2010–2019
A faaea noa i te pae o te Fatu!
Eperera 2012


A faaea noa i te pae o te Fatu!

E ti‘a ïa ia tatou ia ui i te mau mahana atoa «Te tuu ra anei ta’u mau ohipa ia’u i te pae o te Fatu aore râ i te pae o te enemi?»

Ua parau te peresideni Thomas S. Monson i te hoê taime: « E horo‘a’tu vau i te hoê rave‘a ohie e nehenehe ai ia outou ia faito i te mau ma‘itiraa e faaruruhia e outou. E mea ohie ia haamana‘o: ‘Eita e nehenehe ia outou ia rave i te mea ti‘a na roto i te raveraa i te ohipa hape; eita e nehenehe ia outou ia rave i te ohipa hape na roto i te raveraa i te ohipa ti‘a’ » (« Te e‘a i te maitai-roa-raa », Liahona, Tiurai 2002, 112). E mea ohie e e mea tano roa te rave‘a a te Peresideni Monson. E ohipa te reira mai te Liahona tei horo‘ahia ia Lehi ra. Mai te mea e faaohipa tatou i te faaroo e e mea itoito tatou i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Fatu, mea ohie ïa ia tatou ia ite i te arata‘iraa ti‘a no te pee, ia faaruru ihoa ra ana‘e tatou i ta tatou mau ma‘itiraa i te mau mahana tata‘itahi.

Ua ti‘aoro te Aposetolo Paulo ia tatou no ni‘a i te faufaa rahi no te ueueraa i ta te Varua e ia ara e ia ore ia ueue i ta te tino. Ua parau oia:

« Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta’na â ïa e ooti mai.

« O te ueue i ta to’na ihora tino, o te pohe ta’na e noaa i te tino ra ; e o te ueue i ta te Varua ra, o te ora mure ore ta’na e noaa i te Varua ra.

« Eiaha tatou e rohirohi i te parau maitai: ei te tau mau ra hoi tatou e ooti ai ia ore tatou ia toaruaru » (Galatia 6: 7–9).

No te ueue i ta te Varua e ti‘a ïa i to tatou mau mana‘o, ta tatou mau parau e ta tatou mau ohipa atoa ia faateitei ia tatou i te faito hanahana o to tatou mau metua i te ra‘i ra. Te faahiti nei râ te mau papa‘iraa mo‘a i te parau no te tino mai te natura tino o te taata tino nei, o te faati‘a ho‘i i te mau taata ia faahemahia na roto te here rahi, te mau hinaaro, te mau hiaai, e te mau tura‘iraa a te tino eiaha râ i te imiraa i te faaûruraa no ô mai i te Varua Maitai ra. Mai te mea eita tatou e ara maitai, e nehenehe taua mau mea ra ia amuihia e te tura‘iraa a te ino i roto i te ao nei e arata‘i ia tatou ia faaohipa i te huru faatura ore e i te mea o te nehenehe e riro ei tuhaa no to tatou huru. No te ape i teie mau mana ino, e mea ti‘a ia tatou ia pee i te mea ta te Fatu i haapii i te Peropheta Iosepha Semita i te tamau-noa-raa i te ueue i ta te Varua: « No reira, eiaha e rohirohi i roto i te ohipa maitai, no te mea te haamau atu nei outou i te niu no te hoe ohipa rahi roa. E na roto i te mau mea iti nei e tupu mai ai tei rahi roa ra » (D&C 64:33).

No te haapuai i to tatou varua, ua titauhia ïa ia tatou ia « haapae-roa-hia te mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau, e te faaino, e te tairoiro, eiaha roa atoa ïa » (Ephesia 4:31) e ia « paari outou i te mau mahana o te oraraa nei; e faarue i te mea viivii ia [tatou] ihoa » (Moromona 9:28).

A tuatapapa ai tatou i te mau papa‘iraa mo‘a, ua haapii mai tatou e te mau fafauraa ta te Fatu i fafau ia tatou ua haamauhia i ni‘a i to tatou haapa‘oraa e e faaitoito teie mau fafauraa i te oraraa parau-ti‘a. E ti‘a i taua mau fafauraa ra ia atuatu i to tatou varua, e hopoi mai te ti‘aturiraa ia tatou na roto i te faaitoitoraa ia tatou eiaha e faaru‘e, noa’tu i mua i to tatou mau tamataraa i te mau mahana atoa na roto i te oraraa i roto i te hoê ao e te mo‘e roa ra te mau faufaa morare maitai, o te tura‘i puai nei i te mau taata ia ueue atu â i ta te tino. Nahea râ tatou e papû ai e te tauturu nei ta tatou mau ma‘itiraa ia ueue i ta te Varua eiaha râ i ta te tino ?

I te hoê taime, ua faahiti te peresideni George Albert Smith i te a‘o a to’na papa ruau: « Te vai ra hoê reni faataa-ê-raa papû i ropû i te pae o te Fatu e i te pae o te diabolo. Mai te mea e, e faaea noa outou i te pae o te Fatu e vai noa ïa outou i raro a‘e i ta’na faaûruraa e eita ïa outou e hinaaro ia rave i te ino; mai te mea râ e, e ou‘a outou hoê initi i ô mai i te reni i te pae o te diabolo, tei roto ïa outou i te mana o te faahema, e mai te mea e, e manuïa oia, eita ïa e nehenehe ia outou ia mana‘o e aore râ, ia feruri maitai no te mea ua mo‘e ia outou te Varua o te Fatu » (Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: George Albert Smith [2011], 205).

No reira, e ti‘a ïa ia tatou ia ui i te mau mahana atoa « Te tuu ra anei ta’u mau ohipa ia’u i te pae o te Fatu aore râ i te pae o te enemi ? »

Ua faaara o Moromona te peropheta i to’na nunaa no ni‘a i te faufaa rahi ia noaa te aravihi no te ite i te maitai e te ino:

« No reira, te mau mea maitatai atoa ra, no ŏ mai ïa i te Atua; e te mea ino, no te diabolo mai ïa; e enemi hoi te diabolo i te Atua, e te tama‘i noa maira ïa oia ia’na, e te parau maira e te taparu noa maira oia ia rave i te hara e te mea au ore ra.

« Inaha râ, o ta te Atua, o te parau maira ïa e te faaitoito noa maira ïa i te rave tuutuu ore i tei maitai » (Moroni 7:12–13).

E ti‘a i te maramarama o te Mesia ia amuihia e te hoaraa o te Varua Maitai e tauturu ia tatou ia haapapû e mai te mea te tuu ra to tatou huru oraraa ia tatou i te pae o te Fatu e aore râ aita. Mai te mea e huru maitai to tatou, ua faaûruhia te reira e te Atua, no ŏ mai te mau ohipa maitai tata‘itahi i te Atua ra. Mai te mea râ, e mea au ore to tatou huru, tei raro a‘e ïa tatou i te enemi e faahema oia i te taata ia rave i te ino.

Ua faaputapu te nunaa no Afirika i to’u aau no ta ratou faaotiraa e te tuutuu ore ia faaea noa i te pae o te Fatu. Noa’tu te mau huru oraraa fifi, ua riro te feia tei farii i te aniraa ia haere mai i te Mesia ra ei maramarama i to te ao. Tau hepetoma i ma‘iri a‘enei a tere ai au i te hoê o te mau paroita i Afirika Apatoa, ua farii au i te haamaitairaa no te apee atu e piti na tahu‘a apî, to raua episekopo e to ratou peresideni tĭtĭ no te hoê tere farerei i te mau feia apî tane paruparu no ta raua pŭpŭ autahu‘araa. Ua faahiahia roa vau i te itoito e te haehaa ta taua na tahu‘a e piti ra i faaite a ani ai raua i te feia apî paruparu ia ho‘i mai i te Ekalesia. A paraparau ai raua i taua feia apî paruparu ra, ua ite au i te anaana o te maramarama o te Mesia i to raua mata, e ua faaî atoa raua te maramarama i te mau taata na piha‘iho ia raua. Te rave ra raua i ta raua ohipa ia « aupuru i te feia paruparu, ia faateitei mai i te rima tautau ra i nia, e ia faaetaeta i te mau turi avae paruparu ra » (PH&PF 81:5). Ua tuu te huru o taua na tahua e piti ra ia raua i te pae o te Fatu, e ua tavini raua ei mau mauhaa i roto i To’na na rima a ani ai raua ia vetahi ê i na reira atoa.

I roto i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 20:37, te haapii nei te Fatu ia tatou i te auraa no te ueueraa i ta te Varua e eaha mau te tuuraa ia tatou i te pae o te Fatu, mai teie: te faahaehaaraa ia tatou i mua i te Atua, te haereraa ma te aau oto e i te varua haehaa ra, te faaiteraa i to te Ekalesia e ua tatarahapa mau tatou i ta tatou mau hara atoa, te raveraa i ni‘a ia tatou te i’oa o Iesu Mesia, te faaotiraa ia tavini Ia’na e tae noa’tu i te hopea, te faaite-papû-raa na roto i ta tatou mau ohipa e, ua farii tatou i te Varua o te Mesia e ua fariihia tatou na roto i te bapetizoraa i roto i Ta’na Ekalesia. E faaineine to tatou hinaaro mau ia rave i teie mau fafauraa ia tatou ia ora i mua i te aro o te Atua ei mau taata tei faateiteihia. E ti‘a te haamana‘oraa i teie mau fafauraa ia arata‘i i to tatou huru i roto i to tatou auraa e to tatou utuafare, to tatou auraa e te tahi atu mau taata, e i roto ihoa râ i to tatou auraa e te Faaora.

Ua haamau o Iesu Mesia i te hoho‘a maitai roa no te huru i ni‘a i te reira tatou e nehenehe ai e haamau atu i to tatou mau huru, ia ti‘a ia tatou ia haapa‘o i teie mau fafauraa mo‘a ra. Ua ti‘avaru te Faaora i To’na oraraa te mau mea atoa e faahahi ê atu Ia’na i Ta’na misioni hanahana, i te taime ihoa râ a faahemahia’i Oia e te enemi e aore râ e to’na mau taata apee a tavini ai Oia i ni‘a i te fenua nei. Noa’tu e aita roa‘e Oia i hara, ua noaa râ Ia’na te aau oto e te varua haehaa, ua î Oia i te here i to tatou Metua i te Ao ra e o te mau taata atoa. Ua faahaehaa Oia Ia’na iho i mua i to tatou Metua i te Ao ra, ma te haapae i To’na iho hinaaro no te faatupu i te mea ta te Metua i ani Ia’na i roto i te mau mea atoa e tae noa’tu i te hopea. E noa’tu i taua taime mauiui rahi ra i te tino e te varua, ma te amo i te teimaha o te mau hara a te mau taata atoa i ni‘a i To’na nau tapono e te hamaniiraa i te toto na roto i To’na mau poa, ua parau Oia i te Metua, « Ia tupu râ to oe hinaaro, eiaha to’u » (Mareko 14:36).

Ta’u pure, e te mau taea‘e e te mau tuahine, a feruri ai tatou i ta tatou mau fafauraa oia ho‘i, ia tape‘a puai tatou ia tatou iho i mua « i te mau ohi auahi o te enemi » (1 Nephi 15:24), te peeraa i te hi‘oraa maitai o te Faaora ia nehenehe ia tatou ia ueue i ta te Varua e ia faaea i te pae o te Fatu. Ia haamana‘o tatou i te rave‘a a te Peresideni Monson: « Eita e nehenehe ia outou ia rave i te mea ti‘a na roto i te raveraa i te ohipa hape; eita e nehenehe ia outou ia rave i te ohipa hape na roto i te raveraa i te ohipa ti‘a » Te parau nei au i teie mau mea i te i’oa o Iesu Mesia, amene.