2010–2019
E tao‘a faufaa te mau misionare no te Ekalesia
Atopa 2011


E tao‘a faufaa te mau misionare no te Ekalesia

Te mauruuru nei au e ua piihia te mau misionare e te Fatu, e ua pahono ratou i taua piiraa ra, e te tavini nei ratou na te ao ato‘a nei.

E rave rahi matahiti a‘e nei, i te hoê pô, ua haere mai te hoê misionare pii-apî-hia, o Elder Swan to’na i‘oa, e to’na hoa paari Tapone, i to matou fare. Aua‘e tei te fare au, no reira ua ani au ia raua ia tomo mai. I to’u aroharaa ia raua i te pae opani, ua haru to’u mata i ni‘a i te pereue o Elder Swan. Ma te feruri ore, na ô atu ra vau ia’na, « E mea nehenehe mau to oe pereue! » Tera râ, e ere te pereue apî, e ua marau rii. Ua feruri au e, teie pereue, o te hoê ïa pereue tei vaiihohia mai e te hoê o te mau misionare tahito i roto i te fare misionare.

Ua pahono vitiviti mai o Elder Swan i ta’u mau parau, e e mea taa ê roa ïa i te mea ta’u i feruri. I roto i te hoê reo tapone papû ore, ua parau oia : « E, e pereue maitai roa teie. No to’u papa teie pereue i te tau a tavini ai oia ei misionare i te fenua Tapone hau atu i te 20 matahiti i teie nei ».

Ua tavini to’na metua tane i roto i te Misioni no Okayama i Tapone. E i te taime a reva ai ta’na tamaiti no te haere i te misioni i te fenua Tapone, ua horo‘a oia i to’na pereue no’na. Teie te hoho‘a o te pereue tei oomohia e na u‘i e piti o Elder Swan i Tapone.

Ua putapû roa to’u aau i te faarooraa i te mau parau a Elder Swan. E ua ite au i teie nei, no te aha o Elder Swan i oomo ai i te pereue o to’na metua tane a rave oia i te ohipa pororaa evanelia. Ua haamata o Elder Swan i ta’na misioni ma te farii i te here o to’na metua tane no te fenua Tapone e to’na nunaa.

Ua papû roa ia’u e, ua farii ato‘a te tahi pae o outou i te hoê iteraa mai teie rii te huru. E rave rahi misionare tei tavini i Tapone tei parau mai ia’u e, ua tavini ato‘a to ratou metua tane, to ratou metua vahine, e aore râ, to ratou papa ruau e aore râ, to ratou tonton i te hoê misioni i Tapone.

Te hinaaro nei au e faaite atu i to’u here mau, te faatura e te aau mauruuru i te mau misionare ato‘a i faaoti i ta ratou misioni, e o tei tavini i tera e tera vahi, ati a‘e te ao nei. Ua papû ia’u e, te mau taata ta outou i tauturu ia faafariu mai, aita i mo‘ehia ia outou. « Te nehenehe o te avae o te vea i nia i te mou‘a, o tei hopoi mai i te parau maitai ra, o te faa‘ite hua mai i te parau hau ra ! »1

O vau ato‘a te hoê o taua mau taata faafariuhia ra. I te 17raa o to’u matahiti ua faafariuhia vau, e piahi ïa vau no te fare haapiiraa tuarua. Te misionare tei bapetizo ia’u o Elder Rupp ïa, no Idaho. No haamauruuru-noa-hia’tu ra oia ei peresideni tĭtĭ no Idaho. Aita â vau i ite faahou ia’na mai te taime a bapetizohia ai au, tera râ, ua papa‘i imere noa maua e ua paraparau na roto i te niuniu. Aita roa oia i mo‘ehia ia’u. Ua puta roa to’na hoho‘a mata maitai e te ataata i roto i to’u feruriraa. Ua oaoa roa oia i te iteraa e mea maitai au.

I te 17raa o to’u matahiti, aita vau i maramarama maitai i te mau parau poro‘i ta te mau misionare i haapii mai ia’u. Tera râ, e mana‘o taa ê roa to’u no ni‘a i te mau misionare e ua hinaaro vau i taua taime ra ia riro ato‘a mai ia ratou te huru. E ua farii au i to ratou here tamau e te rahi.

E faatia’tu vau ia outou i te mahana a bapetizohia ai au. Ua tupu te reira i te 15 no tiurai, e e mahana ve‘ave‘a roa Ua bapetizo-ato‘a-hia te hoê vahine i taua mahana ra. Te vahi bapetizoraa, na te mau misionare ïa i hamani, e e ere ïa i te mea nehenehe roa.

Ua haamauhia maua, i muri noa a‘e to maua bapetizo-raa-hia. Na mua te tuahine i te haamauhia e Elder Lloyd. Ua parahi au i piha‘iho i te tahi atu mau melo, ua tapiri au i to’u mata, e ua faaroo vau. Ia Elder Lloyd i te haamauraa ia’na, e ua haamata i te faahiti i te hoê haamaitairaa i ni‘a ia’na. E i te hoê taime ua faaea o Elder Lloyd i te paraparau, no reira, ua araara a‘e ra vau i to’u mata e ua hi‘o papû atu ra ia’na.

Te haamana‘o noa nei au i taua ohipa ra e tae roa mai i teie mahana. Ua papepapehia te mata o Elder Lloyd. E no te taime matamua o to’u oraraa, ua ite au i te Varua maitai i te vehiraa ia’u. E na roto i te Varua Maitai ua farii au i te hoê iteraa papû e, ua here o Elder Lloyd ia maua e ua here te Atua ia maua.

O vau atu ra ïa i muri iho no te haamauraa. E na Elder Lloyd â i rave i te reira. Ua tuu a‘e ra oia i to’na na rima i ni‘a i to’u upoo e ua haamau a‘e ra ia’u ei melo no te Ekalesia, e ua horo‘a maira oia i te horo‘a o te Varua Maitai, e ua haamata i te faahiti i te hoê haamaitairaa. E ua faaea â oia i te paraparau. Tera râ, ua taa ia’u i teie nei eaha te ohipa i tupu. E na roto i te Varua Maitai ua ite mau vau e, ua here na misionare ia’u e ua here te Atua ia’u.

Te hinaaro nei au i teie nei e parau atu i te tahi mau parau i te mau misionare e tavini nei i teie taime na te ao ato‘a nei. To outou huru e te here o ta outou e faaite nei ia vetahi ê ua riro ïa ei poro‘i faufaa rahi. Noa’tu aita vau i apo oioi mai i te mau haapiiraa tumu ato‘a o ta te mau misionare i haapii ia’u, ua farii ra vau i to ratou here rahi e ta ratou mau ohipa mata aiai e rave rahi, tei haapii ia’u i te mau haapiiraa faufaa roa. Ta outou poro‘i o te hoê ïa poro‘i no te here, hoê poro‘i no te tia‘i, e hoê poro‘i no te faaroo. E ani manihini to outou huru e ta outou ohipa i te Varua, e na te Varua e horo‘a ia outou i te maramarama i te mau mea faufaa roa. Te mea ta’u e hinaaro i te faaite atu oia ho‘i, na roto i to outou here, te faaite ra ïa outou i te here o te Atua. E tao‘a faufaa outou no teie Ekalesia. Ua mauruuru rahi roa vau ia outou paato‘a no ta outou tusia e to outou itoito.

Te hinaaro ato‘a nei au e paraparau i te mau misionare no ananahi. I roto i to’u iho utuafare, e maha o ta maua mau tamarii tei haere i ta ratou misioni, e te paeraa o ta maua misionare e tomo atu ia i te Pû Haapiipiiraa Misionare no Provo i te hopea no teie ava‘e. I teie matahiti mua o ta maua ïa hopea o te haere atu i te misioni i muri a‘e i ta’na parau tu‘ite no te haapiiraa tuarua.

No reira, te parau nei au i ta’u na tamaiti e ia outou ato‘a o te faaineine nei e haere i te misioni. E mea titauhia ia afa‘i e toru na ohipa na muri iho ia outou no ta outou misioni.

  1. Hoê hiaai ia poro i te evanelia. Ua hinaaro te Fatu ia outou ia imi i Ta’na mamoe, e ia itea ia ratou.2 Te tia‘i mai ra te mau taata na te ao nei ia outou. A haere vitiviti atu i te vahi tei reira ratou. Aita e taata mai te mau misionare o te imi puai nei no te faaora ia vetahi ê. O vau te hoê o tei faaorahia.

  2. A faananea i to outou iteraa papû. E titau te Fatu i to outou « aau e te mana‘o anaanatae »3

  3. A here ia vetahi ê. Mai ia Elder Swan, o tei afa‘i i te pereue e te here o to’na metua tane no te fenua Tapone e to’na nunaa na muri iho ia’na i ta’na misioni.

E no vetahi o outou o tei ore i ite e nahea ia faaineine no te haere i te misioni, a haere e a faarerei atu i to outou episekopo. Ua ite au e tauturu oia ia outou.

Te mauruuru nei au e ua piihia te mau misionare e te Fatu, e ua pahono ratou i taua piiraa ra, e te tavini nei ratou na te ao ato‘a nei. E mata na vau i te parau atu ia outou te mau misionare tei faaoti : Ua mauruuru roa vau i ta outou mau tautooraa ato‘a. E tao‘a faufaa outou no teie Ekalesia. E ia tamau noa â outou i te riro ei mau misionare e ia ohipa mai te mau pĭpĭ a te Mesia.

Te faa‘ite papû nei au e, e mau tamarii tatou na to tatou Metua i te Ao ra, ua here Oia ia tatou, e ua tono mai Oia i Ta’na Tamaiti Here, o Iesu Mesia, ia ti‘a ho‘i ia tatou ia ho‘i faahou i mua i To’na aro. Te parau nei au i teie mau mea i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, amene.

  1. Isaïa 52:7.

  2. Ezekiela 34:11.

  3. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 64:34.