2010–2019
Haapii mai te au i te raveraa a te Varua
Atopa 2011


Haapii mai te au i te raveraa a te Varua

Noa’tu e, e mau orometua haapii ana‘e tatou, e mea ti‘a ia tatou ia ite papû e, o te Varua Maitai te orometua e te faaite i te mau parau mau atoa.

E rave rahi matahiti i teie nei, tei te pû haapiipiiraa misionare au e to’u hoa misionare a faaroo ai au i te reo o te hoê tamarii i te parauraa e, « mama û, e misionare mau anei tera ? » Fariu atura vau no te hi‘o i te hoê tamahine te tape‘a noa ra i te rima o to’na mama ruau ma te faatoro mai te rima i ni‘a ia’u e to’u hoa. Ua ataata vau, ua faatoro i to’u rima, ua hi‘o afaro ia’na i roto i te mata, e ua parau, « iaorana, o Elder Richardson vau, e e mau misionare mau maua ». Ua anaana to’na hoho‘a mata a hi‘o mai ai oia ia’u, i te oaoa e tei piha’iho oia i te mau misionare mau.

Ua haere ê atura vau i muri a‘e i taua ohipa tei tupu, ma te mana‘o itoito apî i roto ia’u. Ua hinaaro vau ia riro ei misionare mai ta te Faaora, to’u utuafare e teie tamahine e tia‘i ra. I roto i na matahiti i muri mai, ua rave itoito vau i te ohipa ia riro, ia feruri, ia haa e ia haapii mai te hoê misionare mau.

I to’u ho‘iraa mai i te fare, e mea papû maitai e, noa’tu e, ua faaru‘e au i ta’u misioni, aita ta’u misioni i faaru‘e ia’u. Noa’tu i muri a‘e i teie mau matahiti, ua feruri tamau noa vau e, ua riro ta’u misioni ei na matahiti maitai roa a‘e no to’u oraraa. Hoê haapiiraa mana‘o-ore-hia i tape‘ahia mai i roto i ta’u misioni, oia ho‘i, te reo o taua tamahine iti ra. I teie â taime te faaroo nei au i roto i to’u feruriraa, « Mama û, e taata mau anei tei mau i te autahu‘araa ? » « Mama û, e tane faaipoipo mau anei e aore râ, e metua tane mau anei ? » e aore râ, « Mama û, e melo mau anei no te Ekalesia ? »

Ua haapii mai au e, te hoê taviri no te riroraa ei mea mau i roto i te mau huru atoa o to tatou oraraa, o to tatou ïa ti‘araa ia haapii ma te taoti‘a ore i te haapiiraa. Ua ite outou, e titau te hoê oraraa mau i te haapiiraa mau, e tei te huru ïa o te haapiiraa mau. « Te hopoi‘a no te haapii ma te maitai, aita ïa i taoti‘a-noa-hia i te feia tei piihia ei mau orometua haapii.1 Area râ, pauroa te mau melo o te utuafare, te feia faatere o te Ekalesia, e te mau melo o te Ekalesia (ma te tai‘o atoa i te feia apî e te mau tamarii) e hopoi‘a ana‘e ta ratou no te haapii.

Noa’tu e, e mau orometua haapii ana‘e tatou, e mea ti‘a ia tatou ia ite papû e, o te Varua Maitai te orometua mau e te faaite i te mau parau mau atoa. Te mau taata aita e haroaroa hope roa i te reira, e tamata ïa ratou i te mono i te Varua Maitai e ia rave ratou iho i te mau mea atoa, ma te ani-manihini i te Varua, na roto i te faatura, ia parahi mai i piha‘iho ia ratou, tera râ, ei tauturu noa ; e aore râ, e ti‘aturi ratou e, te faaho‘i nei ratou i te taatoaraa o ta ratou haapiiraa i roto i te Varua, area te ti‘a mau ra, te « faahua haapii » noa ra ïa ratou. E hopoi‘a na te mau metua, te feia faatere e te mau orometua atoa ia haapii « na roto i te Varua Maitai ».2 Eiaha ratou e haapii « i mua i te Varua » e aore râ, « i muri i te Varua » « na roto râ i te Varua » i reira hoi e ti‘a ai i te Varua ia haapii i te parau mau ma te oti‘a ore.

Na Moroni e tauturu ia tatou ia maramarama e, nahea e ti‘a ai ia tatou ia « haapii na roto i te Varua » ma te mono ore, ma te faatarapape ore, e aore râ, ma te tura‘i ore i te hiti i te Varua Maitai ei orometua mau. Ua parau o Moroni e, ua rave te Feia Mo‘a i ta ratou mau ohipa « mai te au i te raveraa a te Varua ».3 E titau teie huru ia tatou eiaha te farii-noa-raa i te Varua i piha‘iho ia tatou. Te auraa no te arata‘i ia tatou iho « mai te au i te raveraa » a te Varua Maitai, o te tauiraa ïa tatou i ta tatou huru haapiiraa, e ia haapii mai ta te Varua Maitai e haapii. Mai te mea e, e faatano tatou i ta tatou raveraa mai te raveraa a te Varua Maitai, ei reira ïa te Varua Maitai e nehenehe ai e haapii e e faaite papû ma te oti‘a ore. Na teie hi‘oraa i raro nei e haapapû i taua faaauraa faufaa ra.

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua haere au e ta’u mau tamarii i ni‘a i te mou‘a no « South Sister », (3.157 m), i Oregon. E rave rahi hora i muri mai, ua tae matou i te hoê haapa‘umaraa ofa‘ifa‘i e 45 teteri i te pateitei. I mua ia matou te ite’tura matou i te tupuai mou‘a, e ua tamau matou i te ta‘uma, tera râ, i te taahiraa tata‘itahi, e mure to matou avae i roto i te ofa‘iofa‘i, i reira e hee faahou mai ai e rave rahi initi i raro. E mea ta‘uma maitai ta’u tamaiti 12 matahiti, area o vau ra, ua faaea noa vau i piha‘iho i ta’u tamahine e 8 matahiti. Te haamata maira hoi oia i te rohirohi e te haaparuparu, e ua pe‘ape‘a oia, ma te feruri e, eita oia e tae i ni‘a i te tupuai mou‘a i piha‘iho i to’na tuaana. Te mana‘o matamua i tupu mai i roto ia’u maori râ, te amoraa ia’na. Ua ti‘a roa i to’u varua, te fifi râ, ua paruparu to’u tino. Ua parahi a‘era maua i ni‘a i te mau ofa‘i, feruri a‘era e nahea râ, e faaoti a‘era i te hoê faanahoraa apî. Ua parau atura vau ia’na ia patia i to’na na rima i roto i to’u pute piripou no muri, e ia tape‘a maitai, e—te mea faufaa roa’tu—ia amo ana‘e au i to’u avae i ni‘a no te tuu i mua, e tuu oioi mai oia i to’na avae i taua vahi ra. Ua pee oia i ta’u mau faanuuraa atoa, e ua maraa i ni‘a na roto i te tarereraa i ni‘a i to’u na pute piripou. I muri iho e au ra e ua riro e taime maoro mau, ua tae maua i ni‘a i te tupuai mou‘a. Ua faaite to’na upooti‘araa e te faahiahia ei mea hau atu i te mau tao‘a ato‘a. E oia mau, o’na e to’na tuana, i to’u mana‘o, ua riro mau raua ei na taata ta‘uma mau.

Ua manuïa ta’u tamahine na roto i to’na faaitoitoraa, e na roto atoa i to’na ta‘umaraa mai te au i ta’u ta‘umaraa. Na roto i to’na faaauraa i ta’na mau faanuuraa i ni‘a i to’u, ua haa amui maua, ma to’u faaohipa i to’u puai hope. Tera ïa te huru ia haapii ana‘e tatou « mai te au i te raveraa a te Varua ». Mai te mea e, e faaau tatou i te huru o ta tatou haapiiraa mai te au i ta te Varua Maitai, e haapuai te Varua ia tatou, e, aita hoi e faaheporaa. Ia au i teie mana‘o, a feruri i teie na « raveraa e piti a te Varua » o te ti‘a ia tatou ia faaohipa.

A tahi, e haapii te Varua Maitai i te mau taata na roto i te rave‘a i te taata iho. Na te reira e ti‘a ai ia tatou iho ia ite i te parau mau. No te mea e mea taa ê to tatou mau hinaaro, te huru oraraa e te haereraa i mua, no reira, e haapii te Varua Maitai i te mau mea o te ti‘a ia tatou ia ite e ia rave, ei reira hoi tatou e riro ai mai te au i tei titauhia ia tatou ia riro mai. Ia ite mai tatou e, ia haapii ana‘e te Varua Maitai i « te parau mau i te mau mea atoa ra »4 eita oia e haapii i te taatoaraa o te mau parau mau i te taime hoê. E haapii te Varua i te parau mau « i te mau faaue … na ni‘a iho i te faaue, [e e] a‘o … na ni‘a iho i te a‘o, te tahi vahi iti i ŏ nei, e mai reira ho’i ei ŏ te tahi vahi iti ».5

Te feia e haapii mai te au i te raveraa a te Varua, e maramarama ïa ratou e, e taata ta ratou e haapii nei, e ere te haapiiraa. Na roto i te reira, e taa ia ratou ia tinai i te hinaaro ia haapii i te mau mea atoa e vai ra i roto i te hoê buka haapiiraa e aore râ, i te mau mea atoa ta ratou i tuatapapa no ni‘a i te tumu parau, e ia faatumu i ni‘a i te mau mea ta to ratou utuafare e aore râ, te mau melo no te piha haapiiraa e ti‘a ia ite e ia rave. Te mau metua, te feia faatere e te mau orometua haapii o te pee i te huru haapii a te Varua, e ite oioi ratou e, te haapiiraa mau, e ere ïa i te paraparau e i te faahitiraa parau noa. E faafaaea rii râ ratou no te faaroo, no te hi‘opo‘a maite, e i reira e faaoti ai eaha te rave i muri iho.6 Ia na reira ana‘e ratou, e ti‘a ïa i te Varua Maitai ia haapii i te piahi e i te orometua i te mea ta ratou e ti‘a ia rave e ia parau.7

Te piti, e haapii te Varua Maitai na roto i te ani-manihini-raa, te muhumuhuraa e te faaûruraa ia tatou ia haa. Ua haapapû mai te Mesia ia tatou e, e ite tatou i te parau mau ia ora ana‘e tatou i te haapiiraa tumu e ia faaohipa ana‘e i te reira.8 E arata‘i e e faaite te Varua ia tatou i te mea ta tatou e rave.9 Eita oia e rave no tatou i te mea o te ti‘a ia tatou ia rave no tatou iho. Ua ite outou, eita te Varua Maitai e haapii mai no tatou, e farii no tatou, e aore râ, e haa no tatou no te mea, e pato‘iraa te reira i te haapiiraa tumu no te ti‘amâraa. E nehenehe ta’na e faaohie i te mau mau rave‘a e ia ani ia tatou ia haapii mai, ia farii e ia haa.

E tauturu te feia e haapii mai te au i teie raveraa ta te Varua ia vetahi ê na roto i te ani-manihini-raa, te faaitoitoraa e te horo‘araa ia ratou i te mau rave‘a no te faaohipa i to ratou ti‘amâraa. E ite te mau metua, te feia faatere e te mau orometua haapii e, eita ratou e farii no, e haapii mai no, aore râ oia’toa e tatarahapa no to ratou utuafare, te amuiraa, e aore râ, te mau melo o te piha haapiiraa. Ahani i te uiraa, « Eaha te ti‘a ia’u ia rave no ta’u mau tamarii, no te mau melo o te piha haapiiraa, e aore râ, no vetahi ê ? » e ui râ ratou e, « Nahea vau ia ani e ia tauturu i te mau taata ati a‘e ia’u ia haapii no ratou iho ? » Te mau metua e pee i te mau raveraa a te Varua Maitai, e faatupu ratou i te mau nohoraa i reira te mau utuafare e haapii mai ai i te haafaufaa eiaha râ i te haapii-noa-raa mai i ni‘a i te mau peu maitai. E na reira atoa te mau orometua haapii i te tauturu i te mau piahi ia haroaroa e ia ora i te mau haapiiraa tumu, eiaha râ e parau noa i te reira. Aita te Varua Maitai i taoti‘ahia a faaohipa ai te mau taata i to ratou ti‘amâraa ma te ti‘a.

No te huru o te ao nei i teie mahana, te hinaaro rahi nei tatou i te haapiiraa mau i roto i to tatou mau nohoraa, i ta tatou mau pureraa, e i ta tatou mau piha haapiiraa evanelia. Ua ite au e, i te tahi taime, te riro nei ta outou tautooraa no te haamaitai, e au ra e ohipa teimaha. Eiaha e haaparuparu i roto i to outou haereraa i mua. Te haamana‘o nei au i to’u ta‘umaraa e ta’u na tamarii. Oia mau, i te mau taime atoa a faafaaea ai matou no te haamaha i te rohirohi, aita matou i faatumu i ni‘a i te atearaa e toe ra, vitiviti râ matou i te fariu i muri e ia hi‘o i raro i te mou‘a. Ua hi‘o matou i te reira ma te parau i te tahi e te tahi e, « A hi‘o na i te atearaa ta tatou i haere mai ». I reira, ua huti puai matou i te aho, ua fariu oioi, ua hi‘o i ni‘a, e ua haamata faahou i te ta‘uma, hoê taahiraa i te taime hoê. E te mau taea‘e e te mau tuahine, e nehenehe outou te metua, e arata‘i e e haapii mai te au i te mau raveraa a te Varua. Ua ite au e nehenehe outou e rave i te reira. Te faaite papû nei au e nehenehe outou e rave mai te reira, e e taui te mau oraraa.

Ua haamaitaihia to’u oraraa e te mau orometua mau, o tei haapii ma te Varua e na te Varua ihoa ra. Te ani nei au ia outou ia faaau i ta outou huru haapiiraa mai te au i te raveraa a te Varua Maitai i roto i te mau mea atoa ta outou e rave. Te faaite papû nei au e, o Iesu Mesia to tatou Faaora e ua faaho‘i-faahou-hia mai Ta’na evanelia. E no te reira, e mea ti‘a ia tatou ia riro ei mau metua mau, ei mau ti‘a faatere mau, ei mau orometua haapii mau e ei mau piahi mau. Te faaite papû nei au e, e tauturu mai te Atua ia outou i roto i ta outou mau tautooraa, na roto i te i‘oa mo‘a o to tatou Faaora, o Iesu Mesia, amene.

  1. Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e : Hoê Tauturu Arata‘i no te Haapiiraa Evanelia (1999), 3.

  2. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 50:14.

  3. Moroni 6:9.

  4. Moroni 10:5; a hi‘o ato‘a Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 50:14 ; Mau Maite i te Faaroo : Hoê Faahororaa no te Evanelia (2004), 82.

  5. 2 Nephi 28:30.

  6. A hi‘o David A. Bednar, « Seek Learning by Faith », Liahona, Sept. 2007, 16–24.

  7. A hi‘o Luka 12:12.

  8. A hi‘o Ioane 7:17.

  9. A hi‘o 2 Nephi 32: 1–5.