2010–2019
A here i to’na metua vahine
Atopa 2011


A here i to’na metua vahine

E nahea te hoê metua tane ia aupuru i te hoê tamahine ma te oaoa e te afaro i roto i teie ao atâta noa i teie mahana? Ua pahonohia te reira na roto i te haapiiraa a te mau peropheta a te Fatu.

Aita e parau no te tatara i te taime mo‘a a tape‘a ai te hoê metua tane apî i te hoê aiû tamahine i roto i to’na rima no te taime matamua. I to’u hi‘oraa i ta maua tamaiti pautuutu, te puai e te ha‘uti faahoro popo, o Jon, i to’na raveraa i ta’na tamahine i roto i to’na na rima, ua hi‘o oia ia’na ma te mărû e i reira ua fariu mai oia i ni‘a ia’u mai te huru ra e te parau mai ra oia ia’u e, « e nahea ia aupuru i te hoê tamahine ? »

I teie po‘ipo‘i ua hinaaro vau ia paraparau atu i ta maua mau tamaroa e i te mau metua tane ato‘a. E nahea te hoê metua tane ia aupuru i te hoê tamahine ma te oaoa e te afaro i roto i teie ao atâta noa i teie mahana ? Ua pahonohia te reira na roto i te haapiiraa a te mau peropheta a te Fatu. E pahonoraa ohie, e pahonoraa tano mau—« Te mea faufaa roa a‘e e ti‘a i te hoê metua tane ia rave no ta’na [tamahine], o te hereraa ïa i [to’na] metua vahine ».1 Na roto i te huru o to outou here i to’na metua vahine, e haapii outou i ta outou tamahine i ni‘a i te here rahi, te aau mahorahora, te faatura, te aroha, e te paieti. E haapii mai oia na roto mai i to outou hi‘oraa i te mea e tia‘ihia atu i te hoê taure‘are‘a tamaroa e eaha te mau maitai e imihia i roto i te hoê tane faaipoipo. E nehenehe outou e faaite i ta outou tamahine i te huru o to outou here e te faatura i ta outou vahine, e, eiaha roa oia e ia faana‘o noa i te mea iti. E haapii mai to outou hi‘oraa i ta outou tamahine i te faufaa o te vahine. Te faaite ra ïa outou ia’na e, e tamahine oia na to tatou Metua i te Ao ra o tei here ia’na.

Te here-rahi-raa i to’na metua vahine e ia riro ta orua faaipoiporaa ei mea tiretiera. Te hoê faaipoiporaa hiero no te tau e amuri noa’tu, e mea ti‘a no ta outou tutavaraa rahi roa a‘e e te mana‘o matamua roa. I muri noa mai to Nephi faaotiraa i te hiero i roto i te medebara, ua parau oia, « e … parahi ihora matou ma te oaoa ».2 Te « parahi ma te oaoa » e itehia i roto i hiero. O te haapa‘oraa i te fafauraa. Eiaha roa e vaiiho i te tafifiraa ia tomo i roto i to outou oraraa e aore râ i roto i to outou fare o te faatupu ia outou i te ofatiraa i ta outou mau fafauraa e aore râ i ta outou faaotiraa papû i ta outou vahine e te utuafare.

I roto i te faanahoraa a te Feia Apî Tamahine, te tauturu nei matou i te mau tamahine ia maramarama i to’na ti‘araa taata ei tamahine na te Atua e te faufaa ia vai viivii-ore noa e ia vai ti‘amâ no te farii i te mau haamaitairaa o te hiero e te faaipoiporaa hiero. Te haapii nei matou i ta outou tamahine i te faufaa ia rave e ia tape‘a i te mau fafauraa mo‘a. Te haapii nei matou ia’na ia faaoti papû i teie roa taime ia ora i te faito tano ia vai-ti‘amâ-noa oia no te tomo i roto i te hiero ma te tuu ore i te hoê mea ia faataere ia’na, ia faanevaneva i te mana‘o, e aore râ ia opani ia’na i te tapaeraa i ta’na fâ. To outou hi‘oraa, ei metua tane, na te reira e parau puai a‘e ia’na i ta matou mau parau. Te haape‘ape‘a nei te feia apî tamahine no to ratou metua tane. E rave rahi o ratou o te faahiti nei i te hiaai rahi ia vai tahoê e amuri noa’tu ei hoê utuafare. Ua hinaaro ratou ia outou ia ti‘a mai a tomo ai ratou i roto i te hiero e aore râ a faaipoipo ai ratou i roto i te hiero. A haafatata noa mai i ta outou tamahine e a tauturu ia’na ia faaineine e ia vai ti‘amâ no te hiero. Ia rae‘ahia to’na matahiti i te 12, a hopoi pinepine ia’na i te hiero no te rave i te mau bapetizoraa no to outou hui tupuna e no vetahi ê. E poihere oia i teie mau haamana‘oraa e amuri noa’tu.

Teie râ te peu au i teie mahana o te tu‘ino haere ra e o te haafaufaa ore ra i to outou ti‘araa mure ore ei patereareha e ei metua tane e na reira ato’a no te faaiti i ta outou mau hopoi‘a rahi. Ua horo‘ahia te reira ia outou « na roto i te faaueraa hanahana », e ei metua tane « e faatere i to [outou] utuafare na roto i te here e te parau-ti‘a e tei ia ratou te hopoi‘a no te haapa‘oraa i te mau mea tumu o te oraraa e no te parururaa hoi i to [outou] ra utuafare ».3

E te mau metua tane, o outou te mau tia‘i no to outou utuafare, no ta outou vahine, e no ta outou mau tamarii. I teie mahana, « eita i te mea ohie ia paruru i to’na utuafare i mua i te mau faaôraa o te ino i roto i to [ratou] mana‘o e te varua. … E nehenehe teie mau tafifiraa e ori haere na roto i te fare. [E mea feruri ohie] Satane. Aita e faufaa na’na ia tuparari i te uputa ».4

E mea ti‘a ia riro outou ei mau tia‘i no te viivii-ore. « Te hoê taata viivii-ore e mau nei i te autahu‘araa. Te huru viivii-ore e horo‘a mai e [ia vai ia outou] te mana‘o mâ e te ohipa mâ ua riro te viivii ore … ei hoê huru atuaraa ». E tu’ati te reira i te huru mo‘a ».5 Ua riro te mau parau tumu faufaa rahi a te Feia Apî Tamahine ei mau ateriputi a te Mesia, oia ato’a ïa te viivii-ore. Te pii nei matou ia outou i teie nei ia amui mai ia matou no te arata‘i i te ao nei i roto i te ho‘iraa mai o te viivii-ore. No te faaoti i te reira, « ia haapa‘o noa outou i te viivii ore e te mea mo‘a »6 na roto i te faaoreraa na roto mai i to outou oraa i te mea ino e te mea e tu‘ati ore ra i te taata e mau ra i te autahu‘araa mo‘a a te Atua. « E ia faaunauna noa te taiata ore i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa ; ei reira to outou ti’aturiaa e puai roa ai i mua i te aro no te Atua ; e… e riro te Varua Maitai ei apiti no outou ».7 No reira a ara i te mea ta outou e mata‘ita‘i atu e aore râ e tai‘o atu. E riro to outou huru viivii-ore ei faaiteraa i ta outou mau tamahine, e i ta outou ato’a mau tamaroa, i te faito puai mau e te itoito i te pae morare. Na roto i te riroraa ei tia‘i no te peu maitai i roto i to outou iho oraraa, i roto i to outou fare, e i roto i te oraraa o ta outou mau tamarii, te faaite ra outou i ta outou vahine e i ta outou mau tamahine i te here mau. E horo‘a mai to outou iho viivii-ore i to outou puai.

O outou te tia‘i no ta outou tamahine eiaha i te pae noa o te ture. Ia vai noa outou ei tuhaa i roto i te oraraa o ta outou tamahine. A faaite ia’na i ta outou mau ture, ta outou mau tia’iraa, to outou ti‘aturiraa e ta outou moemoea no to’na manuïa e to’na oaoa. A uiui ia’na, a haamatau atu i to’na mau hoa e, ia tae i te taime, i to’na hoa tamaroa. A tauturu ia’na ia maramarama i te faufaa no te haapiiraa. A tauturu ia’na ia maramarama e, ua riro te ahuraa i te ahu tano ei hoê paruru. A tauturu ia’na ia ma‘iti i te pehe e te mau haapareraa o te titau i te Varua e o te tu’ati ra e to’na huru atuaraa. Ia riro ei hoê tuhaa itoito no to’na oraraa. E mai te peu, i to’na taure‘are‘araa, ua ma‘iri te hora no te ho‘iraa, a haere atu e tii ia’na. E riri mai oia e e parau mai oia ia outou e, ua ino roa to’na oraraa sotiare ia outou, tera râ i roto iho ia’na ua ite oia e ua here outou ia’na e ua nava‘i roa to outou haape‘ape‘araa ia’na no te riro ei tia‘i no’na.

E ere outou i te tane noa. No to outou itoito i roto i te mau basileia hou te tahuti nei, ua ma‘itihia outou ia riro ei feia faatere e no te farii i te mana o te autahu‘araa. I reira ua faaite outou i te « faaroo rahi e te ohipa maitatai »8 Na to outou autahu‘araa i faataa ê ia outou.

Tau hepetoma noa e horo‘a ta maua na e toru tamaroa i te hoê i‘oa e hoê haamaitairaa i ta ratou aiû tamahine. Te ti‘aturi nei au e o teie te matamua o te mau haamaitairaa e rave rahi ta ratou e farii no roto mai i to ratou mau metua tane, no te mea i roto i te a‘o o ta ratou e paari mai, e hiaai ratou i taua mau haamaitairaa ra. E poihere ta outou tamahine i te autahu‘araa e e faaoti ratou i roto i to’na aau e, o te reira ta ratou e hinaaro no to ratou fare e utuafare amuri a‘e. A haamana‘o noa « e ua haamau-roa-hia’tu te mau tiaraa no te autahu‘araa i te mau mana no te ra‘i » « e tia ia faaterehia… na roto i te parau tumu no te parau-tia ra ».9

E te mau metua tane, e aito outou no ta outou mau tamahine. E aito to’u metua tane no’u. E tia‘i noa vau ia’na i mua i to matou fare ia ho‘i mai oia na te ohipa i te pô. E amo oia ia’u e e faaohu oia ia’u e e taahi au i ni‘a i to’na na tiaa rahi, e i reira e faaori oia ia’u na roto i te fare. Ua au roa vau i te tamataraa i te pee i ta’na mau taahiraa. Te na reira nei au.

Ua ite anei outou e umeraa taa ê mau to outou iteraa papû i ni‘a i ta outou mau tamahine ? Ua ite au e iteraa papû to to’u metua tane. Ua ite au ua here oia i te Fatu. E no te mea ua here oia i te Fatu, ua na reira ato’a vau. Ua ite au e haape‘ape‘a noa oia no te mau vahine ivi no te mea e rave oia i te tau faafaaearaa ohipa no te peni i te fare o te vahine ivi e ora ra i piha‘iho i to matou fare. Te mana‘o nei au o tera te tau faafaaearaa rahi roa no to matou utuafare no te mea ua haapii mai oia ia’u e nahea ia peni ! E haamaitai outou i te oraraa o ta outou tamahine no te hoê pu’e tau matahiti maoro mai te mea e imi outou i te mau rave‘a ia faataa i te taime no’na e ia faaite ia’na i to outou iteraa papû.

I roto i te Buka a Moromona, ua faafariuhia Abish e te orama ta to’na metua tane i faaite ia’na. No te hoê tau matahiti maoro i muri mai, ua tape‘a noa oia i to’na iteraa papû na’na e ua ora parau-ti‘a noa oia i rotopu i te hoê pŭpŭ taata parau-ti‘a ore. I muri mai, ua tae i te taime no’na ia faaea i te mamû noa, e ua horo oia na te fare tata‘itahi no te faa‘ite i to’na iteraa papû e te semeio ta’na i ite i te aora‘i o te arii. Ua riro te puai o te faafariuraa o Abish e to’na iteraa papû ei mauihaa no te taui i te hoê sotaiete taato’a. Te mau taata tei faaroo i to’na iteraa papû ua riro mai ei hoê nunaa o tei « fariu hoi i te Fatu ra, [e] aita roa’tura ratou i taiva », e ta ratou mau tamaroa ua riro mai ei mau aito i roto i te aroraa !10

Mai ta te himene e parau nei, « A ti‘a mai, e te mau Tane a te Atua ! »11 No outou teie piiraa, outou te mau tane e mau nei i te autahu‘araa a te Atua. Ia parauhia outou mai tei parauhia no te Tapena Moroni :

« E taata puai e te mana hoi [oia] ; e e taata ite mau e taata mau maite hoi i te faaroo i te Mesia …

« Ahiri te taata atoa i ora na, e te ora nei, e e ora a muri atu mai ia Moroni ra te huru, inaha, ua aueue ê na te mana o hade e a muri noa’tu, e e ore hoi to te diabolo e mana i nia i te aau o te tamarii a te taata nei ».12

Te mau taea’e, te mau metua tane, te feia apî tamaroa, « A mata i te huru arii tei roto ia outou ».13

E no reira, e nahea outou ia aupuru i te hoê tamahine ? A here i to’na metua vahine. A arata‘i i to outou utuafare i te hiero, a riro ei tia’i no te viivii-ore, e a faaohipa i to outou autahu‘araa. E te mau metua tane, ua ti‘aturihia outou ia aupuru i te mau arii tamahine a to tatou Metua i te Ao ra. E mea viivii-ore ratou e e mea ma‘itihia. O ta’u pure e ia ara maitai outou i ni‘a ia ratou, ia haapuai ia ratou, ia riro ei hoho‘a no te viivii-ore, e ia haapii ia ratou ia pee i te mau taahiraa ato‘a o te Faaora—te ora nei ho’i Oia ! Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

  1. President David O. McKay ua faahiti-noa-hia teie parau na Theodore Hesburgh, i roto i te « Quotable Quotes », Reader’s Digest, Tenuare 1963, 25; a hi‘o ato‘a Richard Evans’ Quote Book (1971), 11.

  2. 2 Nephi 5:27.

  3. « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Novema 2010, 129.

  4. A. Theodore Tuttle, « The Role of Fathers, » Ensign, Tenuare 1974, 67.

  5. Ezra Taft Benson, « Godly Characteristics of the Master », Ensign, Novema 1986, 46.

  6. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 46:33.

  7. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 121:45, 46.

  8. Alama 13:3; a hi’o ato’a irava 2.

  9. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 121:36.

  10. Alama 23:6; a hi‘o ato‘a Alama 19:16–17; 53:10–22.

  11. « E te Mau Tane, A Tia Mai i Nia », Te Mau Himene, no. 194.

  12. Alama 48:11, 13, 17.

  13. I roto Harold B. Lee, « Be Loyal to the Royal within You », i roto i te Speeches of the Year: BYU Devotional and Ten-Stake Fireside Addresses 1973 (1973), 101.