2010–2019
E mea faufaa outou No’na
Atopa 2011


E mea faufaa outou No’na

E faito taa ê ta te Fatu i to te ao nei no te numera mai i te faufaa o te hoê varua.

O Mose, hoê o te mau peropheta rahi tei parahi i te fenua nei, ua faaamuhia e te tamahine a Pharao e ua ora i na matahiti matamua e 40 o to’na oraraa i te aora‘i o te arii no Aiphiti. Ua ite roa oia i te hanahana e te rahi o taua basileia tahitô ra.

Tau matahiti i muri mai, i ni‘a i te tupuai o te hoê mou‘a atea, i te atea ê i te anaana e te nehenehe o te fenua puai ra o Aiphiti, ua ti‘a Mose i mua i te aro o te Atua e ua paraparau Ia’na, mata e mata, mai te hoê taata e paraparau ra i to’na hoa.1 I te taime o taua farereiraa ra, ua faaite te Atua ia Mose i te ohipa a To’na rima, ma te faaite ia’na i te hoê tuhaa iti o Ta’na ohipa e To’na hanahana. Ia hope a‘era taua orama ra, ua marua a‘era o Mose i raro e rave rahi hora te maoro. I te ho‘i-faahou-raa mai to’na puai, ua ite a‘era oia i te hoê mea aore â i tupu a‘e nei i ni‘a ia’na, a parahi maoro ai oia i te aora‘i o Pharao.

Na ô a‘era oia e, « I ite ai [au] e mea faufaa ore te taata nei ».2

Ua iti a‘e tatou i ta tatou e mana‘o ra

Rahi noa’tu ta tatou e haapii mai no ni‘a i te ao nui, rahi noa’toa’tu to tatou maramarama—i te hoê faito na‘ina‘i—i te mea ta Mose i ite na. No te aano o te ao nui, te mau tuhaa huna, e te hanahana o te reira, aita tatou e maramarama maitai ra i te reira. « Te mau ao aore e hope ia tai‘ohia », ta te Atua ïa parau ia Mose.3 Ua riro te mau mea maere o te ra‘i i te pô ei faaiteraa nehenehe no taua parau mau ra.

Te vai ra te tahi mau mea tei faaaehuehu ia’u a ma‘urere ai au na roto i te pô pouri na ni‘a i te mau moana e te mau fenua, o te mata‘ita‘iraa ïa, na roto i te maramarama o te piha faahororaa manureva, i te hanahana mure ore o te mau feti‘a e rave rahi milioni.

Ua tamata te mau taata matutu reva i te tai‘o i te mau feti‘a i roto i te ao nui. Ua numera te tahi pŭpŭ taata aivanaa e, te numera o te mau feti‘a e itehia i roto i te hoê hi‘o feti‘a ua tata‘i ahuru ïa to’na rahiraa i ni‘a a‘e i te numera o te mau huero one atoa i te mau pae tahatai e te mau medebara atoa o te ao ato‘a nei.4

E tu’ati roa teie parau i te faahitiraa a te peropheta Enoha i tahito ra : « Ahiri e tia i te taata ia tai‘o i te mau mea hu‘ahu‘a o te ao nei, oia ïa, i te mau ao e rave rahi milioni mai teie, e ere â ïa i te haamataraa o ta oe ra mau mea i hamanihia ».5

Ia feruri tatou i te aano o te mau hamaniraa a te Atua, aita tatou e maere i te a‘o a te Arii Beniamina i to’na nunaa ia « haamana‘o maite e tapea tamau hoi i te mana‘oraa i te rahi i te Atua ra, e ta outou faufaa ore ».6

Ua rahi a‘e tatou i te mea ta tatou e mana‘o ra

Noa’tu râ te na‘ina‘i o te taata nei, ua î au i te maere e te aehuehu i te feruriraa e « e faufaa rahi to te mau varua taata i to te Atua hi‘oraa mai ».7

A hi‘o ai tatou i te aano rahi o te ao nui e a ui ai tatou, « eaha te taata i mua i te hanahana o te hamaniraa ? » E parau mai te Atua Iho e, o tatou te tumu i hamani ai Oia i te ao nui ! Ta’na ohipa e To’na hanahana—te fâ o teie ao nui nehenehe—oia ïa ia faaora e ia faateitei i te taata nei.8 I te tahi faahitiraa, te aano rahi o te mure ore, te mau hanahana e te mau tuhaa huna o te ra‘i ra e o te tau, oia i patuhia no te maitai o te taata tahuti nei mai ia outou e o vau nei. Ua hamani te Metua i te Ao ra i te ao nui ia roaa ia tatou i to tatou faito ei tamaiti e ei tamahine Na’na.

Teie te hoê haataupupuraa mana‘o na te taata : ia faaauhia i te Atua, e mea faufaa ore te taata ; noa’tu râ, e mea faufaa roa tatou no te Atua. Ia tapirihia i te hamaniraa rahi o te ao nui e au tatou i te mea faufaa ore, e omuaraa no te maramarama rahi tei roto ia tatou. No tatou te fafauraa faahiahia no te faateiteiraa—te mau ao hopea ore—tei mua noa i to tatou rima. E o te hinaaro rahi o te Atua ra ia ra‘ehia ia tatou te reira.

Te maamaa o te te’ote’o

Ua ite te haavare rahi e, o te hoê rave‘a manuïa roa no te arata‘i atea atu i te mau tamarii a te Atua, o te tura‘i-hopea-roa-raa i te haataupupuraa mana‘o o te taata. I te hoê pae, e faatianiani oia i te huru te‘ote‘o, ma te faarahi ia ratou e ma te tura‘i ia ratou ia ti‘aturi i te mana‘o o to ratou faufaa rahi e to ratou paari rahi. E parau oia ia ratou e, ua hau roa to ratou faahiahia, e no to ratou ho‘i aravihi, to ratou fanauraa teitei, e to ratou ti‘araa i roto i te sotaiete, e mea taa ê mau ratou i te tahi mau pu‘eraa. E arata‘i roa atu oia ia ratou ia mana‘o e, tei ni‘a a‘e ratou i te mau ture e aita e ohipa no ratou te mau fifi o vetahi ê.

Ua parauhia Abraham Lincoln e mea au roa na’na teie pehepehe :

Eaha ho‘i te varua o te taata e te‘ote‘o ai ?

Inaha e tere te opurei, e ma‘ue te ata,

E topa te uira, e fati te ‘are,

Oia ato‘a ïa te taata o te ora e o te pohe.9

Ua maramarama te mau pĭpĭ a Iesu Mesia e, ia faaauhia i te ora mure ore, e riro teie oraraa tahuti nei ei « tau poto » noa i roto ao e te taime.10 Ua ite ratou e, aita e tuatiraa rahi i rotopu i te faito mau o te hoê taata e te mau mea o ta te ao e faahiahia nei. Ua ite ratou e roaa ihoa ia outou i te haaputu i te moni o te ao ato‘a nei e tera râ, eita e pee i te hoê a‘e faraoa i te tapihoraa o te ra‘i ra.

O ratou o te « ô i te basileia o te Atua ra »11 o ratou te riro mai ei « tamarii ra i te mărû, e i te mamahu, e i te haehaa, e i te faaoromai, e i te î i te aroha ».12 « O tei faateitei hoi ia’na ihora, e faahaehaahia ïa ; e o tei faahaehaa ia’na ihora, e faateiteihia ».13 E maramarama ato‘a mai tera huru pĭpĭ e « a tavini ai outou i te taata nei, te tavini ïa outou i to outou Atua ra ».14

Aita tatou i mo‘ehia

Te tahi rave‘a a Satane no te haavare mai, o te fiu ïa. E tamata oia i te faatumu i ta tatou hi‘oraa i ni‘a i to tatou faufaa-ore-raa e tae roa e haamata tatou i te feaa, e mea faufaa anei tatou. E parau oia ia tatou e, e mea ha‘iha‘i roa tatou no te tahi taata ia ite mai, e ua mo‘ehia tatou—i te Atua ihoa ra.

E faaite atu vau i te hoê iteraa no’u o te riro paha i te tauturu i te tahi i roto i to ratou mana‘o haafaufaa ore, to ratou mana‘o mo‘emo‘e, e aore râ to ratou mana‘o ei taata otahi.

E rave rahi matahiti i teie nei, ua haere au i te haapiipiiraa no te mau pairati a te Nuu no te mau Hau Amui no Marite. Ua atea roa vau i to’u fare, e faehau Heremani e e taure‘are‘a ho‘i, ua fanauhia vau i te fenua « Tchécoslovaquie », e ua paari au i Heremani i te Hiti‘a o te râ e e paraparau rii au maa vahi iti i te reo Peretane. Te haamana‘o ra vau i to matou tere i te vahi haapiipiiraa i Texas. Tei roto vau i te hoê manureva, i piha‘iho i te hoê horopatete o te parau i te reo Peretane no te pae apatoa. Aore re‘a parau ta’u i apo mai i roto i ta’na mau parau. Ua feruri vau, e ua hape paha vau te reo i haapiihia ia’u i te roaraa. Ua taiâ roa vau i te mana‘oraa e, nahea pai au e manuïa ai i te rê matamua i mua i teie mau piahi tei papû roa ia ratou i to ratou iho reo, te reo Peretane.

I to’u taeraa i te vahi haapiipiiraa i te oire ra no Big spring, Texas, ua imi au e ua itehia ia’u te amaa o te Ekalesia i reira, tei reira te tahi mau melo faahiahia te amuiraa i roto i te hoê piha tarahu i te vahi haapiipiiraa iho. Ua haamata te mau melo i te patu i te hoê fare pureraa na‘ina‘i no te faatupu i reira te mau ohipa a te Ekalesia. I te reira tau, na te mau melo iho e faataa i te rahiraa o te taime no te patu i taua fare apî ra.

I te mau mahana ato‘a, e haere au i ta’u haapiipiiraa no te mau pairati e ia faaoti i te rahiraa o ta’u ohipa haapiiraa, e te rahiraa o to’u taime vata e haere au e rave i te ohipa i ni‘a i te fare pureraa. I reira ua haapii mai au e, e ere te « 2 par 4 » i te hoê taahiraa ori, e raau hamani fare te reira. Ua haapii ato‘a mai au ia faaatea mai i to’u manimani rima a tupa‘i ai i te naero.

No te taime rahi o ta’u i tuu no te ohiparaa i ni‘a i te fare pureraa, ua parau mai te peresideni amaa—oia ato‘a ho‘i te hoê o ta matou mau orometua haapii—i to’na mana‘ona‘oraa i te taime ta’u e faataa nei no ta’u ohipa haapiiraa.

I to ratou pae, ua rave ato‘a to’u mau hoa o te piha haapiipiiraa i te tahi taime no te faaanaanatae ia ratou, noa’tu e ti‘a ihoa ia’u i te parau e, aita taua mau faaanaanataeraa e tu’ati roa e ta tatou buka iti No te Puai o te Feia Apî. No’u nei râ, ua anaanatae roa vau i te riroraa ei hoê tuhaa no taua amaa na‘ina‘i ra no Texas, te faa‘ohiparaa i to’u mau aravihi apî i roto i te paturaa fare, e te haamaitairaa i ta’u reo Peretane a faaî ai au i to’u mau piiraa i roto i te pŭpŭ peresibutero e i te Haapiiraa Sabati.

I tera tau, ua riro Big spring, noa’tu to’na i‘oa, ei hoê vahi na‘ina‘i, tau‘a-ore-hia, e ite-ore-hia. E ua farii tamau noa vau i taua huru mana‘o no’u iho nei—te tau‘a-ore-hia, te ite-ore-hia e te otahi. Noa’tu râ, aita roa vau i uiui a‘e nei ua mo‘e anei au i te Fatu e aore râ e ite anei Oia ia’u i tera vahi. Ua ite au e, e ere i te mea faufaa no te Metua i te Ao ra te vahi tei reira vau, tei hea ana‘iraa vau i roto i te piha haapiipiiraa o te mau pairati, e aore râ to‘u piiraa i roto i te Ekaesia. Te mea faufaa No’na, o ta’u ïa haaraa no te rave i te maitai a‘e e roaa ia’u, e te mea e tae mai i to’u aau No’na, e to’u hinaaro ia tauturu i te feia e haati ra ia’u. Ua ite au e, mai te mea e rave au te maitai a‘e e noaa ia’u, e riro te reira ei mea maitai.

E maitai te mau mea ato‘a.15

To muri, e riro ïa no mua

Aita roa te Fatu e hi‘o nei e mai te mea ra e te rave nei tatou i te ohipa i roto i te aora‘i aore râ te fare niau. Ua ite oia tei hea tatou, noa’tu te haehaa o to tatou oraraa. E faa‘ohipa Oia—ia au i To’na hinaaro e Ta’na opuaraa mo‘a—ia ratou o tei faatae i to ratou aau Ia’na ra.

Ua ite te Atua e, te tahi o te mau varua rahi tei taahi i te fenua nei aita ïa e itehia to ratou roo i roto i te mau papaa parau o te aamu. O ratou tei haamaitaihia, o ratou te mau varua haehaa e pee ra i te hi‘oraa o te Faaora e o ratou te hamani maitai haere ra.16

Na te hoê na taata faaipoipo, e mau metua no te hoê hoa to’u, na raua i faaite mai ia’u i te hi‘oraa o teie parau tumu. Te ohipa ra te tane i te hoê fare hamaniraa auri i Utaha. I te taime tamaaraa e tatara mai oia i ta’na mau papa‘iraa mo‘a e aore râ te hoê ve‘a a te Ekalesia e e tai‘o oia. Ia ite te tahi mau rave ohipa i te reira, e faaoo ratou ia’na e e tamata ho‘i i to’na faaroo. I te taime ato‘a ratou e na reira ai, e paraparau noa oia ma te maitai e te ti‘aturi. Aita oia e vaiiho i to ratou faatura-ore-raa ia faatupu i to’na riri e aore râ te aehuehu.

Tau matahiti i muri mai, ua ma‘i-rahi-hia te hoê o taua mau taata faaoo ra. Na mua to’na poheraa, ua ani mai oia i teie taata haehaa ia paraparau atu oia i to’na pureraa—o ta’na ïa i rave.

No teie melo faaroo o te Ekalesia, aita oia i fana‘o i te roo rahi i te pae sotiare e aore râ i te pae moni, are‘a râ, ua faaûru hohonu oia i te mau taata ato‘a i matau ia’na. Ua pohe oia na roto i te hoê ati i te vahi ohipa a tape‘a ai oia no te tauturu mai i te hoê rave ohipa tei mau i roto i te hiona.

I te roaraa noa o te hoê matahiti, ua tapuhia ta’na vahine no te hoê ma‘i roro, e aita atura e nehenehe ta’na e haere faahou. Mea au roa râ na te taata e haere mai e faafaaea rii ia’na ra no te mea e faaroo maite oia i te mau parau. E haamana‘o oia. E aupuru oia. No te fifi i te papa‘i, ua tamau oia i te numera niuniu a ta’na mau tamarii e te mau mootua. E haamana‘o noa oia i te mau oro‘a fanauraa e te mau oro‘a faahanahanaraa.

O ratou o te hahaere nei ia’na ra, e taui to ratou mana‘o no ni‘a i te oraraa e no ni‘a ia ratou iho. E farii ratou i to’na here. E ite ratou i ta’na tau‘araa. Aita roa oia e mutamuta, e faa‘ohipa râ oia i to’na mau mahana no te haamaitai i te oraraa o vetahi ê. Ua parau mai te hoê o to’na mau hoa e, e vahine oia o ta’na i ite tei faa‘ite papû mai i te hi‘oraa no te here e te oraraa o Iesu Mesia.

O teie na taata faaipoipo matamua o tei parau e ere raua i te mea faufaa roa i roto i teie ao. Are’a râ e faito taa ê ta te Fatu i to te ao nei no te numera mai i te faufaa o te hoê varua. Ua ite Oia te faaroo o na taata faaipoipo ; ua here Oia ia raua. Ua riro ta raua mau ohipa ei ite ora no to raua faaroo rahi Ia’na.

E mea faufaa outou No’na

Te mau taea‘e e te mau tuahine, oia ihoa, e mea faufaa ore te taata i mua i te aano rahi o te ao nui. Te tahi taime, e mana‘o tatou e mea ha‘iha‘i roa tatou, aita e itehia ra, tei te hiti, e aore râ ua mo‘ehia. A haamana‘o râ—e mea faufaa outou No’na ! Mai te peu noa’tu e feaa outou, a feruri i teie mau parau tumu hanahana e maha :

A tahi, ua here te Fatu i tei haehaa e tei mărû, oia ho‘i o ratou te mea « rahi i te basileia o te ao ra ».17

Te piti, te horo‘a nei te Fatu « ia porohia’tu te îraa o [Ta’na] Evanelia i te feia paruparu e te mea ite ore ho‘i i te mau hopea o te ao nei ».18 Ua ma‘iti Oia i « te mea paruparu o te ao nei [no te] haaparari i te mau taata aravihi e te puai »19 e no te faahaamâ atu « i te feia puai ».20

Te toru, noa’tu te vahi e orahia ra e outou, noa’tu te haehaa o to outou oraraa, noa’tu te faito o to outou toro‘a ohipa, noa’tu te iti o to outou aravihi, noa’tu te huru o to outou hoho‘a, e aore râ te ha‘iha‘i o to outou piiraa i roro i te Ekalesia, aita outou i mo‘e i te mata o to tatou Metua i te Ao ra. Te here nei Oia ia outou. Ua ite Oia i to outou aau haehaa e ta outou mau ohipa no te here e no te mărû. Ia tahoêhia na mea toopiti, e riro te reira ei iteraa mau no to outou haapa‘o-maitai-raa e to outou faaroo.

Te maha e te hopea, a haamana‘o na outou e, te mea ta outou e ite ra e ta outou e faaruru ra, aita te reira e vai mure ore noa. Eita outou e vai noa i te hiti, i roto i te oto, te mauiui, e aore râ te fiu e amuri noa’tu. Tei ia tatou ra te fafauraa papû a te Atua, oia ho‘i, eita roa Oia e haamo‘e e e faaru‘e ia ratou o te faatae i to ratou aau Ia’na ra.21 A ti‘aturi e ia vai te faaroo no taua fafauraa ra. A haapii ia here i to tatou Metua i te Ao ra e ia riro ei pĭpĭ Na’na na roto i te parau e i te ohipa.

E mea papû e, mai te mea e faaoroma‘i outou, e ti‘aturi Ia’na, e e haapa‘o noa i te mau faaueraa ma te faaroo rahi, e ite outou i te hoê mahana i te mau fafauraa tei heheuhia i te aposetolo Paulo ra : « Aore i hi‘ohia e te mata ra, aore i faaroohia e te tari‘a ra, aore hoi i ô i roto i te aau o te taata ra, o te Atua i vaiiho no te feia i hinaaro ia’na ra ».22

Te mau taea‘e e te mau tuahine, o te Mea ora puai roa a‘e i roto i te ao nui, o te Metua ïa o to outou varua. Ua ite Oia ia outou. Ua here Oia ia outou ma te here papû.

Te hi‘o nei te Atua ia outou eiaha râ mai te hoê taata tahuti i ni‘a i te hoê fenua iti e no te hoê tau poto—te hi‘o nei Oia ia outou ei tamarii Na’na. Te hi‘o nei Oia ia outou mai te taata ta outou e nehenehe ia riro mai e o tei faataahia ia riro mai. Ua hinaaro Oia ia outou ia ite i to outou faufaa Na’na.

Ia ti‘aturi a‘e tatou, ia pee a‘e tatou, e ia faaafaro ho‘i i to tatou oraraa ia maramarama maitai tatou i to tatou faufaa mure ore e te puai ho‘i. Ia vai tiamâ noa tatou no te mau haamaitairaa hanahana ta to tatou Metua i te Ao ra i faaherehere no tatou, o ta’u ïa pure i te i‘oa o Ta’na Tamaiti, oia ho‘i ia Iesu Mesia, amene.

  1. A hi‘o Mose 1:2.

  2. Mose 1:10.

  3. Mose 1:33.

  4. A hi‘o Andrew Craig, « Astronomers count the stars », BBC News, 22 no tiurai 2003, http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/3085885.stm.

  5. Mose 7:30.

  6. Mosia 4:11.

  7. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 18:10.

  8. A hi‘o Mose 1:38–39.

  9. William Knox, « Mortality » i roto James Dalton Morrison, nene‘iraa, Masterpieces of Religious Verse (1948), 397.

  10. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 121:7.

  11. 3 Nephi 11:38.

  12. Mosia 3:19.

  13. Luka 18:14; hi‘o ato‘a i te mau irava 9–13.

  14. Mosia 2:17.

  15. Dieter F. Uchtdorf tei farii i te parau tuite matamua i roto i ta’na piha.

  16. A hi‘o Te Ohipa 10:38.

  17. Mataio 18:4; hi‘o ato‘a i te mau irava 1–3.

  18. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 1:23.

  19. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 1:19.

  20. 1 Korinetia 1:27.

  21. A hi‘o Hebera 13:5.

  22. 1 Korinetia 2:9.