2010–2019
Faaineineraa i roto i te Autahu‘araa: «Te Hinaaro nei au ia Tauturu mai Oe Ia’u»
Atopa 2011


Faaineineraa i roto i te Autahu‘araa: «Te Hinaaro nei au ia Tauturu mai Oe Ia’u»

Eiaha e haape‘ape‘a i te faito o to outou ite ore aore râ te mana‘oraa e mai te reira outou, a feruri râ e, na roto i te tauturu a te Fatu, eaha te huru e nehenehe e roaa ia outou.

E au mau taea‘e here, te oaoa nei au ia ti‘a i rotopu ia outou i roto i teie pureraa autahu‘araa a te Atua na te ao ato‘a nei. I teie pô e paraparau atu vau i ni‘a i te faaineineraa autahu‘araa, no tatou iho e no te mea o ta tatou e tauturu no te horo‘a’tu no vetahi ê.

I te tahi taime te rahiraa o tatou te uiui nei to tatou mana‘o e, « Ua ineine anei au no teie ohipa i roto i te autahu‘araa? » Teie ta’u pahonoraa, « E, ua faaineinehia outou ». Ta’u opuaraa i teie mahana o te tauturu ïa ia outou ia ite i taua faaineineraa ra, e ia tape‘a mai i te itoito i roto i te reira.

Mai ta outou i ite, ua faataahia te Autahu‘araa a Aarona ei autahu‘araa faaineineraa. Te pae rahi o ratou e mau diakono apî ïa, e mau haapii e e mau tahu‘a mai te 12 matahiti e tae atu i te 19 matahiti.

E riro paha tatou i te feruri e, i roto i te mau matahiti o te Autahu‘araa a Aarona te faaineineraa autahu‘araa e tupu ai. Tera râ, ua faaineine ê na to tatou Metua i te Ao ra ia tatou mai te taime a haapiihia ai tatou i ni‘a i to’na turi ava‘e i roto i To’na basileia hou a fanauhia mai ai tatou. Te faaineine nei Oia ia tatou i teie aru‘i. E e tamau â Oia i te faaineine ia tatou mai te mea e, e vaiiho tatou Ia’na ia na reira.

Te tumu o te faaineineraa autahu‘araa, i roto i te oraraa hou te tahuti nei, e i roto i teie oraraa, no te faaineine ïa ia tatou e i te feia ta tatou e tavini nei no te ora mure ore. E mea papû e, te hoê o te mau haapiiraa matamua i roto i te oraraa hou te tahuti nei, o te faanahonaraa ïa no te faaoraraa, e o Iesu Mesia e To’na Taraehara i ropu. E ere te faanahoraa ana‘e tei haapiihia ia tatou, tei roto atoa râ tatou i te mau apooraa i reira to tatou ma‘itiraa i te reira faanahonahoraa.

No te paruru o te aramoinaraa tei tuuhia i ni‘a i to tatou feruriraa i te fanauraa ra, ua titau-a‘era-hia ia tatou ia imi i te rave‘a no te haapii faahou i roto i teie oraraa i te mau mea ta tatou i ite a‘e na e i paturu a‘e na. Te hoê tuhaa o to tatou faaineineraa i roto i teie oraraa, o te imiraa ïa i taua parau mau faufaa ra, ia ti‘a hoi ia tatou ia rave faahou i te reira na roto i te fafauraa. Ua titau te reira ia roaa ia tatou te faaroo, te haehaa e te itoito e tae noa’tu i te tauturu a te mau taata tei itehia ia ratou te parau mau e ua faaite mai ia tatou.

Taua mau taata ra, o te mau metua ïa, te mau misionare, e aore râ, te mau hoa. Tera râ taua tauturu ra o te tuhaa no to tatou faaineineraa. I roto i to tatou faaineineraa autahu‘araa, tei roto atoa ïa te tahi atu mau taata tei faaineine-a‘e-na-hia no te horo‘a mai ia tatou i te rave‘a ia farii i te evanelia, e i muri iho ia ma‘iti ia haa na roto i te te haapa‘oraa i te mau fafauraa ta ratou i hopoi mai i roto i to tatou aau. Te rave‘a e farii ai tatou i te ora mure ore, ta tatou ïa taviniraa i roto i teie oraraa oia ho‘i te raveraa i te ohipa ma to tatou aau atoa, ma to tatou mana‘o, ma to tatou puai atoa, e ma te rohi no te faaineine ia vetahi ê ia ho‘i i te Atua ra e o tatou.

No reira, te tuhaa o te faaineineraa autahu‘araa e roaa ia tatou i roto i teie oraraa, o te mau taime ïa a tavini ai e a haapii ai tatou ia vetahi ê. O te riroraa ïa ei mau orometua haapii i roto i te Ekalesia, ei mau metua tane paari e te here, ei mau melo no te pŭpŭ autahu‘araa, e ei mau misionare na te Fatu ra o Iesu Mesia. E horo‘a mai te Fatu i te mau rave‘a, tera râ, tei ia tatou noa te ineineraa. Te hinaaro nei au i teie pô e faaite atu ia outou i te tahi mau faaotiraa faufaa e titauhia no te haamanuïa i te faaineineraa autahu‘araa.

Te mau ma‘itiraa maitai e ravehia na te taata haapii anei e na te taata e haapiihia ra, tei te huru ïa o te tahi mau haroaroaraa no ni‘a i te huru o to te Fatu faaineineraa i Ta’na mau tavini autahu‘araa.

A tahi, e pii Oia i te mau taata, te mea apî e te mea paari, e au ra i te hi‘oraa a te ao nei e oia’toa i ta ratou iho hi‘oraa, e mau taata paruparu e te ite ore. E nehenehe te Fatu e taui i taua huru paruparu ra ei mea puai. Na te reira, e taui i te huru o ta te ti‘a faatere paari e ma‘iti o vai te haapii e nahea ia haapii. E nehenehe atoa te reira e taui i te huru pahonoraa a te taata tei mau i te autahu‘araa no te faahoturaa i te mau rave‘a e horo‘ahia ia’na.

E hi‘o tatou i te tahi mau hi‘oraa. E ere au i te hoê tahu‘a aravihi roa i roto i te hoê paroita rahi. Ua taniuniu mai to’u episekopo ia’u i te hoê sabati avatea. I to’u pahonoraa’tu, na ô mai nei oia e, « E taime anei to oe no te haere mai na muri iho ia’u ? Te hinaaro nei au ia tauturu mai oe ia’u ». Ua faaite maira oia e, te hinaaro ra oia ia’u ei hoa no’na no te hahaere i te hoê vahine aita vau i matau ia’na e aita ta’na e maa faahou, e te hinaaro ra e haapii e nahea ia faatere maitai a‘e i ta’na moni.

Ua ite vau e, e piti na tauturu aravihi to’na i roto i te episekoporaa. E na taata paari toopiti atoa raua e te aravini ho‘i. E fatu ohipa te tahi no te hoê taiete rahi e tei riro mai i muri iho ei peresideni misioni, e ei Huimana Faatere Rahi. Te tahi ra tauturu e haava rahi ïa i roto i te oire.

E mea apî roa vau i te pii-raa-hia ei tauturu hoê no te episekopo i roto i te pŭpŭ tahu‘a. Ua ite oia e, aita vau i maramarama roa i te parau no te ohipa totauturu. Tei muri roa’tu to’u ite no te parau no te tapura faufaa. Aitâ vau i hamani a‘e nei i te hoê parau moni ; aita ta’u e afata moni i te fare moni ; e aore râ, aitâ vau i ite a‘e nei i te tapura haamau‘araa faufaa. Tera râ, noa’tu to’u ite ore i tera mau mea, ua ite au e, e mea papû maitai ta’na parau e, « Te hinaaro nei au ia tauturu mai oe ia’u ».

Ua taa ia’u i muri a‘e eaha ta teie episekopo faauruhia e parau ra. Ua ite oia i roto ia’u i te hoê rave‘a maitai roa no te faaineine i te hoê taata tei mau i te autahu‘araa. Ua papû roa ia’u e, aita oia e ite atea ra i te hoê melo no te Episekoporaa Faatere Rahi i roto i taua tamaiti ite ore apî ra. Tera râ, i taua mahana ra, e i te mau mahana atoa a ite ai au ia’na e rave rahi matahiti, ua faariro oia ia’u mai te hoê opuaraa ohipa faaineineraa no te fafauraa rahi.

Mai te mea ra e, ua oaoa roa oia i taua ohipa ra, tera râ, ua tano te reira ia’na. Ia ho‘i mai maua i te fare i muri a‘e i to maua farereiraa i te vahine ivi navai ore, a tape‘a ai oia i te pereoo uira. Ua iriti oia i ta’na buka papa‘iraa mo‘a tei faaohipa-maoro-hia e tei tapa‘opa‘o-maitai-hia. Ua faatiti‘aifaro mai oia ia’u ma te mărû. Ua parau mai oia ia’u e, e mea ti‘a ia’u ia tuatapapa i te mau papa‘iraa mo‘a e ia haapii rahi. Tera râ, ua ite ihoa paha oia e mea paruparu vau e te ite ore e ti‘a ia haapiihia. Tae mai i teie mahana te haamana‘o noa nei â vau ta’na i haapii mai i taua avatea ra. Hau roa’tu i te reira, te haamana‘o nei au i to’na ti‘aturi e, e nehenehe ta’u e haapii e ia maitai atu â—e o ta’u ïa i na reira.

Ua ite oia i ô atu i to’u huru mau i taua taime ra, oia hoi, i te mau maitai no amuri a‘e, e vai ra i roto i te hoê taata tei feruri e, e mea paruparu oia e te ite ore, o tei hinaaro râ i te tauturu a te Fatu e o tei ti‘aturi e, e tae mai te reira.

E nehenehe te mau episekopo, te mau peresideni misioni e te mau metua tane e ma‘iti e haa no taua mau maitai ra. Ua ite au i te reira i te tupuraa aita i maoro a‘e nei i roto i te hoê pureraa haapaeraa maa a faaite ai te hoê peresideni no te pŭpŭ diakono i to’na iteraa papû. Fatata oia i te riro ei haapii, e i reira oia e vaiiho ai i to’na mau melo o te pŭpŭ i muri ia’na.

Ua faaite papû oia ma te reo putapû i te tupu-rahi-raa o te maitai e te mana i roto i te mau melo o ta’na pŭpŭ. Aita â vau i faaroo na i te hoê taata i te faahanahanaraa i te hoê faanahoraa hau atu i te faahiahia i ta’na. Ua haapoupou oia i ta ratou taviniraa. E i muri iho, ua parau oia e, ua ite oia e, ua ti‘a ia’na ia tauturu i te mau diakono apî i te mau taime a fifi ai ratou, i te mea e, ua fifi atoa oia i te taime a tomo mai ai oia i roto i te autahu‘araa.

Na to’na mau mana‘o paruparu i faariro ia’na ei taata faaoroma‘i a‘e, te maitai a‘e, e na roto i te reira, ei taata aravihi a‘e no te haapuai e no te tavini ia vetahi ê. I roto i taua na matahiti e piti i roto i te Autahu‘araa a Aarona, e au ra no’u, ua riro mai oia ei taata aravihi e te paari. Ua haapii mai oia e, na roto i to’na haamana‘o-papû-raa i to’na iho fifi e piti matahiti na mua’tu, ua tauturu te reira ia’na ei peresideni no te pŭpŭ. To’na fifi rahi i te tau amuri atu, e to tatou atoa, o te taime ïa e morohi ai taua mau haamana‘oraa ra i te roaraa o te tau e na roto i to tatou mau manuïaraa.

Ua ite o Paulo i taua fifi ra i roto i te a‘oraa i to’na hoa apî a‘e i roto i te autahu‘araa, o Timoteo. Ua faaitoito oia e ua haapii ia’na i roto i to’na faaineineraa autahu‘araa e na roto i te tautururaa i te Fatu ia faaineine ia vetahi ê.

A faaroo mai na i te mea te Paulo i parau ia Timoteo, to’na hoa apî :

« Eiaha roa ei taata e vahavaha mai i to apîraa na, ei haapaoraa râ oe na tei faaroo ra, i te parau i te haerea, i te aroha, i te huru o te aau, i te faaroo, i te viivii ore.

« E rohi â i te taio i te parau, e te a‘o e te haapii, e tae noa’tu vau.

« Eiaha e vaiiho-noa-hia tei horoahia mai e te Varua i roto ia oe na ; i horoahia mai ia oe ma te tohu ra, e te faauta-atoa-raa i te rima …

« E ara ia oe, e ta oe e haapii ra ;1 e tamau maite â i te reira : tei te na reira hoi e ora‘i oe e te feia atoa e faaroo mai ia oe ra ».2

Ua horo‘a mai o Paulo i te a‘oraa maitai no tatou paatoa. Eiaha e haape‘ape‘a i te faito o to outou ite ore aore râ te mana‘oraa e mai te reira outou, a feruri râ e, na roto i te tauturu a te Fatu, eaha te huru e nehenehe e roaa ia outou.

Te haapiiraa tumu ta Paulo e titau nei ia tatou ia popou i roto i ta tatou faaineineraa autahu‘araa, o te mau parau ïa a te Mesia, e ia faati‘amâ ia tatou no te farii i te Varua Maitai. Ei reira tatou e ite ai eaha ta te Fatu e titau nei ia tatou ia rave i roto i ta tatou taviniraa, e ia farii i te itoito no te rave i te reira, noa’tu te mau fifi ta tatou e farerei amuri a‘e.

Te faaineinehia nei tatou no te ohipa autahu‘araa o te riro mai ei ohipa teimaha atu â i te mau tau i muri nei. Ei hi‘oraa, e paari to tatou mau uaua e to tatou mau feruriraa. E haere i te itiraa to tatou aravihi no te haapii mai e no te haamana‘o i te mau mea ta tatou e tai‘o. No te rave i te ohipa autahu‘araa ta te Fatu e titau nei ia tatou ia rave, e titauhia ïa ia tatou ia faarahi atu tatou te haavîraa i to tatou oraraa i te mau mahana atoa. E nehenehe tatou e ineine no taua titauraa ra na roto i te paturaa i te faaroo na roto i te ohipa i te mau mahana atoa.

Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou te rave‘a no te faaineine na roto i te hoê mea o Ta’na i pii e, « te tăpŭraa e te fafauraa no te Autahu‘araa ».3

O te hoê ïa fafauraa ta tatou e rave i mua i te Atua ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa atoa, e ia rave i te ohipa mai Ta’na e rave ahiri e, tei ô nei Oia Iho. Ia haapa‘o tatou i te reira arata‘iraa ma to tatou aau atoa, na te reira ïa e horo‘a mai i te puai varua e hinaarohia e tatou no te mau papû e tae noa’tu i te hopea.

Ua faaite mai te mau orometua autahu‘araa faahiahia ia’u e nahea ia patu i taua puai ra : O te haamauraa ïa i te hoê peu o te upooti‘araa i ni‘a i te rohirohi e i te măta‘u o te turai ia outou ia faaru‘e. Ua faaite mai te mau orometua aravihi a te Fatu ia’u e, e tae mai te puai varua na roto i te haaraa i ô atu i te faito i reira vetahi ê e faafaaea rii ai.

Outou te mau ti‘a faatere autahu‘araa faahiahia tei patu i taua puai varua ra i to outou apîraa ra, te mau noa nei â te reira ïa outou, noa’tu e, ua paruparu rii te tino.

Tei roto to’u teina taea‘e i te hoê oire iti na‘ina‘i no Utaha no ta’na ohipa. Ua tae mai te hoê niuniu ia’na i roto i to’na hotera na te Peresideni Spencer W. Kimball. Ua maoro te pô, e ua riro taua mahana ra ei mahana ohipa na to’u teina, e e mea papû roa e, no te Peresideni Spencer W. Kimball atoa, tei haamata i te paraparau mai teie te huru. Na ô maira oia e, « Ua faaroo vau e, tei roto oe i te oire. Ua ite au e, ua maoro te pô i teie nei, e te taoto ra paha oe, tera râ, e nehenehe anei ta oe e tauturu mai ia’u ? Te hinaaro nei au ia oe ei hoa no’u no te hi‘o i te huru o ta tatou mau fare pureraa ato‘a i roto i te oire ». Ua haere to’u teina na muri iho ia’na i taua pô ra, ma te ite ore i te parau no te atuaturaa i te fare pureraa aore râ te tahi mea no ni‘a i te mau fare pureraa, e te taa ore atoa no te aha te Peresideni Kimball i rave ai i teie huru ohipa i muri a‘e i te hoê mahana rohirohi no’na, e aore râ, no te aha oia i hinaaro ai i te hoê tauturu.

E rave rahi matahiti i muri mai, ua farii atoa vau i te hoê niuniu mai teie te huru i te maororaa pô i roto i te hoê hotera i Tapone. I taua taime ra, e melo apî au no te tomite o te Faanahoraa Haapiiraa a te Ekalesia. Ua ite au e, te noho atoa ra te Peresideni Gordon B. Hinckley i roto i taua hotera ra no ta’na ohipa i Tapone. Ua pahono atu vau i te niuniu i muri noa‘e i to’u taravaraa i ni‘a i te ro‘i no te taoto, ma te rohirohi i te raveraa i te mau ohipa atoa ta’u i mana‘o e, e puai to’u no te rave i te reira.

Ua ani maira te Peresideni Hinckley na roto i to’na reo au maitai, « No te aha oe te taoto ra, o vau ra, te tai‘o nei ïa i te hoê parau tei anihia mai ia taua ia hi‘opo‘a ? » No reira, ua ti‘a a‘era vau i ni‘a, e ua haere atu ra e rave i te ohipa, noa’tu e, ua ite au e, e nenehene ta te Peresideni Hinckley e hi‘opo‘a maitai a‘e i taua parau ra, i ta’u e nehenehe e rave. Tera râ, ua manuïa oia i te haaferuriraa ia’u e, te hinaaro ra oia i ta’u tauturu.

Fatata i te hopea o te mau apooraa atoa, e ani te Peresideni Thomas S. Monson i te papa‘i parau o te Peresideniraa Matamua, « ua oti anei ta’u mau ohipa atoa i faataahia? » E ataata oia i te mau taime atoa e pahonohia mai e: « E, e te Peresideni, ua oti pauroa ». Ua riro te ataata oaoa a te Peresideni Monson ei hoê poro‘i na’u. Ua haaferuri te reira ia’u e, « Te vai ra anei te tahi atu mea e nehenehe ta’u e rave i roto i ta’u mau ohipa ? » E i muri iho, e ho‘i au i to’u piha toro‘a no te rave i te ohipa.

Ua faaite mai te mau orometua haapii faahiahia ia’u e nahea ia faaineine no te haapa‘o i te tapu e te fafauraa, o te haafifi mai na roto i te roaraa o te tau e te paariraa o te tino. Ua faaite mai e ua haapii mai ratou e nahea ia haavî ia’u iho no te rave puai i te ohipa, hau atu i ta’u i feruri e, e ti‘a ia’u ia na reira, i te tau te vai maitai ra e te itoito noa ra â te tino.

E ere vau i te tavini maitai roa i te mau hora atoa, te tamata nei râ vau ia faaitoito atu â, hau atu i ta’u i mana‘o e nehenehe ta’u. Na roto i taua peu ra tei haamauhia i te haamataraa, e ineine ïa vau no te mau tamataraa amuri a‘e. E nehenehe outou e o vau nei e ineine ia farii i te puai no te haapa‘o i ta tatou tapu e te fafauraa, na roto i te tamataraa o te tae mai a faatata ai tatou i te hopea o te oraraa.

Ua ite au i te reira i roto i te hoê apooraa na te Tomite Haapiiraa a te Ekalesia. I taua taime ra, ua tavini maoro te Peresideni Spencer W. Kimball, noa’tu te tahi mau tafifiraa i te pae no te ea ta Ioba ana‘e i haroaroa. Na’na e faatere ra i te apooraa i taua po‘ipo‘i ra.

Ua faaea ta‘ue noa oia i te paraparau. Ua ma‘iri ihora oia i roto i to’na parahiraa. Ua piri to’na na mata. Ua tarere to’na upoo i ni‘a i te ouma. Tei piha‘iho vau ia’na i te parahiraa. O Elder Holland tei piha‘iho mai ia maua. Ua ti‘a a‘era maua toopiti atoa i ni‘a no te tauturu ia’na. No to maua ite ore, ua faaoti a‘era maua e amo ia’na, i roto noa i to’na parahiraa, haere ti‘a’tu i roto i to’na piha toro‘a.

Ua riro mai oia ei orometua no maua i roto i taua taime fifi no’na ra. Na roto i te amoraa te tahi i te hoê pae e te tahi i te tahi pae o to’na parahiraa, ua haere atu matou i rapae i te piha apooraa, na roto i te aroa o te Fare Faatereraa a te Ekalesia. Ua araara rii mai oia i to’na na mata, te taninito rii noa ra râ, e ua parau maira, « Aue hoi e, haapa‘o maitai. Eiaha to orua tua ia pepe ». A fatata mai ai te uputa o to’na piha toro‘a, na ô maira oia, « pe‘ape‘a roa vau i te mea e, ua mutu te apooraa ia’u ». Tau minuti i muri mai i to matou taeraa i roto i te piha toro‘a, ua hi‘o maira oia i ni‘a ia maua e na ô maira, « e mea ti‘a paha ia orua ia ho‘i i roto i te apooraa ».

Ua faaru‘e atura maua ia’na e ho‘i rû atura, ma te ite e, e haape‘ape‘a te Fatu no maua ia tae atu i reira. Mai to’na tamarii-rii-raa, ua matau te Peresideni Kimball ia rave i te ohipa na ô ê atu i te mau oti‘a o te itoito o to’na tino no te tavini e no te here i te Fatu. Ua mau hohonu papû taua peu ra i roto ia’na, e no reira, i te taime e hinaarohia, tei reira iho ïa. Ua ineine oia. E no reira, ua ti‘a ia’na ia haapii e ia faaite ia matou nahea ia ineine no te haapa‘o i te tapu e te fafauraa, na roto i te faaineineraa tamau i roto i te roaraa o te tau, ma te faaohipa i to tatou puai atoa i roto i te mau ohipa rii na‘ina‘i e te mau hopearaa ha‘iha‘i ia hi‘ohia’tu.

Te pure nei au ia haapa‘o noa tatou i ta tatou mau fafauraa autahu‘araa no te faati‘a ia tatou ia roaa te ora mure ore, e ia ratou atoa o tei titauhia ia tatou ia haapii. Te fafau atu nei au ia outou e, mai te mea e, e rave outou i te mau mea atoa e ti‘a ia outou ia rave, e faarahi te Atua i to outou puai e to outou paari. E faaineine Oia ia outou. Te fafau nei au ia outou e te feia ta outou e haapii atu e ua riro outou ei hoê hi‘oraa no te haapopou i to outou i‘oa mai ta’u i farii i taua mahana ra te mau orometua haapii faahiahia o ta’u i ite.

Te faaite papû nei au e, te ora nei te Atua te Metua e ua here Oia ia outou. Ua ite Oia ia outou. Ua fâ mai Oia e Ta’na Tamaiti tei tiafaahou e te faahanahanahia, o Iesu Mesia, i te hoê tamaiti ite ore, o Iosepha Semita. Ua ti‘aturi Raua ia’na i roto i te Faaho‘i-faahou-raa mai o te îraa o te evanelia e o te Ekalesia mau. Ua faaitoito Raua ia’na i te taime a hinaaro ai oia i te reira. Ua vaiiho Raua ia’na ia ite i te faahaparaa here i te taime a oto roa ai oia, no te faati‘a faahou mai ia’na i ni‘a. Ua faaineine Raua ia’na, e te faaineine atoa nei Raua ia tatou, ia roaa te puai ia tatou no te rave tamau noa i te ohipa no te hanahana tiretiera, oia te fâ e te tumu o te mau ohipa autahu‘araa atoa.

Te vaiiho atu nei au i ta’u haamaitairaa ia outou na, ia ti‘a hoi ia outou ia ite i te mau taime hanahana ta te Atua i horo‘a ia outou na roto i te piiraa e i te faaineineraa ia outou no te tavini Ia’na e no te tavini ia vetahi ê. Na roto i te i‘oa o to tatou faatere e orometua here o Iesu Mesia ra, amene.

  1. Hi‘o 2 Nephi 32: 3–6.

  2. 1 Timoteo 4:12–14, 16.

  3. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 84:39.