2010–2019
Ta’u e hinaaro nei ia ite ta’u mau mootua tamahine (e mau mootua tamaroa) no ni‘a i te Sotaiete Tauturu
Atopa 2011


Ta’u e hinaaro nei ia ite ta’u mau mootua tamahine (e mau mootua tamaroa) no ni‘a i te Sotaiete Tauturu

Mai te mahana a haamata ai te evanelia i te faaho‘ihia mai i roto i teie tau tuuraa evanelia, ua titau mai te Fatu i te mau vahine faaroo ia haa ei mau pĭpĭ Na’na.

Ua riro teie ei haamaitairaa rahi ia paraparau atu ia outou i roto i teie putuputuraa hanahana. E haamaitairaa no tatou ia amui mai i ô nei. I roto i ta’u taviniraa ei peresideni rahi no te Sotaiete Tauturu, ua faananea vau i te hoê here rahi no te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu o teie Ekalesia, e ua faaaano te Fatu i to’u iteraa no ni‘a i To’na mana‘o no ni‘a ia tatou e te mea Ta’na e titau nei ia tatou.

Ua tuu vau ei upoo parau no teie parau poro‘i « Ta’u e Hinaaro nei ia Ite Ta’u mau Mootua Tamahine no ni‘a i te Sotaiete Tauturu ». Te rave itoito nei ta’u mau mootua tamahine paari i ta ratou faanahoraa Te Faahaereraa Ia’u iho i Mua e i te faananearaa i te mau peu e te mau huru o te ti‘araa vahine parau-ti‘a. Fatata ratou e to ratou mau hoa i te amo atoa i te hopoi‘a o teie autuahineraa rahi na te ao atoa nei.

Te ti‘aturi nei au e, na te mau mea ta’u e parau i roto i teie parau poro‘i, e horo‘a ia ratou, e i te mau taata atoa e faaroo mai nei e aore râ, o te tai‘o i te reira, i te hoê iteraa maramarama no ni‘a i te mea ta te Fatu i feruri no Ta’na mau tamahine i te taime a faati‘ahia ai te Sotaiete Tauturu.

Hoê Hoho‘a no te Aupĭpĭraa i Tahito ra

Te ti‘aturi nei au e, e maramarama ta’u mau mootua tamahine e, ua faanahohia te Sotaiete Tauturu ia au i te hoê hoho‘a no te aupĭpĭraa i vai na i roto i te Ekalesia i tahito ra. A faanahonaho ai te Faaora i Ta’na Ekalesia i te anotau no te Faufaa Apî, « ua riro te mau vahine ei mau taata itoito i roto i [Ta’na] misioni ».1 Ua haere oia e farerei ia Mareta e ia Maria, Ta’na na e piti aupĭpĭ itoito roa a‘e, i te fare o Mareta. A faaroo ai o Mareta Ia’na e a tavini ai Ia’na mai te au i te peu i to ratou ra tau, ua tauturu Oia ia’na ia ite e, e nehenehe ta’na e rave hau atu i te reira. Ua tauturu Oia ia Mareta e ia Maria ia ite e, e nehenehe ta raua e ma‘iti « i te mea ti‘a ra », o te ore roa hoi ta raua e riro ê.2 Ua riro teie parau iti marû mai te hoê ani-manihini-raa ia rave amui i roto i te misioni a te Fatu. E i muri mai i roto i te Faufaa Apî, te horo‘a mai nei te iteraa papû puai o Mareta no te Atuaraa o te Faaora ia tatou i te tahi iteraa i roto i to’na faaroo e to’na aupĭpĭraa.3

Ia tai‘o atu â tatou i roto i te Faufaa Apî, te ite nei tatou e, ua tamau noa te mau Aposetolo i te faati‘a i te Ekalesia a te Fatu. E te ite atoa nei tatou no ni‘a i te mau vahine faaroo, na roto i to ratou hoho‘a aupĭpĭraa, tei tauturu i te tupuraa o te Ekalesia. Ua parau o Paulo no te mau pĭpĭ vahine i te mau vahi mai ia Ephesia4 e ia Philipi.5 Tera râ, ia mo‘e a‘era te Ekalesia mau a te Fatu i roto i te taivaraa, ua mo‘e ê atoa teie hoho‘a aupĭpĭraa.

A haamata ai te Fatu i te faaho‘i mai i Ta’na Ekalesia na roto i te Peropheta ia Iosepha Semita, ua tuu faahou oia i te mau vahine i roto i te hoê hoho‘a o te aupĭpĭraa. Tau ava‘e i muri mai i te faanaho-raa-hia te Ekalesia, ua heheu mai te Fatu e, e mea ti‘a ia faataahia o Emma Semita ei ti‘a faatere e ei orometua haapii i roto i te Ekalesia, e ei tauturu mana no ta’na tane, te Peropheta.6 I roto i to’na piiraa ia tauturu i te Fatu i te paturaa i To’na basileia, ua horo‘ahia ia’na te mau arata‘iraa no ni‘a i te huru no te faarahi i to’na faaroo e to’na huru parau-ti‘a, nahea ia haapuai i to’na utuafare e to’na fare, e nahea ia tavini ia vetahi ê.

Te ti‘aturi nei au e, e maramarama ta’u mau mootua tamahine e, mai te mahana a haamata ai te evanelia i te faaho‘ihia mai i roto i teie tau tuuraa evanelia, ua titau mai te Fatu i te mau vahine faaroo ia haa ei mau pĭpĭ Na’na.

Hoê noa hi‘oraa no ta ratou tautururaa faahiahia, maori râ, i roto ïa i te ohipa misionare. Ua ti‘a i te Ekalesia i tahito ra ia tupu i te rahi no te mea, ua farii te mau tane faaroo ia faaru‘e i to ratou mau utuafare no te haere atu i te mau fenua ite-ore-hia e ia farii i te faaereraa e te mau fifi teimaha no te haapii i te evanelia. Tera râ, ua ite atoa teie mau tane e, aita ta ratou misioni e tupu ahiri e, aita te faaroo taatoa e te apitiraa o te mau vahine i roto i to ratou oraraa, o tei paturu i te utuafare e te imiraa i te faufaa e te roaaraa te faufaa no to ratou utuafare e no te mau misionare. Ua aupuru atoa te mau tuahine i te mau taata faafariuhia e rave rahi tauatini tei haaputuputu mai i roto i to ratou mau oire. Ua au rahi roa ratou i te hoê huru oraraa apî, ma te tauturu i te paturaa i basileia o te Fatu e te amuiraa mai i roto i Ta’na ohipa no te faaoraraa.

Natihia i ni‘a i te Autahu‘araa

Te ti‘aturi nei au e, e maramarama ta’u mau mootua tamahine e, ua faaûru te Fatu i te Peropheta Iosepha Semita ia faanahonaho i te mau vahine o te Ekalesia « i raro a‘e i te autahu‘araa mai te au i te faanahoraa o te autahu‘araa »7 e ia haapii ia ratou « e nahea [ratou] e farii ai i te fana‘oraa e i te mau haamaitairaa e te mau horo‘araa o te Autahu‘araa ».8

I te taime a haamanahia ai te faanahoraa o te Sotaiete Tauturu, ua vai noa o Emma Semita i roto i to’na piiraa ei ti‘a faatere. Ua piihia oia ei peresideni no te reira faanahoraa, e e piti na tauturu no te tavini i piha‘i iho ia’na i roto i te peresideniraa. Aita teie peresideniraa i haamauhia na roto i te ma‘itiraa a te taata, mai tei matarohia i roto i te mau faanahonahoraa i rapae i te Ekalesia, ua piihia râ teie peresideniraa na roto i te heheuraa, ua paturuhia e te feia ta ratou e faatere, e ua faataahia na te feia faatere o te autahu‘araa ia tavini i roto i to ratou piiraa, i piihia ratou « e te Atua, na roto i te tohu, e na roto i te tuuraa rima na te feia tei mau i te mana ».9 No te mea ho‘i e, ua faanahonahohia te peresideniraa i raro a‘e i te autahu‘araa, ua ti‘a ïa ia ratou ia farii i te arata‘iraa no ô mai i te Fatu ra e i Ta’na peropheta no te hoê ohipa taa ê mau. E na roto i te faanahonahoraa o te Sotaiete Tauturu, ua ti‘a ïa i te fare vairaa a te Fatu no te tareni, te taime e te rave‘a, ia faaterehia na roto i te paari e i te nahonaho.

Ua maramarama maitai taua pŭpŭ vahine matamua ra e, ua horo‘ahia ia ratou te mana no te haapii, no te faaûru e no te faanaho i te mau tuahine ei mau pĭpĭ no te tauturu i te ohipa faaoraraa a te Fatu. I roto i ta ratou mau rururaa matamua ua haapiihia te mau tuahine i te mau opuaraa tumu o te Sotaiete Tauturu—ia faarahi i te faaroo e i te parau-ti‘a o te taata, ia haapuai i te mau utuafare e te mau nohoraa, e ia imi e ia tauturu i te feia nava‘i ore.

Te ti‘aturi nei au e, e maramarama ta’u mau mootua tamahine e, ua riro te pŭpŭ Sotaiete Tauturu ei tuhaa faufaa no te faaineine i te Feia Mo‘a ia farii i te mau fana‘oraa, te mau haamaitairaa e te mau horo‘araa o te itehia i roto ana‘e i te hiero. Ua haapii mai te Peresideni Joseph Fielding Smith e, ua riro te Sotaiete Tauturu « ei tuhaa faufaa no te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei » e « na roto i te reira, te tauturu nei oia i to’na mau melo haapa‘o ia farii i te ora mure ore i roto i te basileia o to tatou Metua ».10 E nehenehe ta tatou e feruri i te huru o te mau tuahine a ti‘a ai ratou i roto i te Fare Toa Pereti Uteute a Iosepha Semita i roto i taua mau rururaa matamua ra a te Sotaiete Tauturu, i mua i te aivi i reira te hiero a patu-noa-hia ai, a haapii ai te Peropheta ia ratou e, « e ti‘a mai te hoê sotaiete ma‘itihia, tei atea ê i te mau ino atoa o te ao nei, ma‘itihia, parau-ti‘a e te mo‘a ».11

Te ti‘aturi nei au e, e haafaufaa ta’u mau mootua tamahine i te hiero mai te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu matamua i na reira, tei ti‘aturi e, o te mau haamaitairaa o te hiero te tao‘a rahi e te fâ rahi a te mau vahine Feia Mo‘a atoa no te mau Mahana Hopea nei. Te ti‘aturi nei au e, mai te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu i mutaa iho ra, e tutava ta’u mau mootua tamahine i te mau mahana atoa ia rava‘i to ratou paari no te rave e no te haapa‘o i te mau fafauraa mo‘a o te hiero, e ia haere ana‘e ratou i te hiero, e haapa‘o maite ratou i te mau mea atoa e parauhia e e ravehia. Na roto i te mau haamaitairaa o te hiero e faatarahia ratou i te puai12, e e haamaitaihia no te farii i « te taviri no te ite i te Atua ».13 Na roto i te mau oro‘a o te autahu‘araa o te itehia i roto ana‘e i te hiero, e haamaitaihia ratou no te faaoti i ta ratou mau hopoi‘a hanahana e te mure ore, e e fafau ratou ia ora ei mau pĭpĭ faaroo. Te oaoa nei au i te mea e, te hoê o te mau opuaraa tumu a te Fatu i roto i te faati‘araa i te Sotaiete Tauturu, o te horo‘araa ïa i te mau vahine i te hopoi‘a ia tauturu te tahi e te tahi ia faaineine « no te mau haamaitairaa rarahi a‘e o te autahu‘araa o te itehia i roto i te mau oro‘a e te mau fafauraa o te hiero ».14

Te Haapûraa e te Mana Faaûru o te hoê Autuahineraa na te Ao atoa nei

Te ti‘aturi nei au e, e ite atu ta’u mau mootua tamahine i te mana faaûru faufaa e i te maitai o te autuahineraa rahi na te ao atoa nei o te Sotaiete Tauturu. Mai te matahiti 1842 to te Ekalesia parareraa-maitai-raa i ô ê atu ia Navu, e i teie nei, te itehia nei te Sotaiete Tauturu i roto hau atu e 170 fenua, tei reira te mau tuahine o te paraparau nei hau atu i te 80 reo. I te mau hepetoma atoa te faati‘ahia nei te mau paroita e te mau amaa apî, e te riro mai nei te mau Sotaiete Tauturu apî ei tuhaa no te hoê autuahineraa hopea ore te parare, « te parare nei ati a‘e te mau fenua ».15 I te tau e mea iti roa te Sotaiete Tauturu e tei Utaha ana‘e te faanaho-raa-hia, ua ti‘a ïa i te mau ti‘a faatere ia faatumu rahi i ta ratou faanahonahoraa e te aupĭpĭraa i ni‘a i te mau faanahoraa no te pae sotiare e i te ohipa tautururaa. Ua faatupu ratou i te mau fare ohiparaa e ua faatupu i te mau opuaraa ohipa no te patu i te mau fare ma‘i e no te haaputu i te huero. Na taua mau tautooraa a te Sotaiete Tauturu i tahito ra i tauturu i te haamauraa i te mau hoho‘a o te aupĭpĭraa o te faaohipahia nei na te ao atoa nei i teie mahana. E no te mea ua tupu te Ekalesia i te rahi, ua ti‘a i te Sotaiete Tauturu ia faatupu i ta’na mau opuaraa i roto i te mau paroita atoa e te mau amaa atoa, i roto i te mau tĭtĭ atoa e te mau mataeinaa atoa, ma te faaau tamau maite noa i roto i te hoê ao tauiui noa.

I te mau mahana atoa te farerei nei te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu o te ao atoa nei i te taatoaraa o te mau titauraa e te mau tamataraa tahuti nei. I teie mahana te ora nei te mau vahine e to ratou utuafare mata e mata i te mau titauraa aore e tupu ; te mau ma‘i i te pae feruriraa, i te pae tino e i te pae varua; te mau ati pepe ; e te pohe. Te vai ra te tahi mau tuahine e vai otahi noa nei e te oto nei no te mea aita to ratou e utuafare, e te tahi pae te mauiui nei ïa i te mau hopearaa o te mau ma‘itiraa ti‘a ore tei ravehia e te mau melo o te utuafare. Te tahi pae ua farerei ratou i te tama‘i e aore râ, i te po‘ia e aore râ, i te mau ati o te natura, e te tahi atu pae te haapii mai nei ratou i te ati o te tîtîraa i te hoê mea, i te ohipa ore, e aore râ, i te rava‘i ore i te ite haapiiraa e te faananearaa ite. Tei roto i teie mau fifi taatoa te puai no te ofati i te ivi o te faaroo e ia haaparuparu i te puai o te mau taata e o te mau utuafare. Te hoê o te mau opuaraa a te Fatu a faati‘a ai Oia i te mau tuahine i roto i te hoê aupĭpĭraa maori râ, o te horo‘araa ïa i te tauturu o te amo ia ratou i ni‘a a‘e « i te mau mea atoa o te faaore i te oaoa e i te tupuraa o te vahine ».16 I roto i te mau paroita e i te mau amaa atoa, te vai ra te Sotaiete Tauturu e te mau tuahine o te nehenehe e imi e e farii i te heheuraa e i te a‘o i mua i te feia faatere o te autahu‘araa no te haapuai i te tahi e te tahi e no te imi i te mau rave‘a o te ti‘a ia faaohipa i roto i to ratou iho nohoraa e to ratou oire.

Te ti‘aturi nei au e, e maramarama ta’u mau mootua tamahine e, na roto i te Sotaiete Tauturu e aano ai to ratou aupĭpĭraa, e ei reira ratou e amui ai e o vetahi ê no te rave i te ohipa ta te Faaora i rave na. Te huru o te ohipa a te mau tuahine o teie Ekalesia o te aniraa ïa ia rave i roto i to tatou mau mahana, eiaha roa te reira ia riro ei mea opipiri aore râ aita e hopea na te Fatu. Na roto i to ratou haapa‘o maitai, e farii ratou i Ta’na faati‘araa e e haamaitaihia i te hoaraa o To’na Varua.

Ia ite atoa mai ta’u mau mootua tamahine e, e nehenehe te autuahineraa o te Sotaiete Tauturu e horo‘a i te hoê vahi paruruhia, hoê haapûraa, e hoê parururaa.17 A haere noa ai to tatou nei tau i te fifiraa, e tauturu te mau tuahine faaroo o te Sotaiete Tauturu i te parururaa i te mau nohoraa o Ziona i te mau reo maniania o te ao nei, e i te umeraa a te enemi. E na roto i te Sotaiete Tauturu, e haapii ratou e e haapuai, e e nehenehe te mana faaûru o te mau vahine parau-ti‘a e haamaitai e rave rahi o te mau tamarii a to tatou Metua.

Hoê Aupĭpĭraa no te Aupuru e no te Utuutu

Te ti‘aturi nei au e, e maramarama ta’u mau mootua tamahine e, te hahaereraa a te mau tuahine o te hoê ïa faaiteraa no to ratou aupĭpĭraa e te hoê rave‘a papû no te faahanahana i ta ratou mau fafauraa. E mea ti‘a i teie tuhaa o to tatou aupĭpĭraa ia riro ei hoho‘a fatata roa no te utuuturaa a to tatou Faaora. I te mau mahana matamua o te Sotaiete Tauturu, ua haamauhia te hoê tomite hahaere i roto i te mau paroita atoa, e ua farii te reira tomite i te faaueraa ia hi‘opo‘a i te mau hinaaro e ia ohi i te mau ô no te opere i te mau taata nava‘i ore. I roto i te roaraa o te mau matahiti, ua apo mai te mau tuahine e te mau ti‘a faatere o te Sotaiete Tauturu i te hoê taahiraa i te hoê taime, e ua faananea i to ratou aravihi no te haapa‘o ia vetahi ê. I te tahi mau taime ua haapa‘o noa te mau tuahine i te faaoti i te mau hahaereraa, te haapiiraa i te mau haapiiraa, e te vaiihoraa i te tahi mau nota a tape‘a ai ratou na te mau nohoraa o ta ratou mau tuahine. Ua tauturu teie huru raveraa i te mau tuahine ia apo mai i te mau hoho‘a o te aupururaa. Mai te mau taata i te anotau o Mose i te haapa‘o-noa-raa i te hamani i te mau tapura ture roroa, i te tahi taime ua faahepo atoa te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu i te mau ture papa‘ihia e te papa‘i-ore-hia i ni‘a ia ratou, no to ratou hinaaro ia maramarama e mea nahea ia haapuai te tahi e te tahi.

No te rahi o te titauraa i te tauturu e i te faaoraraa i roto i te oraraa o te mau tuahine e o to ratou mau utuafare i teie mahana, te hinaaro nei to tatou Metua i te Ao ra ia pee tatou i te hoê e‘a teitei a‘e e ia faaite i to tatou aupĭpĭraa na roto i te atuatu-papû-raa i Ta’na mau tamarii. Na roto i teie opuaraa faufaa i roto i te feruriraa, ua haapiihia i te mau ti‘a faatere ia ani i te mau parau faaite no ni‘a i te huru maitai pae varua e te pae tino o te mau tuahine e to ratou utuafare e i ni‘a i te ohipa taviniraa i ravehia.18 E e hopoi‘a na te mau tuahine hahaere ia « ite e ia here i te tuahine tata‘itahi, ia tauturu ia’na ia haapuai i to’na faaroo, e ia horo‘a i te taviniraa ».19

Ei mau pĭpĭ ma‘itihia na te Faaora, te haamaitai nei tatou i to tatou aravihi no te rave i te mau mea Ta’na e rave ahiri e tei ô nei Oia. Ua ite tatou e, No’na, o ta tatou aupururaa ïa te mea faufaa, e no reira te tamata nei tatou i te faatumu i ta tatou aupururaa i to tatou mau tuahine, eiaha râ te faaotiraa i te hoê tapura o te mau mea e rave. E faaitohia te utuuturaa mau na roto i te hohonu o to tatou aroha eiaha râ na ni‘a iho i te maitai o ta tatou mau numera. E ite tatou e, ua manuïa tatou i roto i ta tatou utuuturaa ei mau tuahine hahaere, mai te mea e, e parau to tatou mau tuahine e, « ua tauturu to’u tuahine hahaere ia’u ia tupu i te rahi i te pae varua » e « ua ite au e, te atuatu maitai nei to’u tuahine hahaere ia’u e to’u utuafare » e « mai te mea e, e fifi to’u, ua ite au e, e tauturu mai to’u tuahine hahaere ma te tia‘i ore ia parauhia’tu ». Te mau tuahine e te feia faatere o te maramarama nei i te faufaa o te utuuturaa ia vetahi ê, e amui ïa ratou no te imi e no te farii i te heheuraa no ni‘a i te huru no te haamaitairaa i te mau tuahine hahaere e i te huru no te faanahoraa e no te raveraa i ta ratou utuuturaa.

Taa ê noa’tu i te reira, ua riro te hahaereraa na te mau tuahine ei hopoi‘a na te mau episekopo no te haapa‘o i te nana a te Fatu. Te hinaaro nei te episekopo e te peresideni o te Sotaiete Tauturu i te taviniraa a te mau tuahine hahaere faaûruhia no te tauturu ia raua ia faaoti i ta raua mau hopoi‘a. Na roto i te utuuturaa a te mau tuahine hahaere, e nehenehe ta te peresideni Sotaiete Tauturu e ite i te maitai o te tuahine tata‘itahi i roto i te paroita, e na’na ïa e faatae atu i te parau faaite o to ratou huru maitai ia haere atu oia e farerei i te episekopo.

Ua haapii mai te Peresideni Thomas S. Monson ia tatou e, « mai te mea e, e tutava tatou ma te faaroo ma te tapitapi ore te mana‘o no te faaoti i te mau ohipa i faauehia ia tatou, mai te mea e, e titau tatou i te faaûruraa a te mana hope no te rave i ta tatou mau hopoi‘a, e nehenehe tatou e faatupu i te semeio ».20 Te ti‘aturi nei au e, e amui ta’u mau mootua tamahine i roto i te mau semeio a tauturu ai ratou i te hahaereraa a te mau tuahine ia riro ei hoho‘a no te aupĭpĭraa ta te Fatu e ite i te mahana e ho‘i faahou mai ai Oia.

Te Faatupuraa i te Opuaraa a te Sotaiete Tauturu

E roaa i ta’u mau mootua tamahine i teie nei teie mau haapiiraa faufaa roa e te tahi atu, no ni‘a i te Sotaiete Tauturu i roto E Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia : Te Aamu e te Ohipa a te Sotaiete Tauturu. Te vai ra i roto i teie buka te mau parau no te faufaa ai‘a o te Sotaiete Tauturu e o te mau vahine o teie Ekalesia. E tahoê e e ana‘i hoi te reira i te hoê autuahineraa na te ao atoa nei i ni‘a i te mau opuaraa o te Sotaiete Tauturu e i ni‘a i te mau hoho‘a e te mau haamaitairaa o te mau pĭpĭ. O te hoê faaiteraa te reira no te ti‘araa faufaa rahi o te mau vahine i roto i te faanahonahoraa no te oaoa a to tatou Metua, e na te reira atoa e horo‘a i te hoê faito aueue ore o te mau mea ta tatou e ti‘aturi nei, te mau mea ta tatou e rave, e te mau mea ta tatou e paruru. Ua faaitoito mai te Peresideniraa Matamua ia tatou « ia tai‘o i teie buka e ia vaiiho i to’na mau parau mau au maitai e te mau hi‘oraa faaûru ia haaputapû i to [tatou] oraraa ».21

No to’na ite e, na te Atua i faati‘a i te Sotaiete Tauturu, na ô atura te Peresideni Joseph F. Smith i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu e : « Na outou e arata‘i i te ao nei, i te mau vahine ihoa râ o te ao nei. … Outou te upoo », ta’na ïa parau, « eiaha te aero ».22 A piri noa mai ai te taime no te ho‘iraa mai o te Fatu, te ti‘aturi nei au e, e riro mai ta’u mau mootua tamahine ei mau vahine puai, te faaroo o te faaohipa i te mau parau tumu e te mau hoho‘a o te Sotaiete Tauturu i roto i to ratou oraraa. Ia riro ana‘e te Sotaiete Tauturu ei huru oraraa no ratou, ei reira ratou e tavini ai i roto i te tahoê e o vetahi ê no te faatupu i ta’na mau opuaraa hanahana. E iteraa papû to’u no ni‘a i te parau mau o te Ekalesia a Iesu Mesia i faaho‘i-faahou-hia mai, e te oaoa nei au no te hoho‘a o te aupĭpĭraa tei faaho‘i-faahou-hia mai i te taime a faaûru ai te Fatu i te Peropheta Iosepha Semita ia faanahonaho i te Sotaiete Tauturu. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

  1. E Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia: Te Aamu e te Ohipa a te Sotaiete Tauturu (2011), 3.

  2. A hi‘o Luka 10:38–42.

  3. A hi‘o Ioane 11:20–27.

  4. A hi‘o Te Ohipa 18:24–26 ; Roma 16:3–5.

  5. A hi‘o Philipi 4:1–4.

  6. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 25.

  7. Joseph Smith, i roto E Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, 12.

  8. Iosepha Semita, i roto History of the Church,4:602.

  9. Te Hiro‘a Faaroo 1:5.

  10. Joseph Fielding Smith, i roto E Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, 97.

  11. Joseph Smith, i roto E Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, 15.

  12. A hi‘oTe Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 109:22 ; a hi‘o atoa Sheri L. Dew, i roto E Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, 128.

  13. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 84:19 ; a hi‘o atoa Ezra Taft Benson, i roto E Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, 129.

  14. E Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, 131.

  15. Boyd K. Packer, i roto E Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, 99.

  16. John A. Widtsoe, i roto E Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, 25.

  17. A hi‘o E Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, 86–87.

  18. A hi‘oManuel 2: Administration de l’Eglise (2010), 9.5.4.

  19. Buka Arata‘i 2, 9.5.1.

  20. Thomas S. Monson, i roto E Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, 91.

  21. Peresideniraa Matamua i roto i roto E Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, ix.

  22. Joseph F. Smith, i roto E Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, 66.