2010–2019
Te heheuraa o te taata iho e te iteraa papû
Atopa 2011


Te heheuraa o te taata iho e te iteraa papû

Are‘a râ, te parau nei te reira e, mai te mea e haapa‘o maite tatou i te mau faaueraa e e ani tatou ma te faaroo, e tae mai te mau pahonoraa ia au te rave‘a a te Fatu e i Ta’na tarena.

E rave rahi matahiti i ma‘iri, i to’u haereraa i te haapiiraa tuatoru, te faaroo ra vau i te amuiraa rahi i ni‘a i te radio no te mea aita ta matou e afata teata i to matou piha. E mea faahiahia mau te feia a‘o o te amuiraa, e ua oaoa vau i te niiniiraa o te Varua Mo‘a.

Te haamana‘o maitai ra vau i te hoê Hui Mana Faatere i te parauraa no ni‘a i te Faaora e Ta’na misioni e i muri iho ua faa‘ite mai i te hoê iteraa papû hohonu, ua haapapû mai te Varua Mo‘a i to’u varua e te mea ta’na i parau e parau mau ïa. I taua taime ra, aita vau i feaa e te ora nei te Faaora. Aita ato‘a vau i feaa e te ora nei au i te hoê heheuraa no’u iho o tei haapapû mai ia’u e, « o Iesu Mesia ra o te Tamaiti ïa a te Atua ».1

I te 8raa o to’u matahiti, ua bapetizohia vau e ua haamauhia e ua farii au i te horo‘araa a te Varua Maitai. E haamaitairaa rahi te reira i tera taime e ua tamau noa i te riro ei mea faufaa a tupu noa ai au e a farii noa ai au i te mau maitai o te horo‘araa a te Varua Maitai na roto i te mau ohipa rau.

Mai te tamariiraa e tae i te taure‘are‘araa e tae roa mai i te paariraa, e rave rahi mau tamataraa e te mau iteraa ta tatou e farerei nei i ni‘a i te e‘a, o te faaite mai nei ia tatou e te hinaaro nei tatou i te tauturu hanahana o te tae mai na roto i te Varua Maitai. Ia tae mai te mau tafifiraa, e ani tatou ia tatou iho, « Eaha te pahonoraa i to’u fifi ? » e « Nafea vau ia ite i te mea e rave ? »

E haamana‘o noa vau i te aamu i roto i te Buka a Moromona no ni‘a ia Lehi i to’na haapiiraa i te evanelia i to’na utuafare. Ua faa‘ite oia i te mau heheuraa e te mau haapiiraa no ni‘a i te mau mea e tae mai i te mau tau hopea nei. Ua imi Nephi i te arata‘iraa a te Fatu no te taa maitai atu i te mau haapiiraa a to’na metua tane. Ua faateiteihia oia, ua haamaitaihia, e ua faaûruhia ia ite e te mau haapiiraa a to’na metua tane e parau mau ïa. Na te reira i faati‘a ia Nephi ia pee maite i te mau faaueraa a te Fatu e ia ora ma te parau-ti‘a. Ua farii oia i te heheuraa no te arata‘i ia’na.

I te tahi pae, ua maniania noa to’na na taea‘e no te mea aita raua i maramarama i te mau haapiiraa a to raua metua tane. I ani ai Nephi i te hoê uiraa faufaa roa : « Ua ani anei orua i te Fatu ra ? »2

Teie ta raua pahonoraa paruparu : « Aore maua i ani, no te mea e ore roa te Fatu e faaite mai ia maua ».3

Ua rave o Nephi i taua rave‘a ra no te haapii i to’na na taea‘e nahea ia farii i te heheuraa no’na iho. Ua parau oia : « Aita anei orua e haamana‘o i te mau mea ta te Fatu i parau maira—ia ore orua ia faaetaeta i to orua aau, e ia ani mai ia’u ma te faaroo, mai te mana‘o e, e roaa mai ta oe, e ma te haapao maite hoi i ta’u ra mau faaue, e faaite-mau-hia ïa taua mea ra ia orua ».4

E mea papû maitai te rave‘a no te farii i te heheuraa no’na iho. E ti‘a ia tatou ia hinaaro ia farii i te heheuraa, e ti‘a ia tatou ia tamaru i to tatou aau, e i reira e ti‘a ia tatou ia ani ma te faaroo, ma te ti‘aturi puai e, e farii tatou i te hoê pahonoraa, e e haapa‘o ho‘i tatou i te mau faaueraa a te Atua.

Te peeraa i teie rave‘a, aita te reira e parau nei e, i te taime ato‘a e ui ai tatou i te hoê uiraa i te Atua, e tae ‘oi‘oi mai te pahonoraa e te mau haamaramaramaraa hu‘ahu‘a ato‘a no te mea ta tatou e rave. Te parau nei râ te reira e, mai te mea e haapa‘o maite tatou i te mau faaueraa e e ani tatou ma te faaroo, e tae mai te mau pahonoraa ia au i te rave‘a a te Fatu e i Ta’na tarena.

I to’u na‘ina‘iraa, ua mana‘o noa vau e e faaroo tari‘a roa vau i te heheuraa e aore râ te pahonoraa i ta’u mau pure. Oia ihoa, ua faaroo tari‘a roa vau i te tahi heheuraa. Tera râ ua haapii-ato‘a-mai au e, ua rau te rave‘a a te Varua no te paraparau mai.

I roto i Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau, i te tuhaa 6, te faataa mai nei te mau rave‘a huru rau e nahea tatou ia farii i te heheuraa :

« No te mea ua ani mai hoi oe ia’u nei, e inaha, i ta oe mau aniraa’toa i farii na hoi oe i te haapiiraa o to’u nei Varua ».5

« Ua haamaramarama vau i to oe feruriraa ».6

« Aore anei au i parau faahau i to oe aau no nia i teie nei ohipa ? »7

I roto i te tahi mau papa‘iraa mo‘a e haapii hau mai tatou no ni‘a i te fariiraa i te heheuraa :

« E faaite au ia oe i roto i to oe feruriraa e i roto i to oe aau na, na roto i te Varua Maitai, o te tae i nia ia oe e o te vai i roto i to oe aau. I teie nei, inaha, o teie te varua o te heheuraa ».8

« E faatupu ïa vau i te ahu i roto i to oe ouma ; no te reira oe e ite ai e ua tia ihoa ».9

« E tuu atu vau i ta to’u nei Varua ia oe na, o te haamaramarama mai i to oe feruriraa, o te faaî hoi i to oe aau i te oaoa ».10

Te rahiraa o te taime, e tae mai te heheuraa ia tuatapapa tatou i te mau papa‘iraa mo‘a, ia faaroo e ia pee tatou i te mau a‘o a te mau peropheta e a te feia faatere o te Ekalesia, e ia imi tatou ia ora ma te faaroo e ma te parau-ti‘a. Te tahi taime e tae mai te faaûruraa na roto i te hoê irava o te papa‘iraa e aore râ na roto i te hoê reni o te hoê a‘oraa i te amuiraa. Peneia‘e e tae mai te pahonoraa ia himene ana‘e mai te mau tamarii a te Paraimere i te hoê himene nehenehe. Ua rau hi‘oraa no te heheuraa.

I te mau mahana matamua o te Faaho‘i-faahou-raa mai, ua imi te mau melo i te heheuraa ma te tuutuu ore e ua haamaitaihia ratou e ua faaûruhia i te mea e rave.

O te tuahine ra Eliza R. Snow o tei tonohia e te peropheta Brigham Young ia faateitei e ia haapii i te mau tuahine o te Ekalesia. « Ua haapii oia e, e ti‘a i te mau tuahine ato‘a ia farii i te faaûruraa no te arata‘i ia ratou i roto i to ratou iho oraraa, to ratou utuafare, e ta ratou hopoia i roto i te Ekalesia. Ua parau oia : ‘A parau i te mau tuahine ia haere i mua e ia rave i ta ratou mau hopoi‘a, ma te haehaa e te haapa‘o maitai e e parahi mai ïa te Varua o te Atua i ni‘a ia ratou e e haamaitaihia ratou i roto i ta ratou mau ohipa. Ia imi ratou i te paari eiaha râ te mana e e noaa ïa ia ratou te taatoaraa o te mana ta ratou e faaohipa ma te paari’ ».11

Ua haapii mai te tuahine Snow i te mau tuahine ia imi i te arata‘iraa a te Varua Maitai. Ua parau oia e e « hamâha te Varua Maitai e e faaî i te mau hiaai atoa o te aau o te taata, e e faaî i te mau apoo atoa. Ia î ana‘e au i taua Varua ra… e maha ïa to’u varua’ ».12

Ua haapii te peresideni Uchtdorf e « Aita te heheuraa e te iteraa papû e tae mai ma te puai rahi i te mau taime atoa. No te mau taata e rave rahi, e tae marû noa mai te iteraa papû—maa vahi iti i te taime hoê ». Ua parau atura oia : « E mata na tatou i te imi itoito i te maramarama o te heheuraa no te taata iho. E mata na tatou i te taparu i te Fatu ia horo‘a mai i roto i to tatou varua e to tatou aau i te omuaraa o te faaroo e ti‘a ai ia tatou ia farii e ia ite i te ohipa hanahana a te Varua Mo‘a ».13

Na te mau iteraa papû e haapautuutu e e haapuai ia tatou i mua i te mau tamataraa i te mau mahana ato‘a. Te faaoroma‘i nei te tahi mau taata i te fifi i te pae o te ea ; te faaruru nei vetahi i te fifi moni ; no te tahi e tamataraa i roto i to ratou faaipoiporaa e aore râ e ta ratou mau tamarii ; no vetahi, te mauiui nei ratou i te vai-otahi-raa e aore râ te mauiui nei i te tia‘iraa e te moemoearaa manuïa ore. Na to tatou iteraa papû, apitihia e to tatou faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia e na to tatou ato‘a ite no te opuaraa o te faaoraraa, na te reira e tauturu ia tatou ia ratere na roto i tera mau taime fifi e te paari ho‘i.

I roto i te buka E mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, te tai‘ohia ra te aamu no te tuahine Hedwig Biereichel, te hoê tuahine no te fenua Heremani o tei ati e o tei ere roa i te hoê mea i te taime no te Tama‘i Rahi II. No to’na here e to’na aroha, i roto i tera tau rava‘i ore, ua hinaaro oia e horo‘a i ta’na maa i te hoê mau auri o te tama‘i. I muri iho, i te ani-raa-hia e nahea oia i nehenehe ai « i te tape‘a i te hoê iteraa papû i roto i te taatoaraa o teie mau ati », ua pahono mai oia, « Aita vau i tape‘a i te hoê iteraa papû i roto i taua mau taime ra—na te iteraa papû râ i tape‘a ia’u ».14

To tatou iteraa papû puai i teie mahana, e vai noa anei ra i tera faito. E ti‘a ia tatou ia aupuru e ia haapuai i te reira ia nava‘i maitai to’na puai no te turu ia tatou. O te hoê tumu te reira tatou e « amui pinepine » ai no te amu i te oro‘a, no te faaapî i ta tatou mau fafauraa, e « ia faamuhia i te parau maitai a te Atua ra ». Na te parau maitai a te Atua e tape‘a nei ia tatou « ei feia ara i te pure ma te tiaturi ana‘e i te maitai o te Mesia, o te tumu e te faaotiraa o to [tatou] faaroo ra ».15

Ua haapii mai Elder David A. Bednar ia tatou, « Mai te mea e, e imi maite e e faaohipa outou i te varua o te heheuraa, te fafau atu nei au ia outou e, « na te parau maramarama a te Fatu [outou] i te haere » (Isaïa 2:5; 2 Nephi 12:5). I te tahi taime, e ohipa te varua o te heheuraa ma te vitiviti e ma te puai, i te tahi atu taime e ohipa oia ma te ha‘iha‘i, e ma te haere marû noa, e e mea pinepine oia i te ohipa ma te marû roa, fatata aita e itehia. Tera râ, noa’tu te huru a fariihia ai teie haamaitairaa, na te maramarama ta’na e horo‘a mai e haamaramarama e e faaî i to outou varua, e haamaramarama i to outou haroaroa (a hi‘o Alama 5:7 ; 32:28), e e arata‘i e e paruru ia outou e i to outou utuafare.16

Ua hinaaro te Fatu ia haamaitai mai ia tatou ma te arata‘iraa, ma te paari, e ma te avei‘a i roto i to tatou oraraa. Ua hinaaro Oia ia ninii mai i To’na Varua i ni‘a ia tatou. Teie faahou, no te farii i te heheuraa o te taata iho e ti‘a ia tatou ia hinaaro ia farii i te reira, e ti‘a ia tatou ia tamaru i to tatou aau, e i muri iho e ti‘a ia tatou ia ani ma te faaroo, ma te ti‘aturi puai e, e farii tatou i te hoê pahonoraa, e i reira ia haapa‘o tamau noa i te mau faaueraa a te Atua. I reira, ia imi tatou i te pahonoraa i ta tatou mau uiraa, e haamaitai mai Oia ia tatou i To’na Varua. No teie nei mau mea, te faaite papû nei au i te i‘oa a Iesu Mesia, amene.

  1. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 46:13.

  2. 1 Nephi 15:8.

  3. 1 Nephi 15:9.

  4. 1 Nephi 15:11; hi‘o ato‘a i te irava 10.

  5. Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 6:14.

  6. Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 6:15.

  7. Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 6:23.

  8. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 8:2–3.

  9. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 9:8.

  10. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 11:13.

  11. E Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia : Te Aamu e te Ohipa a te Sotaiete Tauturu (2011), 45.

  12. E Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, 46.

  13. Dieter F. Uchtdorf, « To Outou Puai, to Outou Haamaitairaa » Liahona, Me 2011, 60.

  14. A hi‘o E Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, 79.

  15. Moroni 6:4–6.

  16. David A. Bednar, « Te Varua o te Heheuraa », Liahona, Me 2011, 90.