2010–2019
Te raveraa na roto i te rave‘a a te Fatu
Atopa 2011


Te raveraa na roto i te rave‘a a te Fatu

Te ohipa totauturu a te Ekalesia o te tahi noa mau mana‘o maitata‘i; e mau parau mau te reira tei heheuhia mai e te Atua—Ta’na te reira rave‘a no te tautururaa i te feia nava‘i ore.

A ono ahuru ma pae matahiti i teie nei, i muri noa mai i te Tama‘i Rahi II o te Ao nei, ua ite roa to’u mata i te mau haamaitairaa o te faanahoraa no te ohipa totauturu a te Ekalesia. Noa’tu e, e tamariirii noa â vau, te haamana‘o nei â vau i te monamona o te pea i roto i te punu e te poridge, e te noanoa taa ê o te mau ahu horo‘a i haponohia e te mau melo aupuru o te Ekalesia no te mau Hau Amui no Marite, no te feia mo‘a Purutia i muri a‘e i te tama‘i. Eita roa e mo‘ehia ia’u e te faaherehere tamau noa nei au i teie mau ohipa no te here e te aroha no te feia i roto ia tatou o tei hinaaro rahi i te reira.

Na teie iteraa to’u e te 75raa o te oro‘a fanauraa o te faanahoraa faaûruhia o te ohipa totauturu e horo‘a mai nei ia’u i te tumu ia feruri faahou i ni‘a i te parau tumu niuhia o te utuuturaa i te feia veve e te nava‘i ore, te riroraa ei taata faarava‘i ia’na iho, e te taviniraa i to tatou taata tupu.

Ei aa no to tatou faaroo

I te tahi taime te hi‘o nei tatou i te ohipa totauturu mai te tahi noa tumu parau o te evanelia—hoê o te mau amaa e rave rahi i ni‘a i te tumu raau o te evanelia. Te ti‘aturi nei râ vau e i roto i te faanahoraa a te Fatu, e mea ti‘a i ta tatou haapa‘oraa i te mau ture o te ohipa totauturu ei aa no to tatou faaroo e to tatou ti‘aturi Ia’na.

Mai te omuaraa mai o te tau, ua paraparau mai to tatou Metua i te Ao ra ma te maramarama rahi i ni‘a i teie tumu parau : mai te mau taparuraa : « Mai te mea te here nei outou ia’u nei… e haamana‘o outou i te feia veve, e e haamo‘a i te tahu tufaa no roto mai i to outou mau tao‘a ei tauturu no ratou » ;1 e tae atu i te faaueraa afaro ti‘a : « E a haamana‘o i roto i te mau mea atoa i te feia veve e tei ere hoi, te feia ma‘i e tei roohia ra i te ati, no te mea o te ore e rave i teie nei mau mea, e ere ïa oia e ta’u pĭpĭ »,2 e tae atu i te faaararaa puai : « Mai te mea e rave te hoe taata i te faufaa rahi i ta’u i hamani ra, e aore hoi e horoa mai i ta’na tufaa, mai te au i te ture no ta’u evanelia, i te feia veve e tei ere hoi, e amuihia’tu oia i te feia hara i te nânâraa mai i to’na na mata i nia i roto hade ra, no te mamae rahi ».3

Ua nati-hoê-hia to te pae tino e to te pae varua

Na ture rahi e piti—here i te Atua e i to tatou taata tupu—o te hoê ïa tahoêraa o te pae tino e o te pae varua. E mea faufaa ia ite e, ua parauhia teie na ture e piti e « na ture rahi » no te mea, te tahi atu mau ture atoa, tei teie nei ïa na ture e piti.4 To’na auraa ra, ta tatou iho mau ohipa tumu matamua, ta te utuafare e ta te Ekalesia, e haamata ïa na ni‘a i teie na ture. Te tahi atu mau opuaraa e te mau ohipa atoa, e ti‘a ïa ia tahe mai na roto mai i teie na ture rahi e piti nei—na roto mai i to tatou here i te Atua e i to tatou taata tupu.

Mai na pae e piti o te hoê moni paari, e ore roa to te pae tino e to te pae varua e faataa-ê-hia.

Ua parau mai Tei Horo‘a i te mau ora atoa e, « e no te pae varua te mau mea atoa ia’u nei, aore au i horoa’tu ia outou te hoe ture tahuti noa nei »5 No’u nei, to’na auraa ra, « te oraraa pae varua o hoê oraraa na mua roa. E ere ïa i te hoê noa mea o te ti‘a ia ite e ia haapii, ia ora-atoa-hia râ e ti‘a ai ».6

Te vahi fifi râ, te vai nei pai o te tau‘a ore nei i to te pae tino no te mea te feruri nei ratou e ere te reira i te mea faufaa roa. Te haafaufaa rahi nei ratou i to te pae varua ma te faaiti i to te pae tino. E mea faufaa ia fariu to tatou mau mana‘o i ni‘a i te mau mea o te ra‘i ra, tera râ, e riro tatou i te ere i te faufaa mau o ta tatou haapa‘oraa faaroo mai te mea e, aita tatou e toro i te rima tavini i to tatou mau taata tupu.

Ei hi‘oraa, ua patu o Enoha i te hoê sotaiete Ziona na roto i te raveraa pae varua no te faatupu i te hoê nunaa aau hoê e te mana‘o hoê, e na roto i te ohiparaa i te pae tino o te hi‘oraa e, « aore e taata veve i rotopu ia ratou ».7

Mai tei matarohia, e nehenehe tatou e hi‘o i to tatou hi‘oraa maitai a‘e, o Iesu Mesia, ei hoê hoho‘a. Mai ta te peresideni J. Ruben Clark, Jr. i haapii mai, « A haere mai ai te Faaora i te fenua nei, e piti A’na ohipa rahi ; te matamua o te faatupuraa ïa i te ti‘araa Mesia, i te taraehara no te hi‘araa, e i te faati‘araa i te ture ; te tahi atu ohipa rahi, o te ohipa ïa i ravehia e A’na i rotopu i to’na mau taea‘e e to’na mau tuahine i te tino nei na roto i te haamamaraa i to ratou mauiui ».8

Mai te reira atoa no tatou nei, ua nati-hoê-hia to tatou tupuraa i te rahi i te pae varua i te ohipa pae tino ta tatou e rave no vetahi ê.

Na te tahi e faati‘a roa i te tahi. Ia haapa‘ohia te tahi ma te haapae i te tahi, te pato‘i ra ïa te reira i te faanahoraa no te oaoa a te Atua.

Te rave‘a a te Fatu

Te vai nei i te ao nei e rave rahi mau taata maitai e mau faanahoraa o te tamata nei i te pahono i te mau hinaaro rû o te feia veve e te nava‘i ore na te mau vahi atoa. Te oaoa nei tatou no te reira, tera râ, te rave‘a a te Fatu no te utuutu i te feia nava‘i ore, e mea taa ê ïa i te rave‘a a to te ao nei. Ua parau mai te Fatu e, « ia ravehia te reira na roto i ta’u iho ravea ».9 Aita Oia e tau‘a noa nei i to tatou mau hinaaro oioi ; te feruri ato‘a nei râ Oia i to tatou haereraa mua mure ore. No reira i tuu-atoa-hia ai i roto i te rave‘a a te Fatu, te parau no te faarava‘iraa te taata ia’na iho e te parau no te taviniraa i to tatou taata tupu, e te utuutu- ato‘a-raa i te feia veve.

I te matahiti 1941 ua faaî te anavai no Gila River e ua vaipu‘ehia te afaa no Duncan i Arizona. Ua haaputuputu te hoê peresideni tĭtĭ apî roa, o Spencer W. Kimball te i‘oa, i to’na na tauturu, ua hi‘opo‘a i te fifi, e ua hapono i te hoê rata niuniu uira i Roto Miti no te ani i te hoê tino moni rahi.

Aita te peresideni Heber J. Grant i hapono i te moni, ua tono râ oia e toru na taata : o Henry D. Moyle, o Marion G. Romney, e o Harold B. Lee. Ua farerei ratou i te peresideni Kimball e ua haapii ia’na i te hoê haapiiraa faufaa roa : « E ere teie i te hoê faanahoraa no te ‘horo‘a mai’ » ta ratou ïa parau. « E faanahoraa râ teie no te ‘tauturu ia oe iho’ ».

E rave rahi matahiti i muri mai, ua parau te peresideni Kimball : « Te mana‘o nei au e, e mea ohie roa no te mau taea‘e ia hapono mai i te [moni] ia matou ra, e e ere ïa i te mea ohipa rahi ia parahi i roto to’u piha toro‘a e a opere ai i te reira ; tera râ, e rave rahi maitai tei fariihia e matou na roto i te rahiraa hanere [o matou] tei haere i Duncan no te hamani i te mau aua, no te tietie i te maa animala e no te faaafaro i te fenua e no te rave i te mau mea atoa e titauhia ia rave. Tera ïa te tautururaa ia’na iho ».10

Na roto i te peeraa i te rave‘a a te Fatu, aita te mau melo o te tĭtĭ a te peresideni Kimball i pahono noa i to ratou iho mau hinaaro oioi, ua faatupu atoa râ ratou i te parau no te faarava‘iraa i te taata iho, te tamarûraa i te mauiui, e te faarahiraa i roto i te here e te tahoê a tavini ai ratou te tahi i te tahi.

Ua tapurahia tatou paatoa

I teie iho hora, e rave rahi melo o te Ekalesia o te mauiui nei. Te po‘ia nei ratou, te fifi nei i te pae moni, e te auta nei i te mau huru ati ato‘a i te pae tino, i te pae feruriraa e i te pae varua. Te pure nei ratou ma te puai hope o to ratou varua no te ani i te tauturu.

E te mau taea‘e, eiaha e feruri e, na te tahi atu taata teie hopoi‘a. Na’u teie hopoi‘a, e na outou atoa. Ua tapurahia tatou paatoa. Te auraa no te parau ra « paatoa » maori râ, paatoa—te taatoaraa o te mau taata e mau nei i te Autahu‘araa a Aarona e a Melehizedeka, te feia moni e te feia veve, i roto i te mau fenua atoa. I roto i te faanahoraa a te Fatu, te vai ra hoê mea e nehenehe te mau taata atoa e rave.11

Te haapiiraa ta tatou i apo mai i tera u‘i e tera u‘i maori râ, te taata moni e te taata veve, tei raro a‘e paatoa ïa ratou i te hoê â faaheporaa mo‘a ia tauturu i to ratou taata tupu. E titauhia tatou paatoa ia rave amui no te faaohipa maitai i te mau parau tumu o te totauturu e o te faarava‘iraa i te taata iho.

E mea pinepine roa tatou i te ite i te mau mea e hinaarohia ati a‘e ia tatou, ma te ti‘aturi e, e fâ mai te hoê taata manamana na te atea mai no te pahono i taua mau hinaaro ra. Te tia‘i ra paha tatou i te feia ite aravihi no te tatara i te mau fifi papû maitai. Ia na reira tatou, te faaere ra ïa tatou i to tatou taata tupu i te taviniraa ta tatou e nehenehe e rave, e te faaere ra ïa tatou ia tatou iho i te rave‘a ia tavini. Aita hoê fifi no te feia aravihi, e nehenehe tatou e parau : eita roa ra e nava‘i te feia aravihi no te tatara i te mau fifi atoa. Ua tuu mai râ te Fatu i Ta’na autahu‘araa e ta’na faanahoraa i mua i to tatou mau opani i roto i te mau fenua atoa tei reira te Ekalesia i te faati‘a-raa-hia. E, i piha‘iho i te autahu‘araa, ua tuu mai Oia i te Sotaiete Tauturu. Mai ta tatou o tei mau nei i te autahu‘araa i ite, aore roa e manuïa te ohipa totauturu mai te mea e, aita e faaohipahia te mau horo‘a e te mau tareni faahiahia o to tatou mau tuahine.

Te rave‘a a te Fatu, e ere ïa i te parahiraa i te hiti anavai a tia‘i ai ia pau te pape i te tahe ei reira tatou e haere ai i te tahi pae. E amui râ tatou, e firi i to tatou rima ahu, e rave i te ohipa, e e hamani i te hoê araturu e aore râ, i te hoê poti no te tere na ni‘a iho i te pape o to tatou mau titauraa. Outou e te mau tane no Ziona, outou te mau nei i te autahu‘araa, o outou o te nehenehe e arata‘i e e hopoi mai i te tauturu i te Feia Mo‘a na roto i te faaohiparaa i te mau parau tumu faauruhia o te faanahoraa o te ohipa totauturu ! Ta outou misioni, o te araararaa ïa i to outou mata, te faaohiparaa i to outou autahu‘araa, e te raveraa i te ohipa na roto i te rave‘a a te Fatu.

Te faanahonahoraa rahi a‘e i ni‘a i te fenua nei

I te tau no te Toparaa Rahi o te Faaravairaa Faufaa, ua anihia o Harold B. Lee, tei tavini i muri iho ei peresideni tĭtĭ, e te mau taea‘e ia imi i te hoê pahonoraa no te veve, te oto e te po‘ia rahi e itehia ra i roto i te ao nei i taua taime ra. Ua fifi oia i roto i teie tautooraa e ua tuu atu oia i taua ohipa ra i mua i te Fatu e ua ani atura e, « Eaha te faanahonahoraa ta tatou e vai ra… no te rave i te reira ? »

E « mai te mea ra e, ua parau mai te Fatu [ia’na] e : ‘A hi‘o na, e tamaiti. Aita oe e titau i te tahi atu faanahonahoraa. Ua horo‘a’tu vau ia oe i te faanahonahoraa rahi a‘e e vai ra i ni‘a i te fenua nei. Aore e mea rahi atu i te faanahonahoraa o te autahu‘araa. Ta oe noa e titauhia ia rave maori râ, ia faaohipa i te autahu‘araa. Ti‘a râ atu ai’ ».12

Tera atoa ïa te haamataraa i roto i to tatou nei anotau. Ua oti a‘e na i te haamauhia te faanahonahoraa a te Fatu. Ta tatou noa titauraa o te faaotiraa ïa e, nahea ia faaohipa i te reira.

Te vahi haamataraa o te haamatauraa ïa tatou i te mau mea ta te Fatu i heheu a‘e mai na. Eiaha tatou e feruri noa e, ua ite tatou. E titauhia râ ia tatou ia hi‘o i te reira tumu parau ma te haehaa o te hoê tamarii. E mea ti‘a i te mau u‘i atoa ia haapii faahou i te mau haapiiraa tumu o te rave‘a a te Fatu no te utuutu i te feia nava‘i ore. Mai ta te mau peropheta e rave rahi i haapii mai ia tatou mai te tau e te tau, e ere te parau tumu o te ohipa totauturu a te Ekalesia o te tahi noa mau mana‘o maitata‘i ; e mau parau mau te reira tei heheuhia mai e te Atua—Ta’na te reira rave‘a no te tautururaa i te feia nava‘i ore.

E te mau taea‘e, a tuatapapa na mua roa i te mau parau tumu e te mau haapiiraa tumu. A tai‘o i te mau buka arata‘i no ni‘a i te ohipa totauturu a te Ekalesia ;13 a faaohipa i te tahua itenati providentliving.org ; a tai‘o faahou i te tuhaa parau i roto i te Liahona no ni‘a i te faanahoraa o te ohipa totauturu a te Ekalesia. A imi i te mau mea no ni‘a i te rave‘a a te Fatu no te tauturu i To’na feia mo‘a. A haapii e mea nahea te mau ture o te utuuturaa i te feia nava‘i ore, te taviniraa i te taata tupu e te faarava‘iraa i te taata iho, i te faati‘a te tahi e te tahi. I roto i te rave‘a a te Fatu no ni‘a i te faarava‘iraa i te taata iho, e itehia e rave rahi tuhaa o te oraraa, mai te haapiiraa, te ea, te ohipa, te moni a te utuafare e te puai pae varua. A haamatau ia outou iho i te faanahoraa o te ohipa totauturu a te Ekalesia o teie tau.14

Ia hope ana‘e ia outou te tuatapapa i te mau haapiiraa tumu e te mau parau tumu o te ohipa totauturu a te Ekalesia, a imi i te rave‘a no te faaohipa i te mau mea ta outou i haapii mai no te pahono i te hinaaro o te feia i raro a‘e i ta outou ti‘aauraa. To’na auraa ra, no te rahiraa o te taime, e na outou iho e ite atu i te reira. E mea taa ê tera utuafare, tera amuiraa, tera fenua o te ao nei. Aita e pahonoraa tumu i roto i te ohipa totauturu a te Ekalesia. E hoê faanahoraa totauturu i reira te mau taata e riro ai ei tiaau no te faarava‘iraa ia’na iho. Ta tatou tautururaa o te pure ïa o te taata iho, to tatou iho mau taleni e te mau ite tei horo‘ahia mai e te Atua, te mau maitai e vai ra na roto mai i to tatou iho mau utuafare e te mau melo o te utuafare rahi, te mau tauturu rau o te oire, e tae noa’tu te patururaa au maitai a te mau pŭpŭ o te autahu‘araa e te Sotaiete Tauturu. E arata‘i te reira ia tatou i roto i te hoho‘a faaûruhia o te faarava‘iraa i te taata iho.

E titauhia ia outou iho ia faanaho i te hoê faanahoraa tei au i te haapiiraa tumu a te Fatu e tei au i te huru o te oraraa o to outou fenua. No te faaohipa i te mau ture hanahana o te ohipa totauturu, aita e titauhia ia outou ia tamau noa i te hi‘o i Roto Miti. E hi‘o râ outou i roto i te mau buka arata‘i, i roto i to outou aau, e i te ra‘i. A ti‘aturi i te faaûruraa a te Fatu e a pee i Ta’na rave‘a.

I te pae hopea, e mea ti‘a ia outou ia rave i roto i to outou fenua i te mau mea ta te mau pĭpĭ a te Mesia i rave i roto i te mau tau tuuraa evanelia atoa : a putuputu amui, a faaohipa i te mau rave‘a atoa e vai ra, a titau i te faaûruraa a te Varua Maitai, a ani i te Fatu i Ta’na haapapûraa, e i muri iho, a firi i to outou rima ahu, e a rave i te ohipa.

E horo‘a’tu vau i te hoê fafauraa ia outou na, mai te mea e, e haapa‘o outou i teie hoho‘a, e farii ïa outou i te hoê arata‘iraa taa ê no te ite e, o vai, eaha, ahea e i hea e rave ai na roto i te rave‘a a te Fatu.

Te mau haamaitairaa no te raveraa na roto i te rave‘a a te Fatu

Te mau fafauraa e te mau haamaitairaa a te mau peropheta no te ohipa totauturu a te Ekalesia, o te raveraa ïa na roto i te rave‘a a te Fatu, o te tahi ïa o te mau mea nehenehe roa e te faahiahia ta te Fatu i parau i ni‘a Ta’na ra mau tamarii : Ua parau Oia e, « Ia hopoi mai oe i ta oe maa na tei poia ra, e paia a‘era te taata i roohia e te ati ra, ei reira to oe marmarama e hiti mai ai i rotoo i te pouri, e to oe ra pouri e riro mai te avatea ra : E na Iehova e aratai tamau ia oe ra ».15

E feia moni anei tatou e aore râ, e feia veve anei, noa’tu te vahi ta tatou e noho nei, e hinaaro tatou paatoa i te tahi e te tahi, i te mea e, na roto i te faatusiaraa i to tatou taime, to tatou mau tareni e ta tatou mau faufaa, ei reira to tatou varua e paari ai e e riro mai ai ei varua viivii-ore.

Teie ohipa no te raveraa na roto i te rave‘a a te Fatu, e ere ïa i te tahi noa ohipa ê atu i roto i te tabula o te mau faanahoraa a te Ekalesia. E ore roa e ti‘a ia tau‘a-ore-hia e aore râ, ia tuuhia i te hiti. Tei ropu mau te reira i ta tatou haapiiraa tumu ; o te ora mau te reira o ta tatou haapa‘oraa. E te mau taea‘e, o ta tatou haamaitairaa rahi e te taa ê, ei feia te mau nei i te autahu‘araa, ia rave te autahu‘araa i te ohipa. E ore roa e ti‘a ia tatou ia fariu ê i to tatou aau e aore râ, i to tatou upoo i te parau no te riroraa ei mau taata faarava‘i ia tatou iho, ei mau taata aupuru maitai atu i te feia nava‘i ore, e ei mau taata rave i te ohipa taviniraa.

E mea fatata roa te mau mea o te tino nei i te mau mea o te varua. Ua horo‘a mai te Atua ia tatou i teie tamataraa tahuti nei ma te apiti atoa mai i te mau titauraa, ei rave‘a no tatou ia tupu i te paari i roto i te huru ta te Metua i te Ao ra e hinaaro ia riro mai tatou. Te pure nei au ia haro‘aro‘a tatou i te ohipa e te haamaitairaa rahi e roaa mai ia tatou na roto i te peeraa e i te raveraa na roto i te rave‘a a te Fatu o ta’u ïa pure, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

  1. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 42:29–30.

  2. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 52:40.

  3. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 104:18.

  4. A hi‘o Mataio 22:36–40.

  5. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 29:34.

  6. Thomas Merton, Thoughts in Solitude (1956), 46.

  7. Mose 7:18.

  8. J. Reuben Clark Jr., i roto i te Conference Report, Atopa 1937, 22.

  9. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 104:16 ; a hi‘o atoa irava 15.

  10. Spencer W. Kimball, i roto i te Conference Report, Eperera 1974, 183, 184

  11. A hi‘o Mosia 4: 26; 18:27.

  12. Harold B. Lee, a‘oraa tei horo‘ahia i te hoê putuputuraa no te ohipa totauturu faaapu, 3 no atopa 1970, 20.

  13. A hi‘o Manuel 1 : Presidents de Pieu et Evêques (2010), pene 5, « Administration de l’entraide de l’Eglise »; Buka Arata‘i 2: Administration de l’Eglise (2010), pene 6, « Principes de direction de l’entraide »; Providing in the Lord’s Way: Summary of a Leader’s Guide to Welfare (buka iti, 2009).

  14. Buka na Elder Glen L. Rudd Pure Religion: The Story of Church Welfare since 1930 (e roaa i te vahi operaa buka a te Ekalesia) e vahi faahiahia mau no te tuatapapa i te mau haapiiraa tumu e te aamu no te faanahoraa o te ohipa totauturu a te Fatu.

  15. Isaia 58:10–11; a hi‘o atoa mau irava 7–9.