2010–2019
Alofa i Lona Tina
Oketopa 2011


Alofa i Lona Tina

E faapefea ona tausia e se tamā se afafine fiafia, e maufetuuna’ia lelei i se lalolagi ua matua matautia tele? Ua uma ona aoao mai e perofeta a le Alii le tali.

E le mafai e upu ona faamatala le taimi paia e sapaia ai e se tamā fou se afafine pepe i ona lima mo le uluai taimi. O le tausaga nei na avea ai le ma fanau tama e toatolu o ni tamā fou o ni pepe teine. A o ou matauina lo ma atalii taalo lakapi malosi, o Jon, o siiina lona afafine pepe muamua i onalima, sa ia tilotilo ifo ia te ia ma se vaaiga faamomoiloto faaaloalo ona tilotilo mai lea ia te au e foliga o fai mai—“E faapefea ona ou tausia se teineitiiti?”

O le taeao nei ou te fia talanoa atu i le ma fanau tama ma tamā uma lava. E faapefea ona tausia e se tamā se afafine fiafia, e maufetuuna’ia lelei i se lalolagi ua matua matautia tele? Ua uma ona aoao mai e perofeta a le Alii le tali. O se tali faigofie, ma e moni lava—“O le mea aupito taua e mafai e se tama ona faia mo sona [afafine] o le alofa lea i [lona] tina.”1O le ala e te alofa ai i lona tina, o le a e aoaoina ai lou afafine e uiga i le agavaivai, faamaoni, faaaloalo, agaalofa, ma le tuuto. O le a ia aoao mai i lau faataitaiga le mea ua faamoemoeina mai alii talavou, ma pe o a uiga auaumama e sailia i se toalua i le lumanai. E mafai ona e faaali atu i lou afafine i le ala e te alofa ai ma faamamalu lau ava ina ia faaipoipo ai foi o ia i se e alofa ma faamamalu ia te ia. O lau faataitaiga o le a aoao ai lou afafine e faataua le tulaga faatamaitai. O loo e faaali atu ia te ia o ia o se afafine o lo tatou Tama Faalelagi, o lē e alofa ia te ia.

Ia matua lava lou alofa i lona tina ina ia selesitila la oulua faaipoipoga. O se faaipoipoga i le malumalu mo le olaga nei ma le faavavau atoa, e matua aoga ai lava au taumafaiga silisili ma faamuamua aupito maualuga. Ina ua faatoa faamae’aina e Nifae le malumalu i le vao, sa ia fai mai, “Ma … sa matou ola e tusa ma le ala o le fiafia2O le “ala o le fiafia” e maua i le malumalu. O le tausia o feagaiga. Aua lava ne’i faatagaina se faatosinaga e lou olaga po o lou aiga o le a mafua ai ona e faamelea au feagaiga po o lau tautinoga i lou toalua ma lou aiga.

I le polokalama a Tamaitai Talavou matou te fesoasoani ai i lou afafine ia malamalama i lona faasinomaga o se afafine o le Atua ma le taua o le tumau ai i le amiomama ma agavaa e maua faamanuiaga o le malumalu ma se faaipoipoga i le malumalu. Matou te aoaoina lou afafine i le taua o le faia ma le tausia o feagaiga paia. Matou te aoaoina lou afafine ina ia tautino atu nei e ola ina ia mafai ai ona agavaa pea lava e ulu atu i le malumalu, ma aua lava nei faatagaina se mea e faatuai ai, faalavelavea ai, pe le agavaa ai o ia mo lena sini. O lau faataitaiga, o lona tamā, e leotele atu nai lo a tatou upu taua. E popole tamaitai talavou i o latou tamā. E toatele e fai mai o lo latou naunauga silisili o le faatasia lea e faavavau o se aiga. Latou te mananao ia te outou ia outou i ai iina, pe a latou o atu i le malumalu pe faaipoipo i le malumalu. Ia e tumau vavalalata i lou afafine ma fesoasoani ia te ia e tumau le agavaa mo le malumalu. A oo ina 12 ona tausaga, alu ma ave soo o ia i le malumalu e faatino papatisoga mo ou tuaa ma isi. O le a na ia faatauaina na manatua e faavavau.

O loo taumafai aganuu lauiloa i le taimi nei e faataumaoia mālie ma ta’ufaatauvaaina lau matafaioi e faavavau o se peteriaka ma se tamā ma tuuitiitia ou tiutetauave e aupito taua. Ua tuuina atu nei mea ia te oe “i se mamanu faalelagi,” ma i le avea ai o ni tamā e tatau ona outou “pulefaamalumalu i [o outou] aiga i le alofa ma le amiotonu ma tuuina atu mea e manaomia o le olaga ma le puipuiga mo o [outou] aiga.”3

Tamā, o outou o leoleo o o outou aiga, o a outou ava, ma a outou fanau. O le taimi nei, “e le o se mea faigofie le puipuia o se aiga o se tagata mai le ofi mai o mealeaga i [o latou] mafaufau ma agaga.… E mafai e nei uunaiga ona ulu sa’o mai i le fale. E [poto tele] Satani. Na te le tau talepeina se faitotoa e ulufale mai ai.”4

E tatau ona avea outou ma leoleo o le amiomama. “O sē e umia le perisitua e amiomamaamiomama. O amioga mama e ta’u mai ai e mama [ou] mafaufauga ma mama au faatinoga.… O le mama … o le uiga faaleatua. E “faatusa i le paia.”5 O mea e faatauaina e Tamaitai Talavou o uiga faa-Keriso ia e aofia ai le mama. Matou te valaau atu nei ia te outou ina ia tatou auai faatasi i le taitaiga o le lalolagi ina ia toe foi i le mama. Ina ia faia lena mea, e tatau ona outou “faatinoina le amiomama ma le paia”6e ala i le aveeseina mai lou olaga o soo se mea e leaga ma le tusa ai ma se o loo umia le perisitua paia a le Atua. “Ia tuu le amiomama e teuteuina ai ou mafaufauga e le aunoa; ona solo malosi ai lea o lou lototele i luma o le Atua; ma … o le a avea le Agaga Paia ma au soa e le aunoa.”7 O lea, ia faaeteete i mea e te matamata ai i mea faafiafia i ala o faasalalauga po o tusi ma mekasini. O lau lava amiomama o le a avea ma faataitai mo ou afafine, faapea foi ou atalii, ma le malosiaga moni ma le lototoa faamaoni. O le avea ai ma leoleo o le amiomama i lou lava olaga, i lou aiga, ma olaga o lau fanau, o lou faaali atu foi lena i lou toalua ma ou afafine o le mea tonu e ta’u o le alofa moni. O lou lava mama, o le a e maua ai le mana.

O oe o le leoleo o lou afafine i se uiga moni o lena faaupuga. Ia avea oe o se vaega o le olaga o lou afafine. Tuu atu ia ona iloaina mea e te faalagolago i ai, o mea e te taulai i ai, o ou faamoemoega ma miti mo lona manuia ma le fiafia. Faatalanoa o ia, ia e iloa ana uo, ma ana uo tama pe a oo i lena taimi. Fesoasoani ia malamalama o ia i le mataupu faavae o le tausaafia, o se puipuiga lea. Fesoasoani ia te ia e filifili ia musika ma ata e valaaulia ai le Agaga ma e ogatusa ma lona faasinomaga paia. Ia avea oe o se vaega ola o ia. Ma i ona tausaga o le talavou, afai e alu e tafao ae le sau tonu i le taimi, alu e sue mai. O le a musu o ia ma fai atu ia te oe, ua e faaleagaina lona olaga faaagafesootai, ae o le a ia iloa i lona loto e te alofa ia te ia ma o oe o lona leoleo.

E le o outou o ni alii faatauvaa. Ona o lo outou totoa i le lalolagi o le muai olaga, ua outou agavaa ai e avea ma taitai ma umiaina le mana o le perisitua. O iina sa outou faaalia ai le “faatuatua tele ma galuega lelei,” ma ua outou i ai iinei i le taimi nei e faia lena mea e tasi.8 O lou perisitua ua vaetofia ai oe.

I ni nai vaiaso, o le a tuuina atu ai e le ma fanau tama e toatolu i o latou afafine pepe se igoa ma se faamanuiaga. Ou te faamoemoe o le uluai faamanuiaga lea o le mau faamanuiaga faaleperisitua latou te mauaina mai o latou tama, aua o le a latou manaomia na faamanuiaga i le lalolagi o le a latou ola a’e ai. O le a faataua e lou afafine le perisitua ma naunau ai i lona loto o le mea lea e manao i ai i lona aiga ma le auaiga. Ia manatua e le aunoa “o aia a le perisitua ua fesootai e le mavavaeeseina ma mana o le lagi” ma e mafai “na o … mataupu autu o le amiotonu e pulea ai.”9

Tamā, o oe o le toa manumanu a lou afafine. O lo’u tama o lo’u toa manumanu lea. E masani ona ou faatalitali i le faasitepu o lo matou fale mo ia se’i manava mai i po uma. Na te siiina ma faataamilomilo a’u ona faatutu lea o ‘u vae i luga o ona tamatamaivae lapopoa ma faasiva a’u i totonu o le fale. Sa ou fiafia lava i le lu’i o le taumafai e mulimuli i ana laa uma. O lea lava ou te faia.

Tou te silafia e i ai i lau molimau se uunaiga mamana mo ou afafine. Sa ou iloaina e i ai se molimau a lo’u tama. Sa ou iloaina e alofa o ia i le Alii. Ma talu ai e alofa lo’u tama i le Alii, sa ou alofa ai foi. Sa ou iloa sa amanaiaina e ia fafine ua oti a latou tane, aua sa na faaaluina ona aso malolo e vali ai le fale o le fafine ua oti lana tane sa matou tuaoi. Sa ou manatu o le aso malolo aupito sili lea a lo matou aiga, aua na ia aoaoina ai a’u i le ala e vali ai! O le a e faamanuiaina le olaga o lou afafine mo tausaga a sau, pe afai e te sailia ni auala e faaalu faatasi ai ma ia se taimi ma faasoa atu lau molimau ia te ia.

I le Tusi a Mamona, sa liua ai Apiso ina ua faamatala i ai e lona tama se faaaliga vaaia maoae. Mo le tele o tausaga, sa ia tausia lana molimau i lona loto ma sa ola amiotonu i se nuu ua matuai amioleaga. Ona oo mai lea o le taimi ua na le toe mafaia ai ona taofiofi, a ua tamoe atu mai lea fale i lea fale e faasoa atu lana molimau ma vavega sa ia molimauina i le maota o le tupu. Na avea le mana o le liua o Apiso ma lana molimau, ma meafaigaluega e suia ai se nuu atoa. O tagata sa faalogo atu o ia molimau mai, sa avea ma se nuu sa “faaliliuina i le Alii, [ma] ua le toe pauu ese lava,” ma na avea o latou atalii ma au fitafita talavou!10

E pei ona fai mai le viiga “Rise up, O men of God!”11 O se valaau lenei mo outou, o alii o loo umia le perisitua paia a le Atua. Ia faaupu outou e faapei ona ta’ua ai le Taitaiau o Moronae:

“O [ia] o se tagata malosi ma tautaua tele; … o se tagata ua atoatoa le malamalama; … o se tagata sa mausali i le faatuatua ia Keriso. …

“… A na pei tagata uma sa i ai, ma o i ai, ma o le a i ai, o Moronae, faauta, po ua luluina i lalo e faavavau mana o seoli;… po ua le maua e le tiapolo se mana i luga o loto o le fanauga a tagata.”12

Tuaganē, tamā, alii talavou, “Ia outou faamaoni i le perisitua tautupu ua ia te outou.”13

Ia e faapefea la ona e tausia se teineineitiiti? Alofa i lona tina. Taitai lou aiga i le malumalu, ia avea ma leoleo o le amiomama, ma faalautele lou perisitua. Tama, ua tuuina atu ia te outou afafine tautupu o lo tatou Tama Faalelagi. E mama i latou ma ua filifilia. Ou te tatalo ia outou vaavaaia lelei i latou, faamalolosia i latou, faataitai i ai le amiomama, ma aoao i latou ia mulimuli i tulagaaao o le Faaola—aua o loo soifua o Ia! I le suafa o Iesu Keriso, amene.

  1. Peresitene Tavita O. MaKei e tele ina ia sii maia lenei faamatalaga a Theodore Hesburgh, in “Quotable Quotes,” Reader’s Digest, Jan. 1963, 25; tagai foi Richard Evans’ Quote Book (1971), 11.

  2. 2 Nifae 2:27.

  3. “O Le Aiga: O Se Folafolaga i le Lalolagi,” Liahona, Nov. 2010, 129.

  4. A. Theodore Tuttle, “The Role of Fathers,” Ensign, Jan. 1974, 67.

  5. Ezra Taft Benson, “Godly Characteristics of the Master,” Ensign, Nov. 1986, 46.

  6. Mataupu Faavae ma Feagaiga 46:33.

  7. Mataupu Faavae ma Feagaiga 121: 45:45, 46.

  8. Alema 13:3; tagai foi fuaiupu e 2.

  9. Mataupu Faavae ma Feagaiga 121:36.

  10. Alema 23:6; tagai foi Alema 19:16–17; 53:10–22.

  11. “Rise Up, O Men of God,” Viiga, nu. 323.

  12. Alema 48:11, 13, 17.

  13. In Harold B. Lee, “Be Loyal to the Royal within You,” in Speeches of the Year: BYU Devotional and Ten-Stake Fireside Addresses 1973 (1974), 100.