2010–2019
Te Autahu‘araa a Aarona : A ti‘a e a faaohipa i te mana o te Atua
Eperera 2012


Te Autahu‘araa a Aarona : A ti‘a e a faaohipa i te mana o te Atua

E mea titauhia ia faaohipahia te autahu‘araa no te faatupu i te hoê a‘e maitai. Ua piihia outou ia « ti‘a mai na i ni‘a e ia anaana mai na »

Aita i maoro a‘enei, ua tere au na Afirita Apatoa e i reira ua haere maua Thabiso, te tauturu matamua no te pŭpŭ tahu‘a no te paroisa Kagiso, e tere hahaere. No Thabiso e to’na episekopo, ua mau ia raua te peresideniraa e te mau taviri o te pŭpŭ, e ua pure raua no te mau melo paruparu o te pŭpŭ, e ua imi raua i te faaurûraa no te ite e, o vai te hahaere atu e nahea e tauturu atu. Ua farii raua i te faaûruraa ia hahaere i te utuafare o Tebello, e ua ani mai raua ia’u ia haere na muri ia raua.

E uri taehae e tia‘i ra i te fare, ua tae râ matou i roto i te fare o Tebello, e taure‘are‘a hau roa oia e ua faaea oia i te haere i te pureraa no te mea ua horo haere na oia no te tahi ohipa rau i te mahana Sabati. Ua taiâ rii oia i te farii ia matou tera râ ua oaoa atoa oia i te reira e ua ani roa oia i to’na utuafare ia amui atoa mai. Ua faaite te episekopo i to’na here i te utuafare na reira atoa to’na hinaaro ia tauturu ia ratou ia riro ei utuafare mure ore na roto i te taatiraa i roto i te hiero. Ua putapû to ratou aau, e ua parahi hau mai te Varua Maitai no te arata‘i i te mau parau atoa na reira te mau mea i te aau.

Tera râ, na te mau parau a Thabiso i haamaitai roa ino i te hahaereraa. I to’u hi‘oraa, ua paraparau teie tahu‘a i te parau a te mau melahi—o te mau parau here o ta matou i maramarama maitai e o tei haaputapû roa i to’na hoa. Ua parau oia, « Mea au roa no’u ia paraparau noa ia outou i te fare pureraa, e parau maitai ho‘i ta outou ia’u nei. E ia ite oe, ua ino roa ta tatou pŭpŭ tu‘e popo i teie nei aita faahou oe. E mea ite roa ho‘i oe i te ha‘uti ».

Pahono atura Tebello, « Te tatarahapa nei au, e ho‘i mai au ».

Parau atura Thabiso, « Numera hoê roa ïa… te haamana‘o anei ra oe i ta tatou faanahoraa e faaineine ia riro ei misionare ? E nehenehe anei e rave faahou i te reira ? »

Parau faahou a‘era Tebello, « Oia, ua hinaaro mau vau e ho‘i mai ».

Teie paha te oaoa rahi roa a‘e ta’u e ite nei ei tauturu i roto i te peresideniraa rahi no te Feia Apî Tamaroa, o te iteraa ïa i te feia e mau nei i te Autahu‘araa a Aarona na te ao atoa nei, e faaohipa i te mana o te Autahu‘araa a Aarona. Te tahi atoa râ taime, te ite nei au e, ma te oto ho‘i i te aau, e rave rahi roa feia apî tamaroa aita e maramarama ra i te faito maitai o ta ratou e nehenehe e horo‘a na roto i te mana o ta ratou e mau nei.

O te autahu‘araa te mana e te mana faatere o te Atua no te ohipa i roto i te taviniraa i Ta’na mau tamarii. Ahani e, i roto i te feia apî tamaroa atoa, i roto i te feia atoa e mau nei i te Autahu‘araa a Aarona, te vai ra tera iteraa papû e, tei roto i tera autahu‘araa o ta’na e mau nei te mau taviri no te utuuturaa o te mau melahi. Ahani pai e, ua ite papû ratou e, na ratou te hopoi‘a mo‘a ia tauturu i ta ratou mau hoa ia ite i te e‘a e arata‘i ra i te Faaora. Ahani pai e, ua ite papû ratou e, e horo‘a te Metua i te Ao ra ia ratou i te puai no te tatara atu i te mau parau mau o te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai, e no te papû e te haavare ore o te reira, e puta roa to vetahi ê aau i te tano hope o te mau parau a te Mesia.

E te feia apî o te Ekalesia, e ui au ia outou i teie uiraa, e te tiaturi nei au e, e tape‘a noa outou i te reira i to outou aau e tae atu i te hopea o to outou oraraa. Eaha te mana rahi a‘e i te autahu‘araa a te Atua ta outou e nehenehe e titau atu i ni‘a i te fenua nei ? Eaha te mana rahi a‘e i te ti‘araa ia turu i te Metua i te Ao ra no te faataui i te oraraa o te taata tupu, e ia apee atura ia ratou i ni‘a i te e‘a no te oaoa mure ore na roto i te tamâraa i te hara e te hape ?

Mai te mau mana atoa, e mea titauhia ia faaohipahia te autahu‘araa no te faatupu i te hoê a‘e maitai. Ua piihia outou ia « ti‘a mai na i ni‘a e ia anaana mai na » (PH&PF 115:5), eiaha e tapuni i to outou anaana i roto i te poiri. O te taiâ ore ana‘e te tai‘ohia ei taata ma‘itihia. Ia faaohipa outou i te mana o te autahu‘araa mo‘a o ta outou e mau nei, e rahi mai to outou itoito e to outou tiaturi. E te feia apî tamaroa, ua ite outou e, tei te faito maitai outou ia tavini ana‘e outou i te Atua. Ua ite outou e, e mea oaoa roa a‘e outou ia haa ana‘e outou i te ohipa maitai. A faarahi i te puai o to outou autahu‘araa na roto i to outou ti‘amâraa e to outou parau-ti‘a.

Te pee nei to’u reo i te piiraa ta Elder Jeffrey R Holland i tuu ia outou a ono ava‘e i teie nei mai teie terono. Ua parau oia, « Te imi nei ïa vau… i te mau tane, te mea apî e te mea paari o te mana‘ona‘o nei no ni‘a i teie aroraa i rotopu i te maitai e te ino ia tapa‘o i to outou i‘oa e ia parau mai. Tei roto tatou i te tama‘i… ». Parau faahou mai nei oia, « Te ani nei au… te hoê reo puai e te itoito a‘e â, eiaha no te aro noa i te ino… e reo râ no te maitai, e reo no te evanelia, e reo no te Atua » (« Ua tapa‘ohia tatou paatoa », Liahona, Novema 2011, 44, 47).

Oia mau, e te feia no te Autahu‘araa a Aarona, tei te tama‘i tatou. E i roto i teie tama‘i, te rave‘a maitai roa a‘e no te paruru atu mai te ino ra, o te poro-puai-raa ïa i te parau-ti‘a. Eita ta outou e nehenehe e faaroo i te parau maamaa e haavarevare atu ai aita te tari‘a i haru mai. Eita ta outou e nehenehe e hi‘o, i to outou pae e aore râ ia vetahi râ, i te mau hoho‘a faufau e haavarevare atu ai aita te mata i haru mai. Eita ta outou e nehenehe e tape‘a i te hoê mea viivii e haavarevare atu ai aita e fifi rahi i reira. Eita ta outou e nehenehe e mata‘ita‘i noa i te ohipa a Satane ia haamou i te mea maitai e te mâ. No reira, a ti‘a i ni‘a no te parau mau ta outou i ite ! Ia faaroo e aore râ ia ite outou i te mea e ofati ra i te mau faatureraa a te Fatu, a haamana‘o e, o vai outou—e faehau i roto i te nuu a te Atua, o te ti‘a nei e To’na ra autahu‘araa mo‘a. Aita e mauihaa tama‘i maitai a‘e i mua i te enemi ; te metua o te haavare, maori râ te parau mau e mahuti mai mai to outou vaha a faaohipa ai outou i te autahu‘araa. E faatura mai to outou mau hoa ia outou no to outou itoito e to outou parau-ti‘a. Te vai ra eita ihoa. Aita râ e fifi. E roaa ia outou te faatura e te tiaturi a te Metua i te Ao ra no te mea ua faaohipa outou i To’na mana no te faaoti i Ta’na mau opuaraa.

Te pii nei au i te mau peresideniraa pŭpŭ Autahu‘araa a Aarona atoa ia faateitei faahou i te tapa‘o o te ti‘amâ e ia arata‘i i ta outou nuu. A faaohipa i ta outou mana autahu‘araa no te ani manihini ia ratou e faaati nei ia outou ia haere mai i te Mesia ra na roto i te tatarahapa e te bapetizoraa. Tei ia outou ra te parau tonoraa e te mana o te Metua i te Ao ra no te rave i te reira.

A piti matahiti i teie nei, te ratere ra vau na Santiago, Chile, e ua faahiahia roa vau ia Daniel Olate, te hoê taure‘are‘a e apee noa i te mau misionare. Ua ani au ia’na ia papa‘i mai ia’u, e ua faati‘a mai oia ia’u ia tai‘o ia outou i te tahi tuhaa no ta’na rata uira hopea : « No ti‘a noa mai ra te 16raa o to’u matahiti, e Sabati ra, ua faatoro‘ahia vau ei tahu‘a. I tera iho mahana, ua bapetizo vau i te hoê hoa, to’na i‘oa o Carolina. Ua haapii au ia’na i te evanelia, e ua tae pinepine mai oia i te pureraa e ua haafetia-roa-hia oia i te fetia no te « Progrès Personnel », aita râ to’na na metua i faati‘a ia’na ia bapetizo maori râ e haamatau roa ratou ia’u. Ua hinaaro oia ia’u ia bapetizo ia’na, no reira ua tia‘i matou, e Sabati ra, ua ti‘a atura to’u matahi. Mauruuru iti rahi i to’u aau no te mea, ua tauturu vau i te hoê taata maitai ia farii i te bapetizoraa, e ua oaoa vau no te mea na’u iho i bapetizo ia’na.

Ua riro Daniel ei hoê tamaroa mai te mau tamaroa e rave rahi na te ao nei, o te ora ra i te faito o te mana ta te Atua i tuu ia ratou. Te tahi hi‘oraa o Luis Fernando, mai te fenua Hondura, tei ite i to’na hoa i te haereraa i te e‘a atâta e tei faaite i to’na iteraa papû ia’na, ma te faaora papû roa mai ia’na (hi‘o « A Change of Heart », lds.org/youth/video). Te tahi faahou hi‘oraa o Olavo, mai te fenua Paratira (Brazil). Hoê haapa‘o ti‘a noa i to’na utuafare (hi‘o PH&PF 84:111), na Olavo i faaûru i to’na metua vahine ia ho‘i mai i te Ekalesia (hi‘o « Reunited by Faith », lds.org/youth/video). E hi‘o outou i te tahua itenati a te Ekalesia no te feia apî, e ite outou i te tahi mau aamu mai te reira i ni‘a i te tahua itenati a te Ekalesia, youth.lds.org. Ia ite mai outou, ua riro te itenati, te mau materia haapurororaa, e te tahi atu mau ihi apî, ei tauihaa ta te Fatu i tuu mai i roto i to outou na rima no te tauturu ia outou ia rave i ta outou mau hopoi‘a autahu‘araa e ia haapurara i te parau mau e te viivii ore.

E te feia apî, ia faaohipa outou i te Autahu‘araa a Aarona ia au i ta’u i vauvau atu na, te faaineine ra ïa outou ia outou iho no te mau hopoi‘a no ananahi. E mea hau atu râ ta outou e rave ra. Mai ia Ioane Bapetizo ra, taua hi‘oraa maitai no te Autahu‘araa a Aarona ra, te faaineine atoa ra outou i te e‘a o te Fatu e te faaafaro ra outou i Ta’na e‘a. Ia faaite u‘ana outou i te evanelia no te tatarahapa e no te bapetizoraa, mai ta Ioane i rave, te faaineine ra ïa outou i te mau taata ia haere mai i te Fatu ra (hi‘o Mataio 3:3; PH&PF 65:1–3; 84:26–28). Te a‘o-noa-hia nei outou i to outou faito puai rahi. E ho ma, teie te taime no te faaohipa i taua faito puai ra, ia faaohipa outou i te mau aravihi ta te Atua i horo‘a ia outou, no te haamaitai ia vetahi ê, no te haamahuta ia ratou mai te poiri i te maramarama ra, e no te faaineine i te e‘a o te Fatu.

Ua horo‘a te Ekalesia ia outou i te buka iti te Hopoi‘a i te Atua ei tautururaa no outou ia haapii e ia rave hope i ta outou mau hopoi‘a. A tuatapapa pinepine i te reira. A tuturi i raro, ma te haapae i te mau ihi apî, e a imi i te arata‘iraa a te Fatu. I muri iho, a ti‘a i ni‘a e a faaohipa i te mana o te Atua. Te fafau nei au ia outou e, e farii outou i te mau pahonoraa a te Metua i te Ao ra no te faatere i to outou iho oraraa e no te tauturu ia vetahi ê.

Te faahiti nei au i te mau parau a te peresideni Thomas S. Monson : « Eiaha e vahavaha i te faaûruraa hohonu a to outou iteraa papû… E nehenehe ta outou e ite i te mea ite-ore-hia. Mai te mea e, te vai ra to outou mata no te hi‘o, te tari‘a no te faaroo, e te aau no te mana‘o, e nehenehe ta outou e haere e faaora ia vetahi ê » (« Ei hi‘oraa maitai to oe », Liahona, Me 2005, 115).

Te faaite papû nei au e, e mea mau te mana o te autahu‘araa. Ua noaa ia’u teie iteraa no to’u iho faaohiparaa i te autahu‘araa. Semeio e semeio ta’u i ite tei ravehia e ratou e mau nei i te mana o te Autahu‘araa a Aarona. Ua ite au i te mana no te utuuturaa o te mau melahi a parau ai te feia haapa‘o maitai e mau nei i te Autahu‘araa a Aarona i te mau parau î i te Varua e i te tiaturi ; ma te haamatara roa mai i te aau o te taata e hiaai ra i te maramarama e te here. I te i‘oa o Iesu Mesia, to tatou Fatu, to tatou arata‘i, e to tatou Faaora, amene.