2010–2019
Eiaha e haamo‘e ia’u
Atopa 2011


Eiaha e haamo‘e ia’u

O ta’u pure e te haamaitairaa ia outou ia ore roa ia mo‘ehia e o outou te mau tamahine faufaa mau i roto i te basileia o te Atua

E au mau tuahine here, aue te oaoa ia parahi i rotopu ia outou i teie mahana. E ohipa tia‘ihia e au teie putuputuraa rahi a te Sotaiete Tauturu e te mau parau poro‘i e horo‘ahia i ônei. Mauruuru, e te mau tuahine. Ua riro ei hoê popouraa faufaa mau no’u i te titauraa a te Peresideni Thomas S. Monson ia paraparau i teie mahana e ia horo‘a’tu i te tahi mau mana‘o i te mau tuahine o te Ekalesia.

I te tahi a‘e nei taime, te orihaere ra vau na roto i te hoê aua nehenehe roa e ta’u vahine e ta’u tamahine. Ua faahiahia vau i te hanahana e i te unauna o te mau mea ta te Atua i hamani. E i muri iho ua ite a‘era vau, i rotopu i te mau tiare hanahana atoa, i te tiare na‘ina‘i roa a‘e. Ua ite au i te i‘oa o taua tiare ra i te mea e, i to’u tamarii-rii-raa ua here taa ê au ia’na. Te i‘oa o taua tiare ra, maori râ, eiaha e haamo‘e ia’u.

Aita vau i papû maitai e, no te aha vau i au roa ai i teie tiare na‘ina‘i roa i te roaraa o te mau matahiti. Aita oia e haru oioi i te ara-maite-raa ; e mea ohie i te taua ore i te mau tiare rarahi e te mea pautuutu a‘e ; teie râ e mea nehenehe atoa teie, no to’na û puai o te faaho‘i mai i te ninamu o te mau ra‘i—penei a‘e no reira vau i here rahi ai ia’na.

E te vai atoa ra te huru taparu onoono o to’na i‘oa. Te vai ra te hoê aai no te fenua Purutia o te parau ra e, i te taime a hope ai te Atua i te pii i te mau mau raau atoa, ua vai noa hoê aita e i‘oa. Ua parau maira te hoê reo iti hai‘ha‘i e, « Eiaha e haamo‘e ia’u, e te Fatu e ! » E ua pahono atura te Atua o tera ïa to’na i‘oa.

I teie aru‘i te hinaaro nei au e faaohipa i teie tiare na‘ina‘i ei faahoho‘araa. Te faaûru mai nei na rauraurii e pae o teie tiare eiaha e haamo‘e ia’u, ia feruri e pae na mea eiaha roa tatou e haamo‘e.

A tahi, eiaha e haamo‘e i te faaoroma‘i ia outou iho.

Te hinaaro nei au e parau atu ia outou i te tahi mea o ta’u e ti‘aturi nei e, e taa maitai outou i te reira : Ua ite papû maitai te Atua e, aita outou e o vau atoa nei i maitai hope roa.

Teie faahou te tahi : ua ite papû maitai atoa te Atua e, te mau taata ta outou e mana‘o nei e, ua maitai hope roa ratou, aita roa ratou mai te reira.

Noa’tu râ i te reira, te haamau‘a nei tatou i to tatou taime e to tatou puai i te faaauraa ia tatou iho i ni‘a ia vetahi ê, te faaau-ihoa-raa i to tatou mau paruparu i ni‘a i to ratou mau puai. Na te reira e arato nei ia tatou ia faatupu i te tahi mau titauraa no tatou iho o te ore roa e tae‘ahia ia tatou. E i te hope‘araa, aore roa tatou e faahanahana i ta tatou mau tautooraa maitai, i te mea e, e au ra ia tatou e, tei raro mai te reira i ta te tahi atu taata e rave ra.

E puai e e paruparu to te mau taata atoa.

E mea faahiahia roa mai te mea e, e puai to outou.

E ua riro to outou mau paruparu ei tuhaa no to outou mau tamataraa i te tahuti nei.

Te hinaaro nei te Atua e tauturu ia tatou ia huri i to tatou mau paruparu atoa ei mau puai,1 tera râ, ua ite Oia e, e opuaraa atea te reira. Te hinaaro nei Oia ia maitai roa tatou mai Ia’na i maitai roa ra,2, e mai te mea e, e ti‘a tatou i ni‘a i te e‘a o te aupĭpĭraa, te vai ra te mahana e riro mai tatou. Aita e fifi mai te mea e, aitâ outou i tae i taua faito ra. A rohi tamau noa, tera râ, atire te faautua noa ia outou iho.

E te mau tuahine here e, e rave rahi o outou tei î i te aroha e te faaoroma‘i faito ore no te mau paruparu o vetahi ê. A haamana‘o ato‘a na i te faaite i te aroha e te faaoroma‘i ia outou iho.

Taa ê noa’tu te reira, a faaite i to outou mauruuru no te mau manuïa ha‘iha‘i i roto i to outou fare, to outou mau auraa utuafare, ta outou haapiiraa e to outou oraraa, ta outou ohipa i roto i te Ekalesia e to outou haereraa i mua. Mai te mau eiaha e haamo‘e ia’u, e mau manuïaraa ha‘iha‘i paha teie i to outou hi‘oraa, e aita paha vetahi ê e ite mai i te reira, te Atua râ, te ite maira Oia i te reira, e e ere ïa i te mea ha‘iha‘i Na’na. Mai te mea e, e faariro outou i te roti nehenehe roa a‘e e aore râ, i te ‘orchidée’ haviti roa a‘e, o te reira ana‘e te tapa‘o no te manuïa, e riro ïa outou i te ere i te tahi mau iteraa faahiahia roa o te oraraa.

Ei hi‘oraa, mai te mea e, e onoono outou i te parau e, e mea maitai roa to outou mau pô utuafare i te mau hepetoma atoa—noa’tu e, te ino noa’tura outou e te mau taata atoa i piha‘iho ia outou—e ere ïa te reira i te faaotiraa maitai a‘e. E ui râ outou ia outou iho e, « Eaha te ti‘a i ia tatou to te utuafare ia rave, o te riro ei ohipa oaoa e te maitai i te pae varua e o te haafatata ia tatou ? » Taua huru pô utuafare ra—noa’tu to’na ha‘iha‘i i roto i ta’na e horo‘a mai e i roto i to’na tupuraa—e riro ïa i te faatupu mai i te mau mea maitai roa i roto i te roaraa o te tau.

E tereraa roa to tatou e tae atu ai i te maitai roa ra, are‘a râ e ite tatou i te maitai e te anaana i roto i te mau taahiraa ha‘iha‘i roa‘e o teie tereraa.

A piti, eiaha e haamo‘e i te taa-ê-raa i rotopu i te hoê tusia maitai e te hoê tusia maamaa.

Te hoê tusia maitai o te faaru‘eraa ïa tatou i te hoê mea maitai no te hoê mea faufaa rahi roa’tu.

Te haapaeraa i te tahi taime iti taotoraa no te tauturu i te hoê tamarii tei moemoea ino, e tusia maitai ïa te reira. Ua ite paato‘a tatou i te reira. Te oreraa e taoto i te pô taatoa, ma te haafifi i to tatou ea, no te hamani i te hoê ahu nehenehe roa no te sabati no te tamahine, e ere ïa i te tusia maitai.

Te horo‘araa i te tahi taime to tatou no te tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a e aore râ, no te faaineine i te hoê haapiiraa, e tusia maitai te reira. Te raveraa e rave rahi hora no te nira i te upoo parau o te haapiiraa i ni‘a i te hoê tape‘a pani na te mau melo tata‘itahi o te piha haapiiraa, e ere ïa i te tusia maitai.

E mea taa ê tera taata e tera taata, e tera huru e tera huru, e e nehenehe te hoê tusia maitai i te hoê taime ia riro ei tusia maamaa i te tahi atu taime.

Nahea e ti‘a ai ia tatou ia parau i te taa-ê-raa no to tatou iho huru ? E nehenehe tatou e ui ia tatou iho e, « Te horo‘a ra anei au i to’u taime e to’u puai i roto i te mau mea faufaa a‘e ? » Ua rau te mau mea maitai e rave, tera râ, eita e oti ia tatou ia rave i te taatoaraa o te reira. E mea mauruuru a‘e na to tatou Metua i te Ao ra ia faatusia tatou i te hoê mea maitai no te hoê mea hau roa’tu i te rahi i roto i te hi‘oraa mure ore. To’na auraa, i te tahi taime, o te faaamuraa ïa i te tiare ha‘iha‘i eiaha e haamo‘e ia’u, eiaha râ i te hoê aua rahi tei î i te mau tiare nehenehe.

A toru, eiaha e haamo‘e ia oaoa i teie nei.

I roto i te aamu au roa na te mau tamarii, Charlie and the Chocolate Factory, [Charlie e te Fare Hamaniraa Totora] ua huna te taata hamani monamona maere o Willy Wonka, i te hoê titeti auro i roto e pae o ta’na mau raau monamona, ma te faaara e, te taata e itehia ia’na te hoê o te mau titeti, e re ïa oia i te hoê tere mata‘ita‘i i ta’na fare hamaniraa monamona e i te totora e hope noa’tu to’na oraraa.

Teie te poro‘i i papa‘ihia i ni‘a i te titeti auro tata‘itahi: « Ia ora na oe, te taata pea e itehia teie Titeti Auro ! Te vai ra te mau mea maere i roto i te fare toa na oe ! E rave rahi mau mea nehenehe omo‘e e tia‘i maira ia oe ! … e mau mea hitimahuta maerehia e te umerehia … o ta oe e au … ta oe e maere, e te uiui maere ».3

I roto i teie aamu tamarii matarohia, ua hinaaro te mau taata o te ao atoa nei ia itehia ia ratou te titeti auro. Ua feruri te tahi mau taata e, to ratou oaoa amuri a‘e, tei te huru ïa o te toparaa mai e aore râ, te oreraa e topa mai te titeti i roto i to ratou rima. I roto i to ratou mana‘o pe‘ape‘a, ua haamata te taata i te haamo‘e i te oaoa iti ha‘iha‘i tei matarohia e ratou i te farii i roto i te monamona. Ua riro mai te monamona ei inoinoraa rahi mai te mea e, aita e titeti auro to roto.

E rave rahi te taata e tia‘i nei i ta ratou titeti auro—te titeti ta ratou e ti‘aturi nei e, tei roto ia’na te taviri no te oaoa ta ratou i moemoea tamau noa na. No te tahi mau taata, te titeti auro, o te hoê ïa faaipoiporaa maitai roa ; no te tahi atu mau taata, o te hoê ïa fare nehenehe ; e aore râ, penei a‘e, o te ti‘amâraa ïa i te mana‘o pe‘ape‘a e aore râ, te haape‘ape‘a.

Aita e fifi to te mau hinaaro ti‘a—te ti‘aturi nei e te imi nei tatou i te mau mea o te « parau-ti‘a, te mau mea maitai, e aore râ, te mau mea parau maitai ra e aore râ, te mau mea poupouhia ra ».4 Te fifi, tei roto ïa i to tatou faataimeraa i to tatou oaoa na roto i te tia‘iraa i te mau mea e tupu mai—ta tatou titeti auro—ia tae mai.

Aita’tu e hinaaro ê atu to te hoê vahine maori râ ia faaipoipo oia i te hoê taea‘e tei mau i te autahu‘araa, i roto i te hiero, e ia riro ei metua vahine e ei hoa faaipoipo. Ua moemoea-noa-hia oia i teie ohipa i roto i to’na oraraa taatoa, e, i te riroraa ho‘i ei metua vahine nehenehe e ei hoa faaipoipo here. E faariro oia i to’na nohoraa ei vahi no te here e te mărû. Eita roa’tu e faaroohia te parau teimaha. Eita te maa e paapaa. E ta’na mau tamarii, eita ratou e amuimui e to ratou mau hoa, e mea au a‘e râ na ratou e parahi noa i piha‘iho ia mama e ia papa i te mau pô e i te mau hopea hepetoma.

Tera ïa ta’na titeti auro. O te mea hoê roa teie i ni‘a i te reira i haamau ai oia i to’na oraraa taato‘a. O te mea hoê roa i te ao atoa nei no reira oia i tutava onoono ai.

Aita râ te reira i tupu noa a‘e. E, a ma‘iri noa ai te tau, ua haere noa to’na faaearaa i te hiti i te rahi, to’na inoino e te riri atoa. Aita e ti‘a ia’na ia ite e, no te aha aita te Atua e pahono mai i taua hinaaro ti‘a to’na ra.

E haapii tamarii to’na toro‘a i roto i te haapiiraa tuatahi, e a haati-noa-hia ai oia e te mau tamarii i te roaraa o te mahana, na te reira i faahaamana‘o tamau noa ia’na e, aitâ ta’na titeti auro i tae mai atura. E a tere noa ai te tau, ua haere noa i te rahi to’na inoino e to’na faaearaa i te hiti. Aita te taata e au ia tapiri i piha‘iho ia’na, e e imi te taata i te rave‘a ia faaatea ê ia’na. E ua tae oia i te faaite i to’na inoino i ni‘a i te mau tamarii i te fare haapiiraa. I te tahi taime, aita e roaa te faaoroma‘i, i te tahi taime e riri, i te tahi taime e oto rahi.

Te vahi pe‘ape‘a i roto i teie aamu maori râ, i roto i to’na pe‘ape‘a taatoa no ni‘a i ta’na titeti auro, aita oia i ite i te mau haamaitairaa i fariihia e a’na. Aita ta’na e tamarii i roto i to’na fare, ua haatihia râ oia e ratou i roto i ta’na piha haapiiraa. Aita te haamaitairaa o te hoê utuafare i roaa ia’na, ua horo‘a râ te Fatu ia’na i te rave‘a o te fariihia e te tahi rii noa mau taata—oia hoi, te fana‘oraa ia faaûru i te maitai i roto i te oraraa o te mau tamarii e te mau utuafare e rave rahi hanere i roto i to’na ti‘araa orometua haapii.

Te haapiiraa e tape‘a mai i ônei maori râ, mai te mea e, e tia‘i noa tatou i te roaraa o te mahana ia tae mai te roti nehenehe roa, e riro ïa tatou i te ere i te nehenehe e te maere o te mau tiare iti eiaha e haamo‘e ia’u e haati nei ia tatou.

Aita vau e parau nei e, e haapae tatou i te tia‘iraa e aore râ, e tamărû tatou i ta tatou mau opuaraa. Eiaha roa’tu e faaea i te tautoo i te mau mea maita‘i a‘e i roto ia tatou. Eiaha roa’tu e faaea i te tia‘i i te mau hinaaro ti‘a ato‘a o to outou aau. Eiaha râ e tapo i to outou mata e e opani i to outou aau i te mau una‘una ha‘iha‘i e te i‘ei‘e o te mau taime matarohia o te mahana tata‘itahi, o te faariro i te hoê oraraa ei oraraa tao‘a rahi e te maitai.

Te mau taata oaoa a‘e ta’u i ite, e ere ïa te mau taata tei itehia ta ratou titeti auro ; o te mau taata râ tei titau i te mau titauraa ti‘a, e ua itehia e ua poihere maite ratou i te mau taime nehenehe e te au maitai o te mau mahana atoa. O ratou te mau taata tei raraa i tera mahana e tera mahana i te hoê vauvau tahua o te mauruuru e te maere i roto i to ratou oraraa taatoa. Teie te mau taata oaoa mau.

A maha, eiaha e haamo‘e no «te aha» te evanelia.

I te tahi taime, i roto i to tatou oraraa matarohia i te mau mahana atoa, ma te opua-ore-hia, e tura‘i rii tatou i te hiti i te hoê tuhaa faufaa o te evanelia a Iesu Mesia, mai te hoê taata o te ore e tau‘a i te hoê tiare nehenehe ‘eiaha e haamo‘e ia’u.’ I roto i ta tatou mau tautooraa itoito no te faaoti i te mau ohipa ato‘a e te mau titauraa ato‘a ta tatou e farii nei ei melo no te Ekalesia, i te tahi taime, te hi‘o nei tatou i te evanelia mai te hoê tapura ohipa roa, o ta tatou e apiti atu i ta tatou tapura ohipa ia ravehia o tei roa atoa, mai te hoê taime o ta tatou e faaô i roto i ta tatou tarena teimaha a‘e. Te faatumu nei tatou i ni‘a i te mea ta te Fatu e hinaaro nei ia rave tatou, e nahea tatou ia rave i te reira, tera râ, i te tahi taime te haamo‘e nei tatou e, no te aha te reira.

E au mau tuahine here e, e ere te evanelia a Iesu Mesia i te hoê faaheporaa ; e e‘a râ te reira, i faatorohia e to tatou Metua here, o te arata‘i atu i te oaoa e te hau i roto i teie oraraa e i te hanahana e te îraa faaito ore i roto i te oraraa amuri a‘e. Te evanelia, o te hoê ïa maramarama o te ô i roto i te tahuti nei e o te turama i te haere‘a i mua ia tatou.

E mea faufaa ia haro‘aro‘a i te mau parau « e aha » e « nahea » o te evanelia, tera râ, no roto mai i te parau ra « no te aha » e tahe mai ai te auahi e te hanahana mure ore o te evanelia. Ia maramarama ana‘e tatou e, no te aha to tatou Metua i te Ao ra i horo‘a mai ai i teie hoho‘a no te oraraa, ia haamana‘o ana‘e tatou e, no te aha tatou i fafau ai ia faariro i te reira ei niu no to tatou oraraa, eita ïa te evanelia e riro faahou ei mea teimaha, e riro mai râ oia ei mea oaoa e te faahiahia. E riro mai oia ei mea faufaa e te mărû.

Eiaha tatou e haere na ni‘a i te e‘a o te aupĭpĭraa ma te hi‘o noa i ni‘a i te repo, ma te feruri noa i te mau ohipa e te mau faaheporaa i mua ia tatou. Eiaha tatou e haere noa ma te ite ore i te nehenehe o te fenua hanahana e te huru fenua pae varua e haati nei ia tatou.

E a’u mau tuahine here, a imi i te hanahana, te nehenehe e te oaoa rahi o te parau ra « no te aha » o te evanelia a Iesu Mesia.

Na te parau ra « e aha » e « nahea » o te haapa‘oraa e faaite i te e‘a e tape‘a ia tatou i ni‘a i te haere‘a ti‘a. Na te parau ra « no te aha » o te haapa‘oraa e haamo‘a i ta tatou mau ohipa, e e huri i te mau mea riirii nei ei mau mea hanahana. Na te reira e faariro i ta tatou mau ohipa riirii o te haapa‘oraa ei mau ohipa mo‘a o te haamo‘araa.

A pae, eiaha e haamo‘e e, ua here te Fatu ia outou.

I to’u tamarii-rii-raa, ia hi‘o a‘e au i te mau ‘eiaha e haamo‘e ia’u’, ua feruri au i te tahi taime i to’u na‘ina‘i mai taua tiare ra—e mea na‘ina‘i e te faufaa ore. Ua feruri au e, e haamo‘ehia anei au e to’u utuafare e aore râ, e to’u Metua i te Ao ra.

E rave rahi matahiti i muri mai e nehenehe ta’u e hi‘o i muri i ni‘a i taua tamaiti apî ra ma te mărû e te aroha. E ua ite au i teie nei e, aita vau i haamo‘ehia.

E ua ite atoa vau i te tahi atu mea : Ei hoê aposetolo na to tatou Fatu o Iesu Mesia, te faaite nei au ma to’u aau ato‘a e—aita ato‘a outou i haamo‘ehia !

Aita outou i haamo‘ehia.

Te mau tuahine, i te mau vahi tei reira outou, eaha te huru o to outou oraraa, aita outou i haamo‘ehia. Noa’tu te poiri o to outou oraraa i ta outou hi‘oraa, noa’tu to outou faufaa ore i to outou feruriraa, noa’tu te teimaha e vai ra i ni‘a ia outou, aita to outou Metua i te Ao ra i haamo‘e ia outou. Ua here râ Oia ia outou, i te hoê here hopea ore.

A feruri na : Ua itehia e ua haamana‘ohia outou e te taata teitei roa a‘e, te mana rahi, e te hanahana a‘e i roto i te ra‘inuiatea nei ! Ua herehia outou e te Arii o te reva hopea ore e o te tau mure ore !

Tei hamani e tei ite i te mau feti‘a, ua ite ia outou e ua ite i to outou i‘oa—e mau tamahine outou no To’na basileia. Ua papa‘i te Salamo e :

« Ia hi‘o vau i te mau ra‘i i te ohipa a to rima ra ; te marama e te mau fetia ta oe i faaau ra ;

« Eaha te taata nei i mana‘o mai ai oe ia’na ? …

« I raro iti a‘e oia i te mau melahi i te hamani-raa-hia e oe ra, e ua faakorona oe ia’na i te hinuhinu e te tura ».5

Ua here te Atua ia outou no te mea e tamarii outou Na’na. Ua here Oia ia outou noa’tu e, i te tahi mau taime ua mana‘o outou e ua vai otahi noa outou e aore râ, ua rave i te hape

E faaora te here o te Atua e te mana o te evanelia i faaho‘i-faahou-hia mai. Mai te mea e, e farii outou i To’na here hanahana i roto i to outou oraraa, e nehenehe te reira e tapo‘i i te mau huru puta ato‘a, e faaora i te mau huru inoino atoa, e e tamaru i te mau huru oto atoa.

E au mau tuahine here no te Sotaiete Tauturu, e mea fatata roa’tu outou i te ra‘i i ta outou iho e feruri ra. Ua faataahia outou no te mau mea hau atu i te ti‘a ia outou ia feruri. A tamau noa i te tupu i te rahi i roto i te faaroo e i te parau-ti‘a. A farii i te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘i-faahou-hia mai ei huru no te oraraa. A poihere i te horo‘a o te ohipa i roto i teie Ekalesia rahi e te parau mau. A faariro ei tao‘a rahi te horo‘a o te taviniraa i roto i te faanahonahoraa haamaita‘ihia o te Sotaiete Tauturu. A tamau noa i te haapuai i te mau nohoraa e te mau utuafare. A tamau noa i te imi e i te tauturu ia vetahi ê o te titau ra i ta outou tauturu e i ta te Atua.

E te mau tuahine, te vai ra te tahi mea faaûru e te nehenehe rahi i roto i te tiare iti na‘ina‘i ‘eiaha e haamo‘e ia’u’. Te ti‘aturi nei au e, e riro te reira ei tapa‘o no te mau mea rii na‘ina‘i o te faariro i to outou oraraa ei oraraa oaoa e te au maitai. Eiaha roa’tu e haamo‘e e, e mea ti‘a ia outou ia faaite i te faaoroma‘i e i te aroha ia outou iho, e e mea maitai a‘e te tahi mau faatusiaraa i te tahi atu, aita e titauhia ia outou ia tia‘i i te hoê titeti auro no te farii i te oaoa. E tena na, eiaha roa’tu e haamo‘e e, na te uiraa « no te aha » o te evanelia a Iesu Mesia e faaûru e e faateitei ia outou. E eiaha roa e haamo‘e e, ua ite, ua here e te poihere nei te Metua i te Ao ra ia outou.

Mauruuru no to outou huru. Mauruuru no te mau ohipa here e te tauturu faito ore ta outou e horo‘a nei i te mau taata e rave rahi. Mauruuru no te mau mea atoa ta outou e rave â no te hopoi atu i te oaoa o te evanelia i roto i te mau utuafare, i roto i te Ekalesia, i roto i to outou mau oire, e i roto i te mau nunaa o te ao nei.

E te mau tuahine, ua here matou ia outou. O ta’u pure e te haamaitairaa ia outou ia ore roa ia mo‘ehia e o outou te mau tamahine faufaa mau i roto i te basileia o te Atua, na roto i te i‘oa mo‘a o to tatou Faaora here, o Iesu Mesia, amene.

  1. A hi‘o Etera 12:27.

  2. A hi‘o3 Nephi 12:48.

  3. Roald Dahl, Charlie and the Chocolate Factory (1964), 55–56.

  4. Te Mau Hiro‘a Faaroo 1:13.

  5. Salamo 8:3–5.