2010–2019
Te Mana o te Autahu‘araa a Aarona
Atopa 2011


Te Mana o te Autahu‘araa a Aarona

Outou e te toro‘a o te Autahu‘araa a Aarona o ta outou e mau nei e mea faufaa rahi roa no te ohipa a te Metua i te Ao ra e no Ta’na mau tamarii e no te faaineineraa i teie fenua no te Tae-Piti-raa mai.

I roto i te hoê haapiipiiraa na te mau Hui Mana Faatere Rahi aita i maora a‘e nei, ua haapapû faahou mai te Peresideni Thomas S. Monson i te mau hopoi‘a e te mau rave‘a a te mau taea‘e tei mau i te Autahu‘araa a Aarona.1 No taua haapiiraa vau e paraparau atu ai ia outou.

Ia rave-maitai-ana‘e-hia te ohipa, na te reira e faataa i te haere‘a o te taata e o te nunaa. No te faufaa rahi o te parau o te ohipa, i a‘ohia mai ai te feia e mau nei i te autahu‘araa, « No reira, i teie nei a tuu atu i te mau taata atoa ia haapii mai i ta’na iho ohipa, e ia rave hoi i te ohipa i roto i te toro‘a tei faataahia no’na ra, ma te itoito atoa ».2

Ua faataa mai te Peresideni Monson e, « E nehenehe te piiraa o te ohipa e faaroo marû-noa-hia, mai te mea e, e pahono tatou, tatou tei mau i te autahu‘araa, i te faaueraa i fariihia e tatou »3 Ua faahiti te Peresideni Monson ia George Albert Smith : « E ohipa na outou, na mua roa, te haapiiraa i te mea ta te Fatu e hinaaro, e i muri iho, na roto i te mana e te puai o To’na Autahu‘araa Mo‘a, ia faarahi i to outou piiraa i mua i te aro o to outou mau taata tupu, ia oaoa hoi te taata ia pee mai ia outou »4

No ni‘a i Ta’na ohipa, ua parau to tatou Fatu e : « Aita hoi au i imi i to’u iho hinaaro, o te hinaaro râ o te Metua o tei tono mai ia’u nei ra ».5 « Aita hoi au i imi i to’u iho hinaaro, o te hinaaro râ o te Metua o tei tono mai ia’u nei ra ».6 No te mea hoi e, ua rave o Iesu Mesia i Ta’na ohipa, « e tia ai i te taata atoa ia faaorahia, na roto i te haapaoraa i te mau ture e te mau oro‘a o te Evanelia ».7 Te mau taea‘e, teie te hoho‘a ta tatou e pee.

Ua riro ei iteraa no’u, o outou e tavini nei ei diakono, ei haapii e ei tahu‘a, te vai ra te hinaaro, te ti‘aturiraa, e te aravihi i roto ia outou no te rave i ta outou ohipa mai te au i ta matou e hinaaro ia outou. Te faahiahia nei matou ia outou. Mai te ma‘i pee ra to outou i‘ei‘e, e te maere to outou aravihi, e ua haapuaihia matou i te amuiraa’tu ia outou. E mea faufaa outou e te toro‘a o te Autahu‘araa a Aarona ta outou e mau nei, no te ohipa a te Metua i te Ao ra i rotopu i Ta’na mau tamarii e no te faaineineraa i teie fenua no te Tae-Piti-raa mai Ta’na Tamaiti Mo‘a. Te hi‘o nei matou ia outou e ta outou ohipa ma te ore e hi‘o i to outou matahiti ana‘e. Ua paraparau o Paulo no ni‘a ia outou i te na-ô-raa e, « Eiaha roa ei taata e vahavaha mai i to apîraa na, ei haapaoraa râ oe na tei faaroo ra, i te parau i te haerea, i te aroha, i te huru o te aau, i te faaroo, i te viivii ore ».8

I te taata i tahito ra.

Ua tae mai te autahu‘araa i parauhia i te i‘oa o Aarona

Na roto i te Ati Levi, te mau tahu‘a e te mau peropheta atoa,

Ua riro ïa ei haamaitairaa no te mau tamarii a te Atua.

E ua tae maira te Faaora o te ao nei

E ua imi i te taata i parauhia o Ioane,

Ia bapetizohia oia na roto i teie â mana

E ua omua i te ohipa faaoraraa.

I te mau mahana hopea nei, teie â mana

Ua faaho‘i-faahou-hia mai i te fenua nei,

Te mau parau mau atoa o te evanelia.

Ia haamauhia hoi i roto i to tatou aau.

Ua tae mai te Autahu‘araa a Aarona, te parau mau nehenehe,

No te tauturu ia tatou ia faaineine—

Ia ti‘a hoi i te taata nei ia faaorahia

Na roto i te Tamaiti Here a te Atua ra.

E te taata e utuutu i teie mau mana—

‘E ore te hoê tamaiti iti e nehenehe e rave i te reira.

Ma te ahu o te autahu‘araa i ni‘a ia’na ra

E parau tatou e, « a hi‘o mai na i taua taata nei !9

« Te mana e te tura ho‘i no te autahu‘araa iti a‘e, oia ho‘i te Autahu‘araa a Aarona, o te mauraa ïa i te mau taviri no te tautururaa a te mau melahi, e no te haapa‘o i te mau oro‘a tahuti nei, te faaiteraa a te evanelia, te bapetizoraa no te tatarahapa no te haamatararaa i te hara, ia au i te mau fafauraa e te mau faaueraa ».10 Ua parau te Peresideni Boyd K. Parker e : « E mea maitai ta tatou horo‘araa i te mana o te autahu‘araa. Fatata i te mau vahi atoa ua haamau tatou i te mana o te autahu‘araa Tera râ, te mana‘o nei au e, ua hau te horo‘araa i te mana o te autahu‘araa i te horo‘araa i te puai o te autahu‘araa ».11 E mea ti‘a i te reira ia faatitiaifarohia no te maitai mure ore o te mau tamarii a te Atua.

Ua parau mai to tatou peropheta ia tatou e nahea ia rave i te reira. Faahitiraa a George Q. Cannon, ua parau te peresideni Monson : « Te hinaaro nei au ia ite i te puai o te autahu‘araa ia haapuaihia … Te hinaaro nei au ia ite i teie puai ia parare i ni‘a i te Autahu‘araa taatoa, mai ni‘a mai i te feia faatere e tae roa’tu i raro roa… i ni‘a i te diakono hopea e te haehaa roa a‘e i roto i te Ekalesia. E mea ti‘a i te mau tane paatoa ia titau e ia fana‘o i te mau heheuraa a te Atua, te maramarama o te ra‘i ia anaana mai i roto i to ratou varua, e ia horo‘a i roto ia ratou i te ite i ta ratou mau ohipa, no ni‘a i taua tuhaa ra o te ohipa i roto i ta ratou hopoi‘a i roto i te Autahu‘araa ».12

Eaha te ti‘a i te hoê diakono, e aore râ, te hoê haapii ia rave no te farii i te varua o te heheuraa e ia faarahi i to’na ra piiraa ? E nehenehe ta’na e ora i te hoê oraraa e ti‘a ai ia’na ia fana‘o i te tamâraa, e te mana haamo‘a e te mana maramarama o te Varua Maitai.

E itehia te faufaa o te reira i roto i teie mau parau ta Alama : « E te parau atu nei au ia outou na e, o te haapaoraa teie i parauhia vau… ia a‘o atu… te u‘i apî… e ia tiaoro hua atu ia ratou e, ia tatarahapa e ia fanau-faahou-hia ».13 Ia fanau-faahou-hia te hoê taata, e tauihia to’na aau. Aita oia e hiaai i te mau mea iino e aore râ, te mau mea viivii. E vai i roto ia’na te hoê here rahi e te faatura i te Atua. E hinaaro oia ia riro ei taata maitai, ia tavini ia vetahi ê, e ia haapa‘o i te mau faaueraa.14

Ua faaite mai te Peresideni Joseph F. Smith i to’na iteraa no ni‘a i teie tauiraa rahi : « Te mana‘o i tupu mai i roto ia’u, o te hau porao ore ïa, o te here ïa e te maramarama. Ua ite au i roto i to’u varua e, mai te mea e, ua rave au i te hara… ua faaorehia ïa te reira ; ua tamahia vau i te hara ; ua putapû to’u aau, e ua feruri au e, eita vau e hinaaro e faaino i te manumanu haihai roa a‘e i raro a‘e i to’u na avae. E mai te huru ra e, ua hinaaro vau ia rave i te maitai i te mau vahi atoa e i ni‘a i te mau taata atoa e i te mau mea atoa. Ua tupu i roto ia’u te mana‘o no te hoê oraraa apî, no te hinaaro apî ia rave i te mea ti‘a. Aita roa e ite-faahou-hia te hoê iti noa a‘e tuhaa o te ino i roto i to’u varua. E tamaiti iti noa â vau, parau mau… tera râ, tera ïa te faaururaa tei tae mai i roto ia’u, e ua ite au e, no ô mai ïa i te Atua ra, e ua riro ïa, e e riro noa te reira ei faaiteraa ora i roto ia’u i to’u farii-raa-hia e te Fatu ».15

No reira te piihua’tu nei matou ia outou e te mau taea‘e apî nehenehe, ia tautoo ma te itoito ia « fanau-faahou-hia »16 A pure no te farii i teie tauiraa rahi i roto i to outou oraraa. A tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a. A hinaaro, hau atu i te mau huru mea atoa, ia ite i te Atua, e ia riro mai mai Ta’na ra Tamaiti Mo‘a te huru. A oaoa i to outou apîraa, tera râ, a « tuu ê atu i te peu a te tamarii ra »:17

A haapae i te mau aparaparauraa haapa‘oraa ore e te maamaa.

A faaatea ê i te mau ino atoa.

A haapae i te faaino.

A tatarahapa mai te mea e titauhia.18

Na teie mau huru e tauturu ia outou ia ti‘a i roto i te huru hanahana o to outou ti‘araa tane. E roaa ia outou te itoito, te ti‘aturi, te haehaa, te faaroo e te maitai. E faahiahia to outou mau hoa ia outou, e arue to outou mau metua ia outou, e ti‘aturi te mau taea‘e i roto i te autahu‘araa i ni‘a ia outou, e e here te mau tamahine ia outou, e e maitai roa’tu ratou au‘e outou. E faatura te Atua ia outou, e e haamau Oia i te mana no ni‘a maira i ni‘a i ta outou taviniraa i roto i te autahu‘araa.

Te toa‘e o matou, e rave ïa matou i ta matou tuhaa. Ei mau metua e ei mau metua ruau, e faaineine matou ia outou no te ohipa taviniraa itoito hau atu i roto i te basileia o te Atua. Ei mau taea‘e no outou, e riro matou ei mau hi‘oraa maitai no outou ia pee. E faarahi matou i te puai o ta outou mau pŭpŭ. E paturu matou i ta outou mau peresideniraa pŭpŭ i roto i ta ratou faaohiparaa i ta ratou mau taviri no te peresideniraa. E horo‘a’tu matou ia outou i te rave‘a no te rave hope maitai i te mau ohipa o te Autahu‘araa a Aarona e no te faarahi i to outou piiraa i reira.

Na roto i ta outou ohiparaa, e tae mai te mau haamaitairaa rarahi i ni‘a i te Ekalesia. « Te parau atura te mau melahi na roto i te mana o te Varua Maitai ».19 E nehenehe atoa outou e paraparau mai te reira. Ia paraparau ana‘e outou na roto i te mana o te Varua Maitai, e ia haamaitai ana‘e outou i te mau tapa‘o mo‘a o te oro‘a mo‘a, e faaitoito te mau tane e te mau vahine, te mau tamaroa e te mau tamahine i te tatarahapa, i te faarahi i to ratou faaroo i te Mesia, e i te farii tamau noa i te Varua Mo‘a i roto ia ratou.

Ia haapae outou i te maa e ia haere e ohi i te mau ô no te haapaeraa maa, e tupu te hinaaro i roto i te mau melo ia faahoho‘a i ta ratou ohipa i ni‘a i te Faaora. Ua utuutu te Fatu i te feia veve, i tei hamani-ino-hia, e ua ani mai Oia : « Haere mai, a pee mai ia’u ».20 Na ta outou ohipa utuuturaa i te feia rava‘i ore e faaitoito ia matou ia rave i Ta’na ohipa mo‘a, e e tauturu atoa ia matou ia tape‘a noa i te faaoreraa hapa no ta matou mau hara tahito.21

Mai te mea e, « e hahaere outou i te fare o te mau melo atoa »,22 eiaha e taiâ, eiaha hoi e haama. Na te Varua Maitai e faaite ia outou i te taime mau ra, i te parau e parau, i te iteraa papû e faaite, i te taviniraa e rave.

Ei reira e hotu ai ta outou mau tautooraa no te « tia‘i i te ekalesia i te mau taime atoa ».23 E riro ta outou mau peu haapeu ore i te faatapitapi i te aau ti‘aturi ore roa a‘e, e i te tatara i te haru a te enemi. Ta outou aniraa manihini ia vetahi ê ia haere mai i te pureraa na muri iho ia outou, no te amu i te oro‘a mo‘a e o outou, e ia tavini e o outou, e riro ïa ei mori arata‘i no te feia tei mo‘e i roto i te marumaru, i te vahi muhimuhi te mori e aore râ, aore roa’tu e anaana.

E au mau taea‘e apî roa, « eiaha e vaiiho-noa-hia tei horoahia mai e te Varua i roto ia oe na »,24 ta outou i farii a horo‘ahia’tu ai te Autahu‘araa a Aarona e a faatoro‘ahia ai outou.

« E ere hoi i te aau taiâ ta te Atua i horoa mai no tatou, i te aau itoito râ, e te aroha, e te haapao maitai.

« Eiaha oe e haama i te parau o to tatou Fatu … E farii atoa râ oe i te… evanelia nei, i te itoito a te Atua ra ;

« O tei… parau ia tatou i te parauraa mo‘a… e te aroha mau i horoahia mai i te Mesia ra ia Iesu no tatou, hou teie nei ao ra ».25

Ua pii to tatou peropheta here « ia outou i roto i te ohipa ».26 Te aroha’tu nei matou ia outou, te pure nei matou no outou, te oaoa nei matou i te taviniraa ia outou, e te haamauruuru nei matou i te Atua no te puai o ta outou ohipa faaoraraa.

Te faaite papû nei au e, o te Atua to tatou Metua mure ore e te parahi ra i roto te ra‘i ra. O Iesu te Mesia te Tamaiti Mo‘a a te Atua, te Ora o teie nei ao, e o outou—te Autahu‘araa a Aarona—Ta’na mau ve‘a i ni‘a i te fenua nei, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

  1. Thomas S. Monson, Apooraa Haapiipiiraa na te Hui Mana Faatere, Eperera 2010.

  2. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 107:99.

  3. Thomas S. Monson, « Piiraa Mo‘a o te Taviniraa » Liahona, Me 2005, 54.

  4. George Albert Smith, i roto Conference Report, Eperera 1942, 14; a hi‘o ato‘a Thomas S. Monson, Liahona, Me 2005, 54.

  5. Ioane 5:30.

  6. Ioane 6:38.

  7. Te Hiro‘a Faaroo 1:3.

  8. 1 Timoteo 4:12.

  9. Pehepehe na Keith B. McMullin ; a hi‘o Keith B. McMullin, « Behold the Man », Ensign, Novema 1997, 42.

  10. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 107:20.

  11. Boyd K. Packer, « Te Mana o te Autahu‘araa », Liahona, Me 2010, 7.

  12. George Q. Cannon, Deseret Weekly, 2 no novema 1889, 593; faahitiraa na Thomas S. Monson i roto i te hoê Apooraa Haapiipiiraa na te Hui Mana Faatere, Eperera 2010.

  13. Alama 5:49; tuuhia te faatomaraa.

  14. A hi‘o Marion G. Romney, « According to the Covenants », Ensign, Novema 1975, 71–73.

  15. Joseph F. Smith, i roto Conference Report, Eperera 1898, 66.

  16. A hi‘o Ioane 3:3–7; Alama 5:14–21, 49.

  17. 1 Korinetia 13:11

  18. A hi‘o 2 Timoteo 2:16, 22–26.

  19. 2 Nephi 32:3.

  20. Luka 18:22; a hi‘o ato‘a Ioane 14:12–14.

  21. A hi‘o Mosia 4:26.

  22. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 20:47.

  23. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 20:53.

  24. 1 Timoteo 4:14.

  25. 2 Timoteo 1:7–9.

  26. Thomas S. Monson, Apooraa Haapiipiiraa na te Hui Mana Faatere, Eperera 2010.