2010–2019
Temau himene o te ore roa e nehenehe ia ratou e himene
Atopa 2011


Temau himene o te ore roa e nehenehe ia ratou e himene

Noa’tu e aita tatou i ite i te mau pahonoraa atoa, ua ite râ tatou i te mau parau tumu faufaa rahi e ti‘a ai ia tatou ia faaruru atu i te mau ati ma te faaroo e te ti‘aturiraa.

E rave rahi mau taata e faaruru nei i te mau fifi teimaha aore râ te ati pohe i roto i teie tere tahuti nei. Te ite nei tatou na te ao taatoa nei i te mau hoho‘a no te mau tamataraa e te mau ati.1 Ua putapû to tatou mau aau i te mau hoho‘a o te afata teata no te pohe, te mauiui u‘ana e te hepohepo. Ua mata‘ita‘i tatou i te nunaa Tapone i te aroraa i te ati na roto mai i te aueueraa fenua e te miti faaî. E mea mauiui ia hi‘o faahou i te mau hoho‘a no te vavahi-raa-hia na patu e piti no te Pû Tapihooraa no te Ao ta tatou i mata‘ita‘i iho nei. E putapû to tatou aau ia ite ana‘e tatou i taua huru ati ra, i te ati ihoa râ e mauiuihia e te mau taata hara ore.

I te tahi mau taime e riro te mau ati e ati no te taata iho. E pohe te hoê tamaiti aore râ te tamahine i to’na apîraa ra aore râ e pohe i te hoê ma‘i ino roa. E rave-ê-hia’tu te ora o te hoê metua here na roto i te hoê ati aore râ te hoê ohipa mana‘o-ore-hia. Ia tupu ana‘e te ati, e oto e e tutava tatou i te tauturu te tahi i te tahi i ta ratou hopoia.2 E oto tatou no te mau mea tei ore i faaotihia e no te mau himene o tei ore roa i himenehia.

I roto i te mau uiraa e ui-pinepine-hia nei i te mau feia faatere o te Ekalesia : « No teaha te hoê Atua parau-ti‘a e faati‘a ai i te mau mea ino ia tupu, i te feia maitai ihoa ra ? » « No teaha te feia parau-ti‘a o te tavini nei i te Fatu e ore ai e paruruhia i taua mau ati ra ? »

Noa’tu e aita tatou i ite i te mau pahonoraa atoa, ua ite râ tatou i te mau parau tumu faufaa rahi e ti‘a ai ia tatou ia faaruru atu i te mau ati ma te faaroo e te ti‘aturiraa e te vai nei te hoê ananahi opuahia tei faanahohia no tatou tata‘itahi. Teie te tahi o te mau parau tumu hau atu i te faufaa rahi:

A tahi, e Metua i te Ao ra to tatou, tei ite e tei here ia tatou tata‘itahi e o te ite maitai i to tatou mauiui.

Te piti, o Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia, to tatou Faaora e te Ora, e eita Ta’na Taraehara e horo‘a noa mai i te faaoraraa e te faateiteiraa e mono atoa râ i te mau mea tano ore atoa o te oraraa nei.

Te toru, aita te rave‘a no te oaoa a te Metua no Ta’na mau tamarii no te hoê noa oraraa hou te tahuti nei e te oraraa i te tahuti nei, no te hoê atoa râ oraraa mure ore e tae noa’tu i te hoê farereiraa rahi e te hanahana i te mau taata tei faaru‘e mai ia tatou. E faatiti‘aifarohia te mau ohipa hape atoa e e ite ïa tatou ma te papû maitai e te hi‘oraa hape ore e te maramarama.

No te hi‘oraaa taoti‘ahia o te feia aita e ite e te maramarama, aore râ te faaroo i te opuaraa a te Metua—o te hi‘o noa ra i teie ao na roto ana‘e i te hi‘oraa o te oraraa tahuti nei e te mau tama‘i, te iriâ, te ma‘i, e te ino—e riro ïa teie oraraa i te hoê oraraa hepohepo, ahoahoa, tano ore e te auraa ore. Ua faaau te feia faatere no te Ekalesia i teie huru hi‘oraa i te tahi taata e haere atu ra na roto i te hoê ha‘utiraa e toru tufaa.3 Eita te feia o te ore i ite i te opuaraa a te Metua e taa eaha tei tupu i roto i te tufaa matamua, oia ho‘i, te oraraa hou te tahuti nei, e te mau opuaraa i haamauhia i reira ; eita atoa ratou e taa i te haamaramaramaraa e te faaotiraa o te tae mai i roto i te tufaa toru, oia ho‘i te tupuraa hanahana o te opuaraa a te Metua.

E rave rahi o te ore e mauruuru nei i te mea e, i raro a‘e i Ta’na opuaraa here e te maitai, te feia tei ore i haamaitaihia e ere ho‘i na ratou te hape eita ïa ratou e haamaitai-ore-hia i te pae hope‘a.4

Tau ava‘e rii i mua nei o te 100raa ïa o te matahiti i tomo ai te pahi horo patete ra o Titanic. Ua vai noa te mana‘ona‘oraa o te mau ohipa i tupu i te taime o teie ati ri‘ari‘a e hoê tenetere i teie nei i roto i te feruriraa o te mau taata. Ua parau te feia faatiani no teie pahi apî, e 11 tahua i te teitei e fatata e 3 faito te roaraa o te hoê tahua tu‘eraa popo,5 i te mau parau oaoa e te tano ore no ni‘a i te vai oreraa te rave‘a paruru o te Titanic i ni‘a i te mau moana tei î i te mau pape to‘eto‘e paari. Ua mana‘ohia eita teie pahi e tomo ; i to’na râ tomoraa i raro i te moana no Atelenitita ua pohe hau atu i te 1.500 taata.6

I roto i te mau rave‘a e rave rahi e riro te tomoraa o te Titanic ei hoê parabole no te oraraa e no te mau parau tumu o te evanelia e rave rahi. O te hoê ïa hoho‘a maitai no te fifi i te hi‘o-noa-raa na roto ana‘e ra i te hi‘oraa o teie oraraa tahuti nei. Ei hope‘araa e ati pohe rahi tei tupu e mea na roto râ i te ati natura. Na roto i te rahiraa taata tei pohe i roto i na tama‘i e piti o te ao nei e te ti‘a-raa-hia te 10raa o te matahiti i teie nei te vavahi-raa-hia o na patu e piti no te Pû Tapihooraa no te Ao nei, ua ite ïa tatou i to tatou iho tau i te hoê tufaa o te maere rahi, te mauiui e te mau ohipa morare e haati nei i te mau ohipa i tupu na roto i te faaohiparaa ino o te ti‘amâraa. Te vai nei te mau hopea ri‘ari‘a i ni‘a i te utuafare, te mau hoa, e te mau nunaa na roto i te tupuraa o teie nei mau ati, noa’tu eaha te tumu.

No ni‘a i te Titanic, ua haapiihia mai te mau haapiiraa no ni‘a i te mau ati o te te‘ote‘o e te fanoraa na ni‘a i te mau moana ataata e « e ore te Atua e haapa‘o i te huru o te taata ».7 Te feia tei roohia i taua ati ra no roto mai ïa i te mau huru ti‘araa atoa o te oraraa nei. E mea moni vetahi e te tuiroo, mai ia John Jacob Astor, te vai atoa râ te feia faaapu, te feia ratere, te mau vahine, te mau tamarii e te mau ihitai.8

Te vai nei e piti feia mo‘a i te mau mahana hopea nei tei tu‘ati atu i te Titanic. E hoho‘a raua no ta tatou tutavaraa ia maramarama i te mau tamataraa, te mau pe‘ape‘a e te mau ati e e horo‘a mai raua i te tahi hi‘oraa nahea i te faaruru atu i te reira mau mea. Te matamua o te hoê ïa hoho‘a no te mauruuru i te mau haamaitairaa ta tatou i farii e te mau fifi ta tatou e ape. O Alma Sonne ïa, tei tavini i muri a‘e ei Hui Mana Faatere no te Ekalesia.9 O oia ïa to’u peresideni tĭtĭ a fanauhia‘i au i Logan, Utaha. Na Elder Sonne i rave i ta’u uiuiraa misionare. I taua mau mahana ra e uiuihia te mau misionare e faaineine ra i te haere i te misioni e te hoê Hui Mana Faatere. Ua riro oia ei haamaitairaa rahi i roto i to’u oraraa.

I to’na taure‘are‘araa, te vai ra to Alma hoê hoa e ere i te mea itoito roa i roto i te Ekalesia, o Fred te i‘oa. E rave rahi ta raua mau aparauraa no ni‘a i te taviniraa i te hoê misioni e i te pae hopea ua manuïa o Alma Sonne i te aniraa ia Fred ia faaineine no te tavini. Ua piihia raua toopiti atoa ra i te Misioni no Peretane. I te pae hopea o ta raua misioni, ua faanaho o Elder Sonne e te papa‘i parau o te misioni, i to raua tere ho‘iraa i te Mau Hau Amui no Marite. Ua hoo mai oia i te mau titeti no te tere na ni‘a i te Titanic na’na iho, na Fred e e piti atu nau misionare tei faaoti atoa i ta raua misioni.10

Ia tae i te taime no te revaraa, no te tahi tumu ua taerehia o Fred. Ua faaore o Elder Sonne i na titeti e ono no te tere na ni‘a i te pahi horopatete apî e te nehenehe mau i to’na tere matamua roa e ua hoo mai i te mau titeti no te tere na ni‘a i te pahi e faareva i te po‘ipo‘i a‘e.11 Ua faaite na misionare e maha, tei oaoa rahi roa i te tere atu na ni‘a i te Titanic, i to ratou mauruuru ore. Ua riro te pahonoraa a Elder Sonne mai te aamu o Iosepha e to’na mau taea‘e tei papa‘ihia i roto i te Genese : « Eaha hoi tatou e tia‘i ia haere i to tatou mau utuafare, ia ore ia tae atoa te tamaiti nei ? »12 Ua tatara atu oia i to’na mau hoa e ua haere amui mai ratou i te Fenua Peretane e e ho‘i amui paatoa ratou i te fare e ti‘a‘i. I muri mai ua faaroo o Elder Sonne e ua tomo te pahi Titanic e ua haamauruuru atu i to’na hoa ia Fred, ma te parau atu, « Ua faaora oe i to’u ora ». Ua pahono mai o Fred, « Aita, no to oe faahaereraa ia’u ia tavini i te hoê misioni ua faaora oe i to’u ora ».13 Ua haamauruuru paatoa te mau misionare i te Fatu no te faaherehereraa ia ratou.14

I te tahi mau taime, mai te aamu o Elder Sonne e to’na mau hoa misionare, e tae mai te mau haamaitairaa rahi i te feia haapa‘o maitai. E ti‘a ia tatou ia haamauruuru no te taatoaraa o te aroha mau e tae mai i roto i to tatou mau oraraa.15 Aita tatou e ite nei i te mau haamaitairaa e rave rahi ta tatou e farii nei i tera mahana e tera mahana. E mea faufaa rahi roa ia vai ia tatou te hoê varua haamauruuru i roto i to tatou mau aau.16

E mea maramarama roa te mau papa‘iraa mo‘a, o ratou o te faaea parau-ti‘a, o te pee i te Faaora, e o te haapa‘o i Ta’na mau faaueraa, e manuïa ia ratou i te fenua nei.17 Te hoê tufaa faufaa rahi no te manuïraa o te fariiraa ïa i te Varua i roto i to tatou mau oraraa.

Eita râ te parau-ti‘a, te pure e te haapa‘o maitai e riro i te mau taime atoa ei hopearaa oaoa noa i roto i te oraraa tahuti nei. E rave rahi o te farii i te mau tamataraa teimaha. Ia tupu ana‘e te reira, e farii te Atua i te faaohiparaa i te faaroo e te imiraa i te mau haamaitairaa autahu‘araa. Ua parau te Fatu, « E e parauhia te mau peresibutero ia pure ratou no ratou e ia tuu atu hoi i to ratou pue rima i nia iho ia ratou ra na roto i to’u nei i‘oa ; e mai te mea e pohe ratou ra e pohe ïa i roto ia’u nei, e mai te mea e ora e ora ïa i roto ia’u nei ».18

E ti‘a ia ite e aita te piti o te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei tei tu‘ati atu i te Titanic i riro ei hoê hopea oaoa. E 30 matahiti to Irene Corbett. E vahine faaipoipo apî e e metua vahine ho‘i oia no Provo, Utaha. E rave rahi ta’na mau taleni e e taata faata‘i upa oia ; e e orometua haapii e e tuati vahine ma‘i atoa oia. Na ni‘a i te aniraa a te mau taote i Provo, ua haere atu oia i te hoê haapiipiiraa tuati vahine ma‘i e ono ava‘e te maoro i Ronedona. Ua hinaaro rahi oia i te faatupu i te hoê huru-ê-raa i roto i te ao nei. E vahine haapa‘o maitai oia, e feruriraa maitai, e vahine pure e te itoito. Te hoê o te mau tumu i ma‘iti ai oia i te Titanic no te ho‘i atu i te Mau Hau Amui no Marite no te mea ïa ua mana‘o oia e e tere te mau misionare na muri ia’na e e riro te reira ei hoê atu parururaa ia’na. Ua riro o Irene ei hoê o te tahi mau vahine tei ore i ora mai i roto i teie ati rahi. Ua tuuhia te rahiraa o te mau vahine e te mau tamarii i roto i te mau poti poito e ua faaorahia mai ratou i te pae hope‘a. Aita i nava‘i te mau poti poito no te taatoaraa. Ua ti‘aturihia e aita oia i tae atu i roto i te mau poti poito no te mea, no to’na aravihi taa ê, te atuatu ra oia i te mau horopatete e rave rahi tei pêpê na roto i te ûraa te pahi i ni‘a i te pape to‘eto‘e paari.19

Te vai nei e rave rahi mau huru tamataraa. Te horo‘a nei te tahi ia tatou i te mau iteraa faufaa rahi. E ere te mau hopearaa mauiui i roto i teie nei oraraa tahuti i te tapa‘o no te faaroo ore aore râ te hoê hape i roto i te opuaraa rahi a te Metua i teAo ra. E mea mau te auahi a te taata tamâ, e te mau maitai no te huru taata e te parau-ti‘a tei haamauhia i roto i te umu no te ati, e haamaitai ïa e e tamâ ïa te reira ia tatou e e faaineine ïa ia tatou ia farerei i te Atua.

I to te Peropheta Iosepha Semita tape‘a-raa-hia i roto i te Fare Tape‘araa no Liberty, ua parau te Fatu ia’na e e tupu mai e rave rahi mau ati i ni‘a i te taata nei. Ua parau te Faaora e « Mai te mea e hurihia’tu oe i roto i te moana ra ; mai te mea e tapoipoi mai te are tupaipai ia oe na ; mai te mea e riro mai te mau vero puai ei enemi no oe na … e e amui mai te mau mea rii tumu no te faaapiapi i te e‘a … e noaa ia oe te ite i te ohipa na roto i teie mau mea atoa nei, e e riro hoi ei maitai no oe na ».20 Ua faahope te Faaora i Ta’na haapiiraa « Ua itea to oe pue mahana, e e ore roa e haapotohia to oe na mau matahiti … no te mea e vai noa te Atua i pihai iho ia oe na e a muri e a muri noa’tu ».21

E noaa mai te tahi mau fifi na roto i te ti‘amâraa o vetahi ê. E mea faufaa rahi te ti‘amâraa no te tupuraa varua o te taata tata‘itahi. Te ohipa ino o te hoê ïa tufaa no te ti‘amâraa. Ua tatara mai te Tapena Moroni i teie nei haapiiraa faufaa rahi roa : « Te tuu ra hoi te Fatu i te feia parau-tia ia taparahihia, ia tae ta’na parau-tia, e ta’na parau faautuaraa i nia i te feia parau-ino ». Ua haamaramarama mai oia e e ore roa te feia parau-ti‘a e mo‘ehia « e ô râ ratou i roto i te faaearaa o te Fatu, o to ratou Atua ».22 E faautu‘ahia te feia ino no te mau ohipa ino ta ratou i rave.23

E tae mai te tahi mau fifi na roto i te haapa‘o-ore-raa i te mau ture a te Atua. E mea ri‘ari‘a roa te mau fifi no te ea tei noaa mai roto mai i te puhipuhiraa i te avaava, te ava, e te faaohiparaa i te raau taero. E mea rahi atoa te mau tape‘araa i roto i te mau fare auri e te mau fare tape‘araa no te taparahiraa taata na roto i te ava e te raau taero.24

E mea pinepine roa atoa te faataaraa no te faaturi. E nehenehe te rahiraa o teie mau tamataraa e teie mau ati e apehia na roto i te haapa‘oraa i te mau ture a te Atua.25

Ua ani to’u peresideni misioni here, o Elder Marion D. Hanks (tei pohe iho nei i te ava‘e Atete ra) ia matou ei misionare ia tamau aau i te hoê faahitiraa parau no te pato‘i atu i te mau tamataraa no te tahuti ne : « Aita e ohipa, e oraraa, e fâ e nehenehe e tape‘a aore râ e faatupupu aore râ e haavî i te faaotiraa etaeta no te hoê varua e faaotiraa papû ».26

Ua ite oia e eita teie e tano i te mau fifi atoa ta tatou e farerei nei e mea mau râ i roto i te mau mea pae varua. Ua mauruuru vau i ta’na a‘o i roto i to’u nei oraraa.

Te hoê o te mau tumu no teie ati pohe rahi i ni‘a i te Titanic e ere ïa no te mea aita i nava‘i te mau poti poito. Noa’tu eaha te mau tamataraa ta tatou e faaruru i roto i teie nei oraraa, e horo‘a mai te Taraehara a te Faaora i te mau poti poito no te taatoaraa. Te feia e mana‘o nei aita te mau tamataraa ta ratou e faaruru nei i te mea tano, e tapo‘i ïa te Taraehara i te mau mea tano ore atoa o te oraraa nei.27

Hoê ana‘e râ tamataraa no te feia tei ere i to ratou mau taata tei herehia e ratou o te aperaa ïa i te mana‘o-noa-raa i te mau rave‘a tei erehia i roto i teie nei oraraa. E mea pinepine, te feia tei pohe i to ratou apîraa e faaiteite mai i to ratou mau aravihi rahi, te mau mea tei anaanataehia e ratou e ta ratou mau taleni. Na roto i to tatou iteraa taoti‘ahia, e oto tatou no te mau mea o te ore e ravehia e te mau himene o te ore e himenehia. Ua parauhia te reira te poheraa e ta outou pehe i roto ia outou. Ua riro te pehe i roto i teie hi‘oraa ei parabole no te mau huru aravihi atoa tei ore i tupu. I te tahi taime ua rave te taata i te faaineineraa faufaa rahi aita râ i noaa ia ratou i te faaoti i te reira i te tahuti nei.28 Te faaite mai nei te hoê o te mau rohi pehe tuiroo, « Elegy, tei papa‘ihia i roto i te Aua no te Hoê Fare Pureraa i te Mataeinaa » e Thomas Gray, i te parau no te mau mea tei ore i ravehia :

E rave rahi mau tiare tei ûâ ma te ite-ore-hia,

E tei haamau‘a i to ratou noanoa i roto i te medebara.29

Te mau mea tei ore i ravehia o te utuafare paha, te ohipa, te mau taleni, te mau iteraa aore râ te tahi atu. Ua hope ta‘ue noa teie mau mea i roto i te aamu o te Tuahine Corbett. Te vai ra te mau himene aita oia i himene e te maitai aita oia i rave i roto i teie oraraa tahuti nei. Ia hi‘ohia râ na roto i te mata aano e te maramarama o te evanelia, eiaha râ na roto i te mata o te oraraa tahuti nei, e ite ïa tatou i te toa‘a rahi mure ore tei fafauhia mai e te hoê Metua here i roto i Ta’na opuaraa. Mai ta te Aposetolo Paulo i parau, « o te mau mea aore i hi‘ohia e te mata ra, aore i faaroohia e te tari‘a ra, aore hoi i ô i roto i te aau o te taata ra, o ta te Atua ïa i vaiiho no te feia i hinaaro ia’na ra ».30 Te horo‘a mai nei te hoê irava a te hoê himene herehia i te tamahanahanaraa, te tamarûraa e te maramarama : « E e nehenehe ta Iesu e faaroo i te mau himene eita e nehenehe ia’u ia himene ».31

Ua parau te Faaora e : « No reira, a tuu atu ia tamahanahanahia … A faaea noa na ma te hau e a ite mai e o vau nei te Atua »32 Tei ia tatou ra Ta’na fafauraa e e himene tatou e ta tatou mau tamarii i « te mau himene no te oaoa mure ore ».33 Na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, to tatou Faaora, amene

  1. A hi‘o Ioane 16:33.

  2. A hi‘o Mosia 18:8–9 ; a hi‘o ato‘a 2 Nephi 32:7.

  3. A hi‘o Boyd K. Packer, « The Play and the Plan » (Church Educational System pureraa pae auahi na te feia apî paari, 7 no me 1995), 3 : « I roto i te tahuti nei, ua riro tatou mai te hoê taata e tomo atu i roto i te hoê fare hautiraa teata taata ora a hutihia‘i te paruru i te piti o te tufaa. Ua ma‘iri tatou i te tuhaa 1. … ‘e aita roa‘e te parau e ua ora ratou ma te oaoa e a muri noa’tu’ i papa‘ihia i roto i te tufaa piti. No te tufaa toru teie faahitiraa parau ia tatarahia te mau parau aro e ia faatiti‘aifarohia te mau mea atoa ». A hi‘o ato‘a Neal A. Maxwell, All These Things Shall Give Thee Experience (1979), 37: « Ua ite te Atua te haamataraa mai te hopea mai. … Te numeraraa … o te tahi ïa mea ta tatou te mau taata tahuti i ore i maramarama. Eita e nehenehe ta tatou e amui i te mau numera no te mea aita ia tatou ra te mau numera. Ua ponaohia tatou i roto i te taime e ua ta‘otihia tatou e te mau hi‘oraa poto no te piti o te ai‘a ».

  4. O ratou o te pohe hou te faito tano o to ratou matahiti e faaorahia ïa i roto i te basileia tiretiera (a hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 137:10). O ratou o tei pohe ma te ite ore i te evanelia e o te farii i te reira ahani ua horo‘ahia ia ratou te rave‘a e riro ïa ratou ei fatu ai‘a no te Basileia Tiretiera (a hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 137:7). Oia atoa te feia tei ore i itoito e haamaitaihia ïa ratou ia tae i te taime i te hoê oraraa maitai a‘e i teie nei oraraa (a hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 76:89).

  5. A hi‘o Conway B. Sonne, A Man Named Alma: The World of Alma Sonne (1988), 83.

  6. A hi‘o Sonne, A Man Named Alma, 84.

  7. Te mau Ohipa 10:34 ; a hi‘o « The Sinking of the World’s Greatest Liner », Millennial Star, 18 no eperera 1912, 250.

  8. A hi‘o Millennial Star, 18 no eperera 1912, 250.

  9. E fetii te taea‘e Sonne no Elder L. Tom Perry.

  10. A hi‘o Sonne, A Man Named Alma, 83.

  11. A hi‘o Sonne, A Man Named Alma, 83–84 ; a hi‘o atoa « From the Mission Field », Millennial Star, 18 no eperera 1912, 254: « Te mau Haamauruururaa e te mau Revaraa.—Ua haamauruuruhia teie mau misionare e ua ho‘i atu i te fenua i te 13 no Eperera 1912, na ni‘a ia Mauretania. Mai te fenua Peretane—Alma Sonne, George B. Chambers, Willard Richards, John R. Sayer, F. A. [Fred] Dahle. Mai te Fenua Holane—L. J. Shurtliff ».

  12. A hi‘o Genese 44:30–31, 34.

  13. I roto i te Frank Millward, « Eight elders missed voyage on Titanic », Deseret News, 24 no tiurai 2008, M6.

  14. A hi‘o « Friend to Friend », Friend, Mati 1977, 39.

  15. A hi‘o David A. Bednar, « Te Aroha Rahi o te Fatu », Liahona, Me 2005, 99–102.

  16. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 59:22.

  17. A hi‘o Alama 36:30.

  18. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 42:44

  19. Uiuiraa i te mootua a Irene Corbett o Donald M. Corbett, 30 no atopa 2010, na Gary H. Cook,

  20. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 122:7.

  21. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 122:9.

  22. Alama 60:13.

  23. Ua haamaramarama mai te Faaora e « eita roa e ore te mau mea e hapa‘i ra, o te taata râ no’na e hapa‘i ra, e ati no’na » (Luka 17:1).

  24. Tufaa 89 no te Parau Haapiiraa e Parau Fafau—« te haapa‘oraa e te hinaaro o te Atua i te faaoraraa tahuti nei o te feia mo‘a atoa i te mau mahana hopea nei » (irava 2)—o te haamaitai rahi ïa i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei.

  25. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 42:22–24.

  26. A hi‘o « Will », Poetical Works of Ella Wheeler Wilcox (1917), 129.

  27. A hi‘o « Te Taraehara », A Poro i Ta’u Evanelia : E Hoê Arata‘i i te Ohipa Misionare (2004), 51–52.

  28. A hi‘o « The Song That I Came to Sing », i roto i te The Complete Poems of Rabrindranath Tagore’s Gitanjali, nene‘iraa. S. K. Paul (2006), 64 : « Ua haamau‘a vau i to’u mau mahana i te taamuraa e te tatararaa i ta’u mauhaa ha‘uti a ore ai te himene ta’u i himene e himenehia ».

  29. Thomas Gray, « Elegy Written in a Country Church Yard », i roto i te The Oxford Book of English Verse, nene‘iraa Christopher Ricks (1999), 279.

  30. 1 Korinetia 2:9.

  31. « Tei Roto i To’u nei Aau » Te Mau Himene, no. 135.

  32. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 101:16; a hi‘o ato‘a Salamo 46:10.

  33. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 101:18; hi‘o atoa Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 45:71.