2010–2019
Ia Itoito ia Ti‘a o Oe Ana‘e ra
Atopa 2011


Ia Itoito ia Ti‘a o Oe Ana‘e ra

E mata na tatou i te faaitoito e i te faaineine no te ti‘a no te mau mea ta tatou e ti‘aturi nei.

E to’u mau taea‘e here, e haamaitairaa rahi teie i te taeraa mai ia outou i teie pô. O tatou o te mau nei i te autahu‘araa a te Atua te faatupu nei tatou i te hoê tuatiraa rahi e te autaea‘eraa.

Te tai‘o nei tatou i roto i Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau, tuhaa 121, irava 36, « ua haamau-roa-hia’tu te mau tiaraa no te autahu‘araa i te mau mana no te ra‘i ra ». Aue ïa horo‘a faahiahia tei horo‘ahia mai ia tatou nei—ia mau i te autahu‘araa, tei « haamau-roa-hia’tu te mau tiaraa no te autahu‘araa i te mau mana no te ra‘i ra ». Tera râ, e ere te mau haamaitairaa taa ê ana‘e ta’na e horo‘a mai, e mau hopoi‘a hanahana atoa râ. E mea ti‘a ia arata‘i tatou i to tatou oraraa ia riro noa tatou e mea ti‘amâ i te autahu‘araa o ta tatou e mau nei. Te ora nei tatou i te hoê tau a haatihia ai tatou i te mau mea e rave rahi no te arato ia tatou i roto i te mau haere‘a o te arata‘i ia tatou i te haamouraa. E titauhia te hinaaro papû e te itoito no te ape i taua mau huru haere‘a ra.

Te haamana‘o nei au i te hoê tau—e oia atoa te tahi pae o outou—a fatata roa ai te mau ture a te rahiraa o te taata e tuati ai e ta tatou mau ture. Aita faahou te reira i teie nei. Aita i maora a‘enei ua tai‘o vau i te hoê tuhaa parau i roto i te New York Times no ni‘a i te hoê titorotororaa mana‘o tei ravehia i te pu‘e tau mahanahana o te matahiti 2008. Ua arata‘i te hoê aivanaa tu‘iroo Notre Dame i te hoê pŭpŭ ma‘imi na roto i te uiui-papû-raa e 230 feia apî paari ati a‘e te fenua Marite. Te ti‘aturi nei au e, e nehenehe ta tatou e parau papû e, te hopearaa o te reira uiuiraa, ua tuati noa ïa i to te rahiraa o te mau fenua i te ao nei.

E faaite atu vau ia outou i te tahi noa tuhaa o teie tuhaa parau maitai roa :

« Ua ani te taata uiui i te mau uiraa papû maitai no ni‘a i te mau ture morare maitai e te ino, e no ni‘a i te auraa o te oraraa. I roto i te mau pahonoraa roa e te papû ore… e ite outou i te feia apî i te imiraa ia parau i te hoê parau maitai no ni‘a i teie mau tumu parau. Aita râ ta ratou e haapiiraa e aore râ, e ta‘o papû no te parau i te reira.

« Ia anihia’tu ratou ia tatara mai i te hoê fifi i te pae morare ta ratou i farerei na, e piti feia apî i ni‘a i te toru aita i ite e nahea ia pahono i te reira uiraa, e aore râ, ua tatara mai ratou i te mau fifi e ere roa’tu i te fifi i te pae morare, mai te huru, ua ti‘a ia ratou ia tarahu i te tahi huru faito piha faaearaa, e aore râ, ua nava‘i ta ratou toata no te patia i roto i te afata, i te vahi tape‘araa pereoo ».

Te papa‘i ra â taua tuhaa parau ra e :

« Te parau papû, ta te rahiraa o ratou i faahiti tamau noa, maori râ, te ma‘itiraa i te pae morare, tei te huru ïa o te hinaaro o te taata hoê. ‘Tei te taata iho,’ te parau tamau ïa a te feia pahono. ‘Tei te taata iho te parau. O vai ho‘i no te parau atu ?’

« Ma te pato‘i i te auraro matapo noa i te mana faatere, e rave rahi feia apî tei haere roa i te tahi pae, [ma te parau e] : ‘E rave au i te mea ta’u i mana‘o e faatupu mai te reira i te oaoa i roto ia’u, e aore râ, i te huru ta’u e ite. Aita ta’u e rave‘a ê atu no te ite e, eaha te mea e rave, maoti râ te iteraa i te hoê huru i roto ia’u.’ »

Te feia tei arata‘i i te reira mau uiuiraa, ua haapapû mai ratou e, te pae rahi o te feia apî ta ratou i paraparau, aita ïa i horo‘ahia ia ratou te mau rave‘a tauturu—e te mau fare haapiiraa anei, e te mau pŭpŭ tauturu anei e aore râ, e te mau utuafare—no te faananea i to ratou ite i te mau mea no te pae morare ».1

E te mau taea‘e, eiaha roa te hoê taata e faaroo mai nei ia’u i teie taime, ia tapitapi te mana‘o no te ite e, eaha te morare, eaha te morare ore, e eiaha atoa te hoê taata ia tapitapi te mana‘o no te ite e, eaha tei titauhia ia tatou te mau taea‘e tei mau i te autahu‘araa a te Atua. Ua haapiihia tatou e e tamau noa tatou i te haapiihia i te mau ture a te Atua. Noa’tu te mau mea ta outou e ite e aore râ, e faaroo i te tahi atu vahi, aita teie mau ture e taui.

A ora ai tatou i to tatou oraraa i tera mahana e tera mahana, e mea papû e tamatahia to tatou faaroo. I te tahi taime, e riro tatou i te haatihia e te tahi atu mau taata, noa’tu râ i te reira, tei roto â tatou i te pae iti, e aore râ, o tatou ana‘e i to tatou ti‘araa no te iteraa e, eaha te fariihia, e eaha te ore e fariihia. Te vai ra anei to tatou itoito morare no te ti‘a ma te aueue ore i roto i to tatou mau ti‘aturiraa, noa’tu e, e titau te reira ia ti‘a tatou tatou ana‘e ? Tatou tei mau i te autahu‘araa a te Atua, e mea faufaa ia ti‘a ia tatou ia fariu atu—ma te itoito—i mua i te mau huru titauraa atoa e vai mai i ni‘a i to tatou porumu. A haamana‘o na i te mau parau a Tennyson : « To’u puai, e au ïa i te puai o te ahuru, no te mea, e mea viivii-ore to’u aau ».2

Te rahi noa nei te mau taata tu‘iroo e te tahi atu mau taata—no tera e tera tumu—e mea itehia ratou e te taata, te vahavaha rii nei ratou i te parau no te mau faaroo, e i te tahi taime, i te Ekalesia ihoa ra. Mai te mea e, aita to tatou iteraa papû i niu-paari-hia, e nehenehe teie huru faaino i te faaturori i to tatou iho mau ti‘aturiraa e aore râ, i te faaaueue i to tatou hinaaro papû.

I roto i te orama a Lehi no ni‘a i te raau o te ora, o tei papa‘ihia i roto i te 1 Nephi 8, ua ite o Lehi, i rotopu i te tahi atu mau taata, i te tahi mau taata i te tape‘araa i te auri e ua haere mai e ua amu i te hotu no te raau o te ora ra, o ta tatou i ite e, e faahoho‘araa te reira no te here o te Atua. Te vahi pe‘ape‘a râ i muri iho, i muri a‘e i to ratou amuraa i te hotu, ua haamâ te tahi pae, no te mau taata i roto i te « fare rahi e te aano », o tei faahoho‘ahia i te te‘ote‘o o te tamarii a te taata nei, o te faatoro mai nei i te rima i ni‘a ia ratou, e te tahitohitoraa mai ia ratou ; ma‘iri ihora ratou i roto i te mau e‘a au ore ra, mo‘e atura.3 Auê ia te puai o teie mauihaa a te enemi o te vahavaha e te tahitohito ! E te mau taea‘e, te parau faahou nei au e, e itoito anei to tatou no te ti‘a ma te paari e te aueue ore i mua i teie huru pato‘iraa fifi ?

Te mana‘o nei au e, to’u iteraa matamua no ni‘a i te itoito i roto i to’u mau iteraa, ua tupu ïa te reira i te taime a tavini ai au i roto i te Nuu Ihitai a te fenua Marite, i te hopea o te Tama‘i Rahi II o te Ao nei.

Aita te haapiipiiraa no te mau ihitai apî i riro ei ohipa ohie no‘u, e no te mau taata atoa tei rave i te reira. I roto i na hepetoma matamua e toru, ua mana‘o roa vau e, e fifi au. Aita te Nuu Ihitai e tamata nei i te faaineine ia’u ; te tamata nei râ i te taparahi ia’u ia pohe au.

Eita e mo‘ehia ia’u te taime a tae mai ai te Sabati i muri a‘e i te hepetoma matamua. Ua farii matou i te mau parau apî oaoa na roto mai i to matou raatira. A ti‘a ai matou ma te afaro e te etaeta maitai, i ni‘a i ta matou tahua faaineineraa, i roto i te matai haumarû no Californie, ua faaroo a‘era matou i Ta’na parau faaue : « I teie mahana, e haere pauroa outou i te pureraa—pauroa outou, eiaha ra vau. E haere au e faafaaea ! » I muri iho, ua tuo a‘era oia, « Pauroa te mau Katorika, e putuputu outou i roto i te Puhaparaa no Decatur—e eiaha e ho‘i mai na mua a‘e i te hora toru. A haere, i mua ! » Ua haere atura hoê pŭpŭ taata huru rahi. I muri iho, ua tuo faahou oia i ta’na aniraa, « Outou te mau Ati Iuda, e putuputu outou i roto i te Puhaparaa no Henry—e eiaha e ho‘i mai na mua a‘e i te hora toru. A haere i mua ! » Ua reva’tura te tahi pŭpŭ huru na‘ina‘i rii. I muri iho ua parau a‘e ra oia e, « Outou te mau Porotetani e te toe nei, e putuputu outou i roto i te Puhaparaa no Farragut—e eiaha e ho‘i mai na mua a‘e i te hora toru. A haere i mua ! »

I taua taime iho ra, ua pura maira i roto i to’u feruriraa te mana‘o e, « Monson, e ere oe i te Katorika ; e ere oe i te Ati Iuda ; e ere oe i te Porotetani. E Momoni oe, no reira, e ti‘a noa oe i ônei ! » E nehenehe ta’u e haapapû atu ia outou e, ua ite au e o vau ana‘e. Ma te itoito e ma te mana‘o papû, oia ïa—tera râ, o vau ana‘e.

I muri iho ua faaroo a‘era vau i te mau parau hau roa i te marû aitâ vau i faaroo a‘e nei i taua raatira ra ia faahiti. Ua hi‘o maira oia i to’u pae e ua ani maira, « e outou, e mea nahea outou i te pii ia outou iho ? » Tae roa mai i taua taime ra, aita roa vau i mana‘o e, te ti‘a ra te tahi atu taata i muri mai ia’u i ni‘a i te tahua faaineineraa. Faatata i te hoê â taime, ua pahono atura matou tata‘itahi e, « Momoni ! » E mea fifi roa ia faataa atu i te oaoa tei faaî i to’u aau a fariu ai au ati a‘e ia’u, e a ite ai au i te tahi atu tau ihitai.

Ua ra‘ura‘u a‘era te raatira i to’na upoo mai te huru taa ore i teie parau e parauhia mai nei, tera râ, i te pae hopea na ô maira, « Na reira, haere a imi i te tahi vahi putuputuraa. E eiaha e ho‘i mai na mua a‘e i te hora toru. A haere, i mua ! »

A haere ê atu ai matou, ua feruri a‘e ra vau i te mau parau o te hoê pehepehe ta’u i haapii i roto i te Paraimere e rave rahi matahiti na mua a‘e nei :

Ia itoito ia riro ei Momoni ;

Ia itoito ia ti‘a o oe ana‘e ra.

Ia itoito i te tape‘a i te hoê opuaraa papû ;

Ia itoito ia faaite i te reira.

Noa’tu e, ua taui rii te tupuraa o taua ohipa ra i ta’u i mana‘o, ua vai mau te hinaaro i roto ia’u ia ti‘a o vau ana‘e ra, ahiri i titauhia.

Mai taua taime ra, ua tupu mai te tahi mau taime aita e taata e ti‘a ra i muri ia’u, e no reira ua ti‘a noa vau o vau ana‘e. E oaoa rahi to’u i te mea e, e râ ê te tau to’u raveraa i te faaotiraa ia vai paari noa e te parau mau, ma te faaineine tamau noa e ma te ineine no te paruru i ta’u faaroo, mai te mea e titauhia.

Mai te mea e, i te hoê taime e feruri tatou e, aita e maraa ia tatou te mau ohipa i mua ia tatou, e te mau taea‘e, te hinaaro nei au e faaite atu ia outou i te hoê parau i faahitihia i te matahiti 1987 e te Peresideni o te Ekalesia i taua taime ra, o Ezra Taft Benson a paraparau ai oia i te hoê naho‘a rahi melo no te Ekalesia i Californie. Ua parau te Peresidenei Benson e :

« I te mau tau atoa, ua hi‘o mai te mau peropheta i raro nei mai to ratou anotau e tae mai i to tatou nei anotau. E rave rahi miria o te feia tei pohe e te feia e tia‘i nei ia fanauhia mai, tei ni‘a to ratou mata ia tatou. Eiaha roa’tu outou e hape i te reira—e u‘i ma‘itihia outou. …

« Fatata e ono tauatini matahiti i teie nei to te Atua faaherehereraa ia outou no te tuu mai ia outou i te mau mahana hopea hou te tae-piti-raa mai o te Fatu. E riro te tahi mau taata i te taiva ; area râ te basileia o te Atua, e vai maitai noa oia no te farii i te ho‘iraa mai o to’na ra Upoo Faatere—oia o Iesu Mesia.

« Noa’tu e, e riro te ino o teie u‘i mai to te anotau o Noa ra, a tamâ ai te Fatu i te fenua nei na roto i te tiluvi, te vai ra te hoê taa-ê-raa rahi i teie taime : [Oia hoi], ua faaherehere te Atua no te taime hopea i te tahi mau tamarii puai Ta’na… o te tauturu i te amoraa i te basileia ma te upooti‘a ».4

Oia mau, e te mau taea‘e, o tatou te tahi o Ta’na mau tamarii puai a‘e. E hopoi‘a na tatou ia vai ti‘amâ noa no te farii i te mau haamaitairaa hanahana atoa ta to tatou Metua i te Ao ra i faaherehere no tatou. Noa’tu te vahi ta tatou e haere, e haere atoa to tatou autahu‘araa na muri iho ia tatou. Te ti‘a ra anei tatou i roto i te mau vahi mo‘a ? E homa, hou outou a tuu ai ia outou iho e i to outou autahu‘araa i roto i te fifi na roto i te haereraa i te mau vahi e aore râ, i te amuiraa’tu i roto i te mau ohiparaa e ere i te mea ti‘a no outou e aore râ, i to outou autahu‘araa, a faafaaea rii e a feruri i te mau hopearaa. Ua horo‘ahia mai ia tatou tata‘itahi te Autahu‘araa a Aarona. I roto i taua ohipa ra, e farii te taata tata‘itahi i te mana tei mau i te mau taviri no te utuuturaa a te mau melahi. Te na ô ra te Peresideni Gordon B. Hinckley e :

« Eita e ti‘a ia outou ia rave i te hoê mea o te tuu mai i te hoê paruru i ropu ia outou e i te utuuturaa a te mau melahi ei maitai no outou.

« Eita e ti‘a ia outou ia rave i te hoê noa a‘e ohipa ino i te pae morare. Eita e ti‘a ia outou ia vai parau ti‘a ore. Eita e ti‘a ia outou ia taviri e ia haavare. Eita e ti‘a ia outou ia faahiti faufaa ore noa i te i‘oa o te Atua e aore râ, ia parau i te parau ti‘a ore, a farii ai i te utuuturaa a te mau melahi ».5

Mai te mea e, e hi‘a te hoê o outou i roto i to outou oraraa, te hinaaro nei au ia haroaroa outou ma te uiui ore, te vai ra hoê rave‘a no te ho‘i mai. Ua parauhia taua rave‘a ra, te tatarahapa. Ua horo‘a to tatou Faaora i To’na ora no te horo‘a mai ia outou e ia’u nei i taua horo‘a haamaitaihia ra. Noa’tu e, e ere i te mea ohie te e‘a o te tatarahaparaa, area te mau fafauraa ra, e mea mau ïa. Ua parauhia ia tatou e, « ia uteute roa ta outou mau hara ra, e riro ïa mai te hiona »6 « E ore au a mana‘o faahou i [te reira] ».7 Auê ïa hoê faahitiraa e ! Auê ïa haamaitairaa e ! Auê ïa fafauraa e !

Te vai ra paha te tahi pae o outou o te feruri nei no outou iho e, « Aita vau e haapa‘o nei i te mau faaueraa atoa, e aita vau e rave nei i te mau mea atoa i titauhia ia’u, noa’tu râ i te reira, te maitai noa nei to’u oraraa. Ia’u i mana‘o, e nehenehe au e oaoa i roto i to’u oraraa noa’tu e, aita vau e haapa‘o i te mau faaueraa ». E te mau taea‘e, te fafau atu nei au ia outou e, eita te reira e vai e amuri noa’tu.

Tau ava‘e rii i ma‘iri a‘e nei, ua farii au i te hoê rata na te hoê taata tei feruri na i te hoê taime e, e nehenehe ta’na e haapae i te mau faaueraa, e e haamaitai-noa-hia oia. Ua tatarahapa oia i teie nei, e ua faaau i to’na oraraa i ni‘a i te mau parau tumu o te evanelia e i ni‘a i te mau faaueraa. Te hinaaro nei au e faaite atu ia outou i te hoê tuhaa o ta’na rata, i te mea e, e faaiteraa te reira no te tape‘a-noa-raa te feruriraa hape : « Ua haapii au no’u iho (na roto i te rave‘a paari) e, ua ti‘a roa te Faaora a parau ai Oia ra e, ‘E ore te taata e tia ia faaroo i te fatu toopiti ; e riro oia i te au ore atu i te hoê, e te hinaaro atu i te tahi ; e aore râ, e riro i te au atu i te hoê, e te faru‘e tau‘e i te tahi. O outou nei hoi, e ore e tia ia faaroo i te Atua e te Mamona.’8 Ua tamata vau ma te puai, ia rave na mea e piti nei. I te pae hopea, ua parau oia e, « ua roaa ia’u te faufaa ore, te po‘iri, e te vairaa o vau ana‘e, o ta Satane e horo‘a i te mau taata o te ti‘aturi i to’na oto, to’na moemoea e ta’na mau haavare ».

No te haapaari ia tatou e no te pato‘i i te mau mana atoa e huti nei ia tatou i ni‘a i te e‘a hape e aore râ, i te mau reo atoa e faaitoito nei ia tatou ia haere na te e‘a ti‘a ore, e mea ti‘a ia roaa to tatou iho iteraa papû. 12 anei matahiti to outou e aore râ, 112 anei—e aore râ, i ropu i te reira—e nehenehe outou e ite na roto ia outou iho e, e parau mau te evanelia a Iesu Mesia. A tai‘o i te Buka a Moromona. A feruri hohonu i ta’na mau haapiiraa. A ani i te Metua i te Ao ra e parau anei te reira. Ua fafauhia mai ia tatou e, « ia ui atu outou ma te aau hinaaro mau ma te mana‘o papu, e ma te faaroo i te Mesia, na’na ïa e faaite mai i te parau mau ia outou na roto i te mana o te Varua Maitai ».9

Ia ite ana‘e tatou e, e parau mau te Buka a Moromona, e ite atoa ïa tatou e, ua riro o Iosepha Semita ei peropheta e ua ite oia i te Atua te Metua i te Ao ra e i Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia. E ite atoa tatou e, ua faaho‘ihia mai te evanelia i teie mau mahana hopea nei na roto ia Iosepha Semita—e tae noa’tu i te faaho‘i-raa-hia mai te Autahu‘araa a Aarona e a Melehizedeka.

Ia roaa ana‘e to tatou iteraa papû, e hopoi‘a ïa na tatou i te faaiteraa i te reira iteraa papû ia vetahi ê. E rave rahi o outou te mau taea‘e tei tavini ei misionare na te ao nei. E rave rahi o outou e te mau tamaroa o te tavini arau a‘e iho. A faaineine ia outou iho i teie nei no taua taime ra. A haapapû e, e mea ti‘amâ outou no te tavini.

Mai te mea e, ua ineine tatou no te faaite i te evanelia, ua ineine ïa tatou no te pahono i te a‘o a te Aposetolo Petero, tei faaitoito mai e, « Ia vai ineine â outou ia parau atu i te taata atoa ia ui mai ia outou i te tiaturi i roto ia outou na ».10

E roaa ia tatou te mau taime i roto i to tatou oraraa no te faaite i to tatou ti‘aturiraa, noa’tu e, aita tatou i ite i te mau taime atoa e, eaha te taime e anihia mai ai tatou ia rave i te reira. Ua tupu te hoê ohipa mai te reira te huru i ni‘a ia’u i te matahiti 1957, a rave ai au i roto i te ohipa haaparare parau, e ua anihia ia’u ia haere i Dallas, Texas, tei parau-atoa-hia i te tahi taime e, « te oire o te mau ekalesia », no te paraparau i roto i te hoê rururaa no te ohipa imiraa faufaa. I muri a‘e te ruruuraa, ua haere atu vau na ni‘a i te pereoo uta taata mata‘ita‘i na roto i te oire. Ia tere matou na mua i te mau fare pureraa rau, e parau to matou taata faahoro pereoo e, « I te pae aui te ite nei outou i te fare pureraa Metodi », e aore râ, « I te pae atau o te katetara Katorika ïa ».

I to matou tereraa na mua i te hoê fare hamanihia i te pereti uteute, tei ni‘a rii i te aivi te vairaa, ua parau maere a‘e ra te taata faahoro pereoo e, « Tera fare, o te vahi ïa i reira te mau Momoni e putuputu ai ». Ua tuo maira te hoê vahine i muri i te pereoo e, « E te taata faahoro, e nehenehe anei ta oe e paraparau rii mai i te tahi mau mea no ni‘a i te mau Momoni ? »

Ua tape‘a a‘era te taata faahoro i te pereoo i te hiti o te porumu, ua fariu maira i to’na parahiraa e pahono mai nei e, « E mama, ta’u noa i ite no ni‘a i te mau Momoni maori râ, te putuputu nei ratou i roto i tera fare pereti uteute. Te vai ra anei te hoê taata i ni‘a i teie pereoo tei ite i te hoê mea no ni‘a i te mau Momoni ? »

Ua tia‘i a‘era vau no te pahono i te tahi taata. Ua hi‘o vau i te hpho‘a mata o te taata no te ite i te tapa‘o mauruuru, i te hinaaro ia paraparau. Aita roa‘e. Ua ite a‘e ra vau e, tei ia’u te raveraa mai ta te Aposetolo Petero i parau ra, « Ia vai ineine â outou ia parau atu i te taata atoa ia ui mai ia outou i te tiaturi i roto ia outou na ». Ua ite atoa a‘e ra vau i te parau mau o te parau ra e, « Ia tae mai te taime no te faaotiraa, ua ma‘iri ïa te taime no te faaineineraa ».

I roto i te maororaa hoê 15 minuti e aore râ, mai te reira rii, ua ti‘a ia’u ia faaite i te mau taata i roto i te pereoo i to’u iteraa papû no ni‘a i te Ekalesia e ta tatou mau ti‘aturiraa. Ua oaoa roa vau no to’u iteraa papû, e ua oaoa i te mea e, ua ineine au no te faaite i te reira.

Ma to’u aau atoa e to’u varua atoa, te pure nei au ia ti‘a i te mau tane atoa e mau nei i te autahu‘araa ia faatura i te reira autahu‘araa e ia haapa‘o i te ti‘aturiraa tei horo‘ahia mai i te taime a horo‘ahia mai ai te reira autahu‘araa. E mata na tatou tata‘itahi o te mau nei i te autahu‘araa a te Atua ia ite eaha ta’na e ti‘aturi nei. E mata na tatou i te faaitoito e i te faaineine no te ti‘a no te mau mea ta tatou e ti‘aturi nei, e mai te peu e, e titauhia ia tatou ia ti‘a o tatou ana‘e, ia rave hoi ïa tatou i te reira ma te itoito, ma te haapuaihia na roto i te iteraa e, te ti‘araa mau, eita tatou e ti‘a o tatou ana‘e mai te mea e, e ti‘a tatou e to tatou Metua i te Ao ra.

Ia hi‘o ana‘e tatou i te horo‘a nehenehe tei horo‘ahia mai ia tatou nei—« ua haamau-roa-hia’tu te mau ti‘araa no te autahu‘araa i te mau mana no te ra‘i ra »—ia riro ïa to tatou mana‘o papû ei tia‘i e ei paruru i te reira, e ia ti‘amâ no to’na ra mau fafauraa rarahi. E te mau taea‘e, e mata na tatou i te pee i te mau arata‘iraa a te Faaora ia tatou, o te itehia i roto i te Buka 3a Nephi : « E faateitei i to outou maramarama, ia anaana’tu i to te ao nei. Inaha, o vau ïa te maramarama ta outou e faateitei i nia— maori râ o ta’u i rave i mua ia outou ra ».11

Te pure nei au ia tamau noa tatou i te pee i taua maramarama ra e ia faateitei i te reira i ni‘a ia ite mai to te ao atoa nei, o ta’u pure e ta’u haamaitairaa i ni‘a i te feia e faaroo mai nei i to’u reo, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

  1. David Brooks, « If It Feels Right… », New York Times, 12 no tetepa 2011.

  2. Alfred, Lord Tennyson, « Sir Galahad », i roto Poems of the English Race, ma‘itihia Raymond Macdonald Alden (1921), 296.

  3. A hi‘o 1 Nephi 8: 26–28.

  4. Ezra Taft Benson, « In His Steps » (Church Educational System fireside, 8 no fepuare 1987); a hi‘o ato‘a « In His Steps », i roto 1979 Devotional Speeches of the Year : BYU Devotional and Fireside Addresses (1980), 59.

  5. Gordon B. Hinckley, « Personal Worthiness to Exercise the Priesthood », Liahona, Tiurai 2002, 59.

  6. Isaia 1:18.

  7. Ieremia 31:34.

  8. Mataio 6:24.

  9. Moroni 10:4

  10. 1 Petero 3:15.

  11. 3 Nephi 18:32.