2010–2019
Te faaoraraa
Atopa 2011


Te faaoraraa

Na roto i te Mesia, e roaa e e ti‘a i te taata ia taui i to ratou oraraa e ia farii i te faaoraraa.

Ua rau te i‘oa i faaohipahia no te faahiti i te parau no te Fatu o Iesu Mesia. Te horo‘a mai nei teie mau i‘oa i te hoê faaiteraa no ni‘a i te mau huru taa ê o te misioni taraehara a te Fatu. Ei hi‘oraa, e rave na tatou i te i‘oa toro‘a ra « Faaora ». Ua taa ia tatou paatoa i te auraa o te parau ra, ia faaorahia, no te mea, ua faaorahia tatou tata‘itahi i te hoê mea i te hoê taime. Mai te mau tamarii, te ha‘uti ra maua e to’u tuahine i ni‘a i te anavai i roto i te hoê poti na‘ina‘i, ma te haapa‘o ore ua faaru‘e maua i te vahi fifi ore no te ha‘uti e ua tura‘ihia maua e te opape i te hoê vahi atâta i raro mai. No to maua tuôraa, ua horo mai to maua metua tane e tauturu ia maua, ma te faaora ia maua i te mau ati o te anavai. Ia feruri au i te parau no te faaoraraa, e haamana‘o vau i teie aamu.

Te reira atoa te mau mana‘o e tupu mai no te i‘oa toro‘a ra e « Taraehara ». « Taraehara » o te hooraa ïa e aore râ, te hoo-faahou-raa mai. I te pae o te ture, e hoohia mai te hoê fenua na roto i te aufauraa i te mau piriraa e aore râ te tahi atu mau aufauraa. I te tau o te Faufaa Tahitô, ua horo‘a mai te ture a Mose i te mau rave‘a rau no te faati‘amâ i te mau tavini e te fenua, e aore râ, ia hoo-faahou-hia, na roto i te aufauraa i te hoê tino moni (hi‘o Levitiko 25:29–32, 48–55).

Te hoê faaohiparaa faufaa i roto i te papa‘iraa mo‘a i te ta‘o ra taraehara no ni‘a ïa i te faaoraraa o te mau tamarii a Iseraela mai roto mai i te faatîtîraa i Aiphiti. I muri mai i taua faaoraraa ra, ua parau atura Mose ia ratou: « No te mea râ, hinaaro a‘era Iehova ia outou … i aratai mai ai Iehova ia outou ma te rima puai, e ua faaora ia outou i taua utuafare i tavini ai ra, i te rima o te arii o Aiphiti ra o Pharao » (Deuteronomi 7:8).

Ua faahiti-pinepine-hia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a te tumu parau no to Iehova faaoraraa i te nunaa Iseraela mai roto mai i te faatîtîraa. E mea pinepine teie ohipa i te ravehia no te faahaamana‘o i te nunaa i te maitai o te Fatu i te faaoraraa i te mau tamarii Iseraela i to Aphiti ra. Ua rave-atoa-hia râ te reira no te haapii ia ratou e, e riro i te tupu mai te tahi faaoraraa faufaa atu â no Iseraela. Ua haapii mai Lehi e : « E e haere mai te Mesia i te tau mau ra, ia tia ia’na ia faaora i te mau tamarii a te taata i te hi‘araa ra » (2 Nephi 2:26).

Ua papa‘i te Salamo : « Na te Atua e faaora i tau varua i te puai o hade » (Salamo 49:15).

Ua faaite te Fatu na roto ia Isaia : « Ua faaorehia e au to mau hara mai te ata e ore ra, e ta oe parau ino mai te mahu e pee ra ; e fariu mai ia‘i nei ; ua faaorahia oe e au » (Isaia 44:22).

Te faaoraraa o te parauhia nei i roto i teie mau papa‘iraa, o te Taraehara ïa a Iesu Mesia. Teie te « ora hau ê ra » tei horo‘ahia mai e to tatou Atua here (Salamo 130:7). Taa ê atu i te faaoraraa i roto i te ture a Mose e aore râ i tei itehia i roto i te mau ohipa a te ture, eita teie faaoraraa e tae mai na roto « i te mea e ino noa ra, mai te ario e te auro » (1 Petero 1:18). « No [te Mesia] i noaa‘i te ora ia tatou i to’na ra toto, i te hara i faaorehia nei no te rahi o to’na ra aroha mau » (Ephesia 1:7). Ua haapii te peresideni John Taylor e, no te tusia a te Faaora, « ua pee te tarahu, ua oti te taraehara, ua faatupuhia te parau fafau, ua mauruuru te parau ti‘a, ua haapa‘ohia te hinaaro o te Atua, e ua horo‘ahia i teie nei te mau mana atoa i roto i te rima o te Tamaiti a te Atua » (Te mau haapiiraa a te mau peresideni o te Ekalesia : John Taylor [2001], 51).

Te mau hopea no teie faaoraraa o te upooti‘araa ïa i ni‘a i te pohe pae tino no te mau tamarii ato‘a a te Atua. Oia hoi, ua ma‘iri te pohe pae tino e e ti‘a-faahou mai te mau mea ato‘a. Te tahi atu â hi‘oraa no teie faaoraraa a te Mesia, o te upooti‘araa ïa i ni‘a i te pohe pae varua. Na roto i To’na mauiui e To’na pohe, ua aufau te Mesia i te mau hara a te taata, ia tatarahapa râ oia e ti‘a ai.

No reira, ia tatarahapa tatou, e nehenehe ta tatou mau hara e faaorehia mai, no te mea i aufauhia te reira e to tatou Faaora. Teie te parau apî faahiahia no tatou paato‘a, « ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitairaa a te Atua ra » (Roma 3:23). No ratou tei faaatea roa i te e‘a no te parau-ti‘a, ua hinaaro roa ratou i teie faaoraraa, e mai te peu e tatarahapa pauroa ratou, e ti‘a te reira no ratou. Tera râ no ratou tei haa na no te ora i te oraraa maitai, ua hinaaro ato‘a ratou i teie faaoraraa, no te mea ho‘i aore e taata e tae i te aro o te Metua maori râ na roto i te tauturu a te Mesia. E no reira, e faati‘a teie faaoraraa i te mau ture o te parau-ti‘a e o te aroha ho‘i ia tomo mai i roto i te oraraa o ratou te tatarahapa e o te pee i te Mesia.

Auê te rahi e te hanahana,

o te mau opuaraa,

A te Atua e To’na here

E te aroha mau !

(« Auê te Paari e te Aroha », Te Mau Himene, no. 109).

Ua haapii mai te peresideni Boyd K. Packer : « Te vai nei te Faaora, te hoê Arai, o te ti‘a nei ma te hinaaro e ma te mana no te tamărû i te aniraa a te parau-ti‘a e no te horo‘a i te aroha ia ratou e tatarahapa » (« Te arai », Ensign, Me 1977, 56).

Ua î te mau papa‘iraa mo‘a, te mau buka, e te mau ohipa o te oraraa i te mau aamu faaoraraa. Na roto i te Mesia, e roaa e e ti‘a i te taata ia taui i to ratou oraraa e ia farii i te faaoraraa. E mea au na’u teie mau aamu faaoraraa.

Te vai nei to’u hoê hoa tei ore i pee i te mau haapiiraa a te Ekalesia i to’na taure‘are‘araa. I to’na riroraa ei feia apî paari, ua ite a‘era oia i te mea i erehia e a’na no to’na haapa‘o-ore-raa i te evanelia. Ua tatarahapa oia, ua taui i to’na oraraa e ua ora i te oraraa parau-ti‘a. I te hoê mahana, e rave rahi matahiti i muri a‘e i to maua matauraa, ua farerei au ia’na i roto i te hiero. Ua ti‘a ia’u ia ite i te maramarama i roto i to’na na mata, e ua ite a‘era vau e, ua riro oia ei melo haapa‘o no te Ekalesia ma te tamata i te ora hope roa i te evanelia. Ua riro oia ei aamu no te faaoraraa.

I te hoê taime ua uiui au i te hoê vahine no te bapetizoraa, ua hara oia i te hoê hara rahi. I roto i te uiuiraa ua ani au ia’na e, te taa ra anei oia e, eita roa e ti‘a ia’na ia rave faahou i teie hara. Ma te oto rahi i roto i to’na mata e i to’na reo, ua parau maira oia, « peresideni, eita vau e hinaaro faahou i teie hara. Teie te tumu vau e hinaaro ai e bapetizo—no te tamâ ia’u i te mau hopea o tera hara rahi ». Ua riro oia ei aamu no te faaoraraa.

I to’u tereraa i te mau amuiraa tĭtĭ e te tahi atu mau putuputuraa i te mau matahiti i ma‘iri, ua haamana‘o vau i te piiraa a te peresideni Monson ia faaora i te mau melo mauiui o te Ekalesia. I te hoê amuiraa tĭtĭ ua faahiti au i te aamu o te hoê melo mauiui tei ho‘i mai i muri mai te hahaereraa to’na episekopo e te tahi mau taata faatere i to’na fare, ma te parau atu ia’na e, ua hinaarohia oia, e ma te pii ia’na ia tavini i roto i te paroita. Aita teie taata i farii noa i te piiraa, ua taui roa râ i to’na oraraa e ta’na mau peu e ua riro mai e melo itoito i roto i te Ekalesia.

Tei roto hoê hoa to’u i te amuiraa a faati‘a ai au i taua aamu ra. Ua taui to’na hoho‘a a faahitihia ai te reira aamu. Ua hapono mai oia i te hoê imere i te mahana i muri iho no te parau mai ia’u e, te tumu oia i taui ai i te hoho‘a i te faarooraa i te aamu, no te mea ïa e, ua aifaito roa te aamu o to’na metua tane hoovai no te ho‘iraa mai i roto i te Ekalesia, i te aamu ta’u i faati‘a. Ua parau mai oia e, i muri a‘e i te hoê farereiraa na te episekopo e te titauraa ia tavini i roto i te Ekalesia, ua hi‘opo‘a faahou to’na metua tane hoovai i to’na oraraa e to’na iteraa papû, ua rave i te mau tauiraa rahi i roto i to’na oraraa, e ua farii i te piiraa. Teie taata tei faaitoitohia i teie nei, e 88 ta’na huaai, e mau melo itoito no te Ekalesia.

I roto i te hoê putuputuraa tau mahana i muri iho ua faati‘a vau i teie na aamu toopiti. Te mahana i muri mai ua farii faahou vau i te tahi atu imere e o teie te omuaraa « O te aamu ato‘a te reira no to’u metua tane ». Na te hoê peresideni tĭtĭ teie imere, e te parau ra oia e mea nahea to to’na metua tane titau-raa-hia ia tavini i roto i te Ekalesia, noa’tu e, aita oia e haere nei i te pureraa, e te vai ra te tahi mau peu ta’na e ti‘a ia tauihia. Ua farii oia i te titauraa, e ua tatarahapa, ua tavini ei peresideni tĭtĭ e ei peresideni misioni, e ua haamau i te niu no ta’na huaai ia riro ei mau melo faaroo no te ekalesia.

Tau hepetoma i muri mai, ua faahiti au na aamu e 3 i te tahi amuiraa tĭtĭ. I muri iho i te putuputuraa, ua tapiri mai te hoê taata e ua parau mai e, e ere te reira te aamu no to’u metua tane. O to’na iho aamu. Ua parau mai oia i te mau ohipa i tupu e o tei arata‘i ia’na i te tatarahapa e te ho‘iraa papû i te Ekalesia. E mai te reira noa te haereraa. A hopoi haere ai au i te piiraa ia faaora i te melo mauiui, ua faaroo noa vau i te aamu o te mau taata tei pahono i te mau titauraa ia ho‘i mai e ia taui i to ratou oraraa. Ua faaroo vau i tera e tera aamu no te faaoraraa.

Noa’tu e, eita e roaa ia tatou ia aufau faahou i te Faaora no te mea Ta’na i aufau no tatou, te pii nei te opuaraa no te faaoraraa i ta tatou tutavaraa maitai roa a‘e ia tatarahapa hope roa e ia haapa‘o i te hinaaro a te Atua. Ua papa‘i te aposetolo Orson F. Whitney :

Te Faaora, te Faaora o to’u varua,

Na to oe na rima i hamani,

Na to oe mana i faati‘a

E no’u nei ua inu i te au‘a maramara !

Eaha te parau mauruuru ra,

E te Atua o Iseraela.

Aita atu ta’u e te Fatu,

A to’u here ana‘e ïa. O ta oe parau,

Aita anei au i navenave, aita anei i oaoa,

E aita anei i moemoea ?

Ia parau to’u vaha i te reira,

E ia anaana to’u ora i te reira »

(« Savior, Redeemer of My Soul » Hymns, no. 112)

Te faa‘ite nei au i to’u iteraa papû no ni‘a i te mana o te Taraehara a te Mesia. Ia tatarahapa tatou e ia haere tatou Ia’na ra, e farii tatou i te mau haamaitairaa ato‘a o te ora mure ore. Ia na reira tatou, ia tupu i to tatou iho aamu faaoraraa, o ta’u ïa pure i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.