraa i taua ture ra i faatumuhia‘i no te reira ».4

I roto i te aamu o te ao nei, ua rave te Atua i te mau fafauraa e Ta’na mau tamarii.5 Te tupu nei Ta’na mau fafauraa i roto i te taatoaraa o te opuaraa no te faaoraraa e no reira ua riro mai ïa ei tufaa no te îraa no Ta’na Evanelia.6 Ei hi‘oraa, ua fafau te Atua i te tono mai i te hoê Faaora no Ta’na mau tamarii,7 ma te titau ia ratou ia haapa‘o i Ta’na ture.8

I roto i te Bibilia te tai‘o nei tatou i te parau o te mau tane e te mau vahine i roto i te Ao Tahito tei itehia ei mau tamarii no te fafauraa. Eaha te fafauraa ? « E no outou hoi te faufaa ta te Atua i faaau atu i to [ratou] hui tupuna ra, e na ô ai ia Aberahama ra e, ei to huaai e hope ai te mau fetii atoa o te ao nei i te ora ».9

I roto i te Buka a Moromona te tai‘o nei tatou i te parau no te mau taata i roto i te Ao Apî tei ite-atoa-hia ei mau tamarii no te fafauraa.10 Ua faaite atu te Fatu tei ti‘afaahou ia ratou i te reira : « E inaha, o outou hoi ta taua mau peropheta ra tamarii ; e no te utuafare o Iseraela hoi outou ; e no outou hoi te faufaa ta te Metua i faaau mai i to outou hui Metua ra, a naô ai oia ia Aberahama ra e, ei to huaai e maitai ai te mau fetii atoa o te ao nei ».11

Ua tatara te Faaora i te faufaa rahi no to ratou ti‘araa ei mau tamarii no te fafauraa. Ua parau Oia, « I faati‘ahia e ia tonohia mai na vau e te Metua e haamaitai ia outou, ia faarue outou atoa e hope roa‘e i ta outou parau ino ; o outou te tamarii i raro a‘e i te fafaura ».12

E mea faahiahia roa e te faufaa te fafauraa ta te Atua i fafau ia Aberahama13 tei haapapûhia mai i muri iho e Isaaka14 e Iakobo15 Tei roto te mau fafauraa e rave rahi, mai :

  • E fanauhia mai Iesu te Mesia na roto i te huaai o Aberahama.

  • E rahi atu te huaai o Aberahama, o te ti‘a ia farii i te tupuraa mure ore e o te ti‘a atoa ia mau i te autahu‘araa

  • E riro mai Aberahama ei metua no te mau nunaa e rave rahi.

  • E fatuhia te tahi mau fenua e to’na ra huaai.

  • E haamaitaihia te mau nunaa atoa o te fenua nei na roto i to’na ra huaai.16

  • E e mea mure ore taua fafauraa ra—e tae noa’tu « e tausani noa’tu i te ui ra ».17

Ua tupu te tahi o teie mau fafauraa ; te vai nei â te tahi aita â i tupu. E faahiti au i te hoê tohuraa a te Buka a Moromona : « Aore to tatou metua [Lehi] i parau i to tatou huaai ana‘e, i te utuafare atoa râ o Iseraela ra, i te faaiteraa mai i te faufaa e faatiahia i te mau mahana hopea ra ; oia hoi te fafauraa ta te Fatu i fafau i to tatou metua ra ia Aberahama ».18 E ere anei i te mea maere ? Tau 600 matahiti hou a fanauhia‘i Iesu i Betelehema, ua ite te mau peropheta e e tupu mau ihoa te fafauraa a Aberahama i te mau mahana hopea nei ana‘e râ.

No te tauturu i te faatupu i taua fafauraa ra, ua fâ mai te Fatu i teie nei mau mahana hopea nei no te faaapî i te fafauraa a Aberahama. Ua parau te Fatu i te Peropheta Iosepha Semita :

« Ua farii o Aberahama i te mau fafauraa no nia i to’na ra huaai, e no te huturaa o to’na tauupu—no roto mai oe i to’na ra tauupu tau tavini nei o Iosepha …

« No oe atoa teie nei fafauraa, no te mea no Aberahama oe ».19

Na roto i te faaapîraa o teie fafauraa ua farii tatou mai to mutaa iho ra, te autahu‘araa mo‘a e te evanelia mure ore. Tei ia tatou ra te ti‘araa ia farii i te îraa o te evanelia, ia oaoa i te mau haamaitairaa o te autahu‘araa, e ia farii i te haamaitairaa rahi roa‘e a te Atua—oia ho‘i te ora mure ore.20

E mau huaai mau te tahi o tatou no Aberahama : te tahi atu ua haaputuputuhia ïa i roto i to’na utuafare na roto i te faaamuraa. Aita te Atua e ma‘itiiti.21 E farii paatoa tatou i teie mau haamaitairaa tei fafauhia mai—mai te mea e imi tatou i te Fatu e e haapa‘o i Ta’na mau faaueraa22 Mai te mea râ aita, e ere ïa tatou i te mau haamaitairaa no te fafauraa.23 No te tauturu ia tatou, ua faanaho te Ekalesia i te mau haamaitairaa patereareha no te horo‘a i te taata atoa o te farii i te hoê iteraa no ni‘a i to’na oraraa no amuri atu, e te hoê atoa tu‘atiraa i te oraraa i tahito ra, e tae noa’tu i te hoê faataaraa no te reni e tae atu ia Aberahama, Isaaka e Iakobo.24

E ti‘araa to te mau taea‘e no te autahu‘araa ia farii i te fafauraa e te tapuraa o te autahu‘araa.25 Mai te mea « e haapa‘o maitai [outou] e ua noaa hoi ia [outou] teie nei na autahu‘araa e piti … e ua faarahi hoi i to [outou] parau-raa-hia, ua haamo‘ahia ïa [outou] e te Varua i te faaapîraa i to [outou] ra mau tino ».26 E ere ana‘e te reira. Te mau taata parau-ti‘a o te farii i te autahu‘araa e farii ïa ratou i te Fatu ra ia Iesu Mesia, e o ratou tei farii i te Fatu e farii ïa ratou i te Atua te Metua.27 E o ratou o te farii i te Metua e farii ïa ratou i Ta’na mau mea atoa.28 E tae mai te mau haamaitairaa faahiahia na roto mai i teie tapuraa e fafauraa i te mau tane, te mau vahine, e te mau tamarii parau-ti‘a i te ao atoa nei.

E hopoi‘a na tatou ia tauturu i te faatupu i te fafauraa a Aberahama. O tatou te huaai tei faatoro‘a-atea-hia e tei faaineinehia no te haamaitai i te mau taata atoa o te ao nei.29 No reira te ohipa misionare i tai‘ohia ai i roto i te hopoi‘a a te autahu‘araa. I muri a‘e fatata e 4.000 matahiti i te tia‘iraa e te faaineineraa, teie ïa te taime i faataahia e afa‘ihia’tu ai te evanelia i te mau nunaa atoa o te fenua nei. Teie te taime no te haaputuputuraa o Iseraera tei fafauhia. E e ti‘a ia tatou ia rave i te reira ! E ere anei i te mea faahiahia ? Te ti‘aturi nei te Fatu i ni‘a ia tatou e i ta tatou mau tamaroa—e te mauruuru rahi atoa nei Oia i ta tatou mau tamahine—tei ti‘amâ no te tavini ei misionare i roto i teie tau rahi no te haaputuputuraa no Iseraela.

E tapa‘o papû te Buka a Moromona e ua haamata te Fatu i te haaputuputu i Ta’na mau tamarii fafauhia no Iseraela.30 Te faaite nei teie buka tei papa‘ihia no to tatou nei anotau, te hoê o ta’na opuaraa, « [ia] ite… outou e, te tupu ra te fafauraa ta te Metua i fafau i te tamarii a Iseraela. … inaha hoi, e haamana‘o te Fatu i te faufaa ta’na i fafau i to’na ra taata o te utuafare o Iseraela ».31

Oia mau, aita te Fatu i haamo‘e ! Ua haamaitai Oia ia tatou e vetahi na te ao atoa nei i te Buka a Moromona. Te hoê o ta’na mau opuaraa o te « faaite papû atu hoi i te ati Iuda e te Etene atoa hoi e, e o Iesu te Mesia ».32 E tauturu te reira ia tatou ia rave i te mau fafauraa e te Atua. E ani te reira ia tatou ia haamana‘o Ia’na e ia ite i Ta’na Tamaiti Here. O te tahi faahou ïa ite no Iesu Mesia.

E ti‘araa to te mau tamarii no te fafauraa ia farii i Ta’na haapiiraa tumu e ia ite i te opuaraa no te faaoraraa. E titau ratou i te reira na roto i te raveraa i te mau fafauraa faufaa rahi mau. Ua parau o Brigham Young : « E tomo atu te taatoaraa o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i roto i te fafauraa apî e te mure ore ia tomo ana‘e ratou i roto i teie Ekalesia… E tomo ratou i roto i te fafauraa apî e te mea mure ore no te paturu i te Basileia a te Atua ». … E tomo ratou i roto i te fafauraa apî e te mure ore no te paturu i te Basileia o te Atua ».33 E haapa‘o ratou i te fafauraa na roto i te haapa‘oraa i Ta’na mau faaueraa.

I te bapetizoraa, ua fafau tatou e tavini i te Fatu e ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa.34 Ia rave ana‘e tatou i te oro‘a, te faaapî ra ïa tatou i taua fafauraa ra e te faaite ra tatou i to tatou hinaaro ia rave i ni‘a iho ia tatou te i‘oa o Iesu Mesia. No reira ua faaamuhia tatou ei mau tamaroa e e mau tamahine Na’na e ua itehia ei mau taea‘e ei mau tuahine. O Oia te metua no to tatou oraraa apî35 I te pae hope‘a, i roto i te hiero mo‘a, e nehenehe tatou e riro ei fatu ai‘a no te mau haamaitairaa no te hoê utuafare mure ore, mai tei fafauhia ia Aberahama, Isaaka, Iakobo e to ratou mau huaai.36 No reira, te faaipoiporaa hiero o te fafauraa ïa no te faateiteiraa

Ia ite ana‘e tatou e e mau tamarii tatou no te fafauraa, e ite ïa tatou e o vai râ tatou e eaha ta te Atua e tia‘i nei ia tatou.37 Ua papa‘ihia Ta’na ture i roto i to tatou aau.38 O Oia to tatou Atua e o tatou To’na nunaa.39 E tape‘a maite noa te mau tamarii no te fafauraa e tae noa’tu i roto i te mau taime tamataraa. Ia tanu-hohonu-ana‘e-hia taua haapiiraa tumu ra i roto i to tatou aau, e tamarûhia te tara o te pohe, e e haapuaihia to tatou puai varua.

Te haapoupouraa rahi a‘e ta te hoê taata e nehenehe e roaa i ônei i roto i teie nei oraraa o te ite-raa-hia ïa oia ei taata haapa‘o i te fafauraa. E tupu te mau tao‘a maitai a te hoê taata haapa‘o i te fafauraa i teie nei oraraa e i te orara amuri atu. Te parau nei te mau papa‘iraa mo‘a « ia haamana‘o atoa outou i te maitai e te oaoa o te taata e haapa‘o i te mau faaue ra a te Atua. Inaha hoi, e haamaitaihia ratou i te mau mea atoa e ia haapa‘o maitai ratou e tae noa’tu i te hopea ra, e fariihia ïa ratou i te ra‘i ra [e] ia parahi ratou e te Atua atoa i roto i te oaoa hope ore ra ».40

Te ora nei te Atua. O Iesu te Mesia. Ua faaho‘ihia mai Ta’na Ekalesia no te haamaitai i te mau taata atoa. Te Peresideni Thomas S. Monson o Ta’na ïa peropheta i teie mahana. E tatou, ei mau tamarii haapa‘o no te fafauraa, e haamaitaihia i teie nei e amuri noa’tu. Te faaite papû nei au, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

  1. Ua faati‘ahia te tĭtĭ no Moscou Rusia i te Sabati 5 no tiunu 2011.

  2. Ua riro na o Vyacheslav Efimov ei peresideni no te Misioni no Russia Yekaterinburg mau te matahiti 1995 e tae atu i te matahiti 1998. Ua pohe oia i te 25 no fepuare 2000.

  3. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 138:57.

  4. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 130:21.

  5. Ei hi‘oraa, i muri a‘e i te Tirui rahi, ua parau Oia « e itehia teie anuanua i roto i te ata : e e haamana‘o i ta’u fafauraa, o ta’u i rave e outou… e eita te mau pape e riro faahou ei tirui no te haamou i te tino » (Genese 9:14-15, faahororaa b : no roto mai i te Iritiraa a Iosepha Semita, Genese 9:20).

  6. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 66:2 ; 133:57.

  7. A hi‘o Ioane 3:16.

  8. A hi‘o Aberahama 3:25.

  9. Te Ohipa 3:25.

  10. A hi‘o 3 Nephi 20–26.

  11. 3 Nephi 20:25.

  12. 3 Nephi 20:26.

  13. A hi‘o Genese 17:1–10, 19 ; Levitito 26:42 ; Te Ohipa 3:25 ; Bible Dictionary, « Abraham, Covenant of ».

  14. A hi‘o Genese 26:1–5, 24.

  15. A hi‘o Genese 28:1–4, 10–14 ; 35:9–13 ; 48:3–4.

  16. A hi‘o i te mau faahororaa i ni‘a nei i roto i te mau nota 13–15.

  17. Deuteronomi 7:9; 1 Paraleipomeno 16:15 ; Salamo 105:8.

  18. 1 Nephi 15:18; faahauhia te papa‘i opa.

  19. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 132: 30–31 Ua parau atoa te Fatu i te Peropheta Iosepha Semita : « E mai te au i ta’u i parau atu ia Aberahama ra no nia i te mau opu o te ao nei, te na reira atoa nei au i te parau atu i ta’u tavini nei o Iosepha : I roto ia oe e i to oe ra huaai e haamaitaihia‘i te mau nunaa o te ao nei » (Te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau 124:58).

  20. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 14:7.

  21. A hi‘o Te Ohipa 10:34–35.

  22. A hi‘o Exodo 19:5.

  23. Te parau nei te papa‘iraa mo‘a e « Ua ruuruuhia vau, o te Fatu, ia rave outou i te mea ta’u i parau ra; ia ore râ outou ia rave i ta’u i parau ra, e ore ïa ta outou e fafauraa i reira » (Te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau 82:10).

  24. I te 21 no Setepa 1823, ua heheu matamuahia teie mana‘o fafauraa i te Peropheta Iosepha Semita. I reira ua parau mai te melahi o Moroni e e haere mai o Eliaha te peropheta ei ve‘a no te ra‘i mai no te tanu i roto i te mau aau o te mau tamarii te hoê iteraa o te mau fafauraa tei horo‘ahia i mutaa iho ra i te mau metua no te utuafare no Iseraela (a hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 2:1–3).

  25. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:33–34, 39–40.

  26. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:33.

  27. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:35, 37.

  28. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:38.

  29. A hi‘o Alama 13:1–9.

  30. A hi‘o 3 Nephi 29.

  31. 3 Nephi 29:1, 3.

  32. Te api upoo parau o te Buka a Moromona : Te Tahi Faahou Ite no Iesu Mesia.

  33. Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Brigham Young (1997), 62.

  34. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 20:37.

  35. « Te paraparau nei tatou i te Mesia, e te oaoa nei tatou i te Mesia, e te a‘o nei tatou i te parau a te Mesia, e te tohu nei hoi tatou i te Mesia ia ite ta tatou mau tamarii i te tumu e hi‘ohi‘atu e ratou no te matararaa i ta ratou mau hara » (2 Nephi 25:26).

  36. A hi‘o Galatia 3:29 ; Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 86:8–11.

  37. No tatou teie nei mana‘o: « Na ui e rave rahi i muri a‘e i te tau a faaite-tino-hia mai ai te Mesia i te tamarii a te taata ra, ei reira e tae mai ai te î o te evanelia a te Mesia i te Etene ra, e na te Etene i te toea o to tatou huaai—e ia tae i taua mahana ra, e ite ai te toea o to tatou huaai e, no te utuafare o Iseraela ratou, e e feia faufaa hoi ratou o te Fatu ra ; ei reira ratou e ite ai e e tae atu ai hoi i te ite i to ratou mau metua, e te ite hoi i te Evanelia a to ratou Faaora, tana i faaite mai i to ratou mau metua ; e ite ai ratou i to ratou Faaora, e te mau parau tumu hoi o to’na ra haapa‘oraa, ia ite ratou i te ravea e haere ai ratou ia’na ra e e ora‘i » (1 Nephi 15:13–14).

  38. A hi‘o Isaia 55:3 ; Ieremia 31:33 ; Roma 2:15 ; 2 Korinetia 3:2–3 ; Hebera 10:16.

  39. A hi‘o Salamo 95:7 ; 100:3 ; Ieremia 24:7 ; 31:33 ; 32:38 ; Ezekiela 11:20 ; 37:23, 27 ; Zekaria 8:8 ; 2 Korinetia 6:16 ; Hebera 8:10.

  40. Mosia 2:41.