2010–2019
E na te hoê tamaiti iti e arata‘i ia ratou
Eperera 2012


E na te hoê tamaiti iti e arata‘i ia ratou

E mea ti‘a i te tane e te vahine faaipoipo ia ite e, to ratou piiraa matamua—o te ore roa e iriti-ê-hia’tu ia raua—no te tahi ïa e te tahi e i muri iho, no ta raua mau tamarii.

Tau matahiti i ma‘iri a‘enei, i te hoê pô to‘eto‘e i te hoê vahi tape‘araa pereoo auahi i te fenua Tapone, ua faaroo a‘era vau i te tupa‘ipa‘i i ni‘a i te haamaramarama o to’u pereoo. Te ti‘a noa mai nei te hoê tamaiti iti, ua to‘eto‘e roa, e ahu mutumutu, hoê ahu repo i taamuhia na raro a‘e i to’na taa oru. Ua î roa to’na upoo i te tutu‘a. E au‘a punu tutae auri e hoê taipu to roto i to’na rima, e tapa‘o te reira no te hoê tamarii otare taparu. A imi ai au i te rave‘a no te iriti i te uputa, ua haamata atoa te pereoo auahi i te tere i taua taime ra.

Eita roa e mo‘ehia ia’u taua tamaiti iti ra, to’na pohe po‘ia, e te ti‘a noa ra i roto i te to‘eto‘e, a tape‘a noa ai i te hoê au‘a punu pau. Eita atoa e mo‘ehia ia’u taua taime ra, a tere mărû noa ai te pereoo auahi, e a ti‘a noa ai oia i ni‘a i te vahi tape‘araa, aita roa i ti‘a ia’u ia rave i te hoê mea.

Te tahi tau matahiti i muri mai i Cusco, te hoê oire i ni‘a roa i te mau mou‘a Andes i Peru, ua faatupu maua o Elder A. Theodore Tuttle i te hoê pureraa oro‘a i roto i te hoê piha roa e te piriha‘o, i te pae purumu noa. E pô taua taime ra, a paraparau noa ai o Elder Tuttle, ua tomo maira te hoê tamaiti iti, e ono paha matahiti to’na. E piriaro roa to’na e te mutumutu, haere roa i ni‘a i to’na na turi.

I to maua pae aui te vai ra hoê amuraa maa e te hoê farii faraoa no te oro‘a i ni‘a iho. Ua ite atu teie tamaiti iti otare no te purumu e te po‘ia ho‘i i te faraoa, e ua haamata i te haafatata mărû noa na te pae papa‘i i taua faraoa ra. Ua fatata roa’tu oia i te amuraa maa, ite mai nei te hoê vahine ia’na. Ua ta‘iriiri taua vahine ra i to’na upoo no te tiahi i teie tamaiti iti i rapae i roto i te poiri. Ua uuru a‘era vau i roto ia’u iho.

I muri mai, ua ho‘i faahou mai te tamaiti iti ra. Ua faanuu mărû noa oia na te pae papa‘i, ma te hi‘ohi‘o i te faraoa e ia’u atoa. Ia fatata mai oia i te vahi e ite faahou atu ai te vahine ia’na, ua faatoro vau i to’u na rima, e ua horo mai oia ia’u ra. Ua tape‘a vau ia’na i ni‘a i to’u na turi.

I muri iho, mai te hoê tapa‘o te huru, ua tuu vau ia’na i ni‘a i te parahiraa o Elder Tuttle. I muri a‘e i te pure hopea, ua horo oioi te tamaiti iti po‘ia i rapae i roto i te poiri.

I to’u ho‘iraa i te fare, ua faati‘a vau i te Peresideni Spencer W. Kimball i te ohipa tei tupu i ni‘a ia’u. Ua oto roa oia e ua parau maira e, « ua tape‘a oe hoê nunaa i ni‘a i to oe turi ». Ua hau i te hoê taime to’na parauraa mai ia‘u e, « E auraa hohonu to taua ohipa i tupu ra, hau atu i ta oe i ite ».

A ratere ai au na te mau fenua Amerika latino fatata 100 taime, ua tamata vau i te imi i taua tamaiti iti ra i ni‘a i te mau hoho‘a mata o te taata. I teie nei, te ite nei au i te auraa o te parau a te peresideni Kimball.

Ua farerei au i te tahi atu tamaiti pohe to‘eto‘e i ni‘a i te purumu no Roto Miti. Ua tupu te reira i te hoê atu maororaa pô to‘eto‘e. Te ho‘i ra matou, i muri a‘e i te hoê tamaaraa noela i roto i te hoê hotera. Te haere mai nei na ni‘a i te purumu e ono e aore râ, e va‘u tamaroa maniania. Te ti‘araa mau, tei te fare ratou i taua taime ra, i te vahi to‘eto‘e ore.

Hoê tamaiti aita to’na e pereue mahanahana. Ua ou‘au‘a noa oia no te faaore i te to‘eto‘e. Ua mo‘e ê atura oia na te tahi purumu iti, e mea papû e, no te haere i roto i te hoê piha faaearaa na‘ina‘i au ore e te hoê ro‘i e aita e nava‘i te tapo‘i no te tamahanahana ia’na.

I te pô, ia huti ana‘e au i te ahu taoto i ni‘a ia’u, e pûpû vau i te hoê pure no te feia aita to ratou e ro‘i mahanahana.

I te hoperaa te Tama‘i Rahi II o te Ao nei, tei Osaka vau i te fenua Tapone i taua taime ra. Ua ino roa te oire, ua î te purumu i te ofa‘ifa‘i, te mau hu‘ahu‘a tauhaa paparari, e te apoopoo toparaa tupita. Noa’tu e, ua mou te rahiraa o te tumu raau, te ti‘a noa ra te tahi pae ua fatifati roa te amaa e te tumu, e ua itoito ratou i te faatupu mai i te tahi mau amaamaa e te raoere.

Hoê tamahine iti ahu mutumutu, e pafa‘ifa‘i ra i te raoere raau. Mai te huru ra e, aita teie tamarii iti e ite ra i te huru haamouraa e haati ra ia’na, a haere ai oia na ni‘a iho i te mau hu‘ahu‘a tauhaa paparari no te pafa‘ifa‘i i te tahi atu mau raoere raau. Ua itehia ia’na te nehenehe hoê roa i toe mai i roto i to’na ao. E ti‘a paha ia’u ia parau e, o oia iho te tuhaa nehenehe o to’na ao. I te tahi taime, ia feruri ana‘e au ia’na, na te reira e faarahi i to’u faaroo. Ua riro teie tamahine ei hi‘oraa no te aau ti‘aturi.

Ua haapii mai o Moromona e, « ua ora râ te tamarii rii i te Mesia »1 e aita ratou e titauhia ia tatarahapa.

I roto i te area matahiti 1900, te poro ra e piti na misionare i te evanelia i roto i te mau mou‘a no te pae apatoa o te mau Hau Amui no Marite. I te hoê mahana, na ni‘a mai i te aivi, ua ite atura raua i raro roa, i te mau taata e haaputuputu ra i te hoê vahi ateatea. E ere i te mea pinepine te mau misionare i te haapii e rave rahi taata, no reira, ua pou atu raua i taua vahi ateatea ra.

Ua paremo te hoê tamaiti iti, e te hunahia ra oia. Ua ani to’na na metua i te hoê orometua ia haere mai e « paraparau » no ta raua tamaiti. Ua ti‘a noa na misionare i muri, a ti‘a ai te orometua ratere i mua i te metua tane e te metua vahine oto e a haamata ai i ta’na a‘oraa. Mai te mea e, ua ti‘aturi na metua e farii raua i te tahi parau faaitoitoraa na roto mai i teie orometua, e riro raua i te inoino roa.

Ua faahapa u‘ana oia ia raua no te oreraa e bapetizo i teie tamaiti iti. Ua haapa‘o ore raua i te reira no tera e tera tumu, e i teie nei ua taere roa. Ua faaite papû oia ia raua e, tei hade ta raua tamaiti iti. No raua te hape. O raua te ti‘a ia faahapa no to’na mauiui hopea ore.

I muri a‘e i te a‘oraa e i te haapo‘i-raa-hia te apoo, ua tapiri atura na misionare i na metua oto. Ua parau atura raua i te metua vahine e, « e na tavini maua na te Fatu, e e parau poro‘i ta maua na orua ». A faaroo noa ai na metua oto, ua tai‘o a‘era na misionare i roto i te apokalupo e ua faaite atura i to raua iteraa papû no ni‘a i te faaho‘i-raa-hia mai te mau taviri no te faaoraraa o te feia ora e tei pohe.

E aroha rahi to’u no taua orometua ra. Ua rave oia mai te au tei maraa ia’na, ia au i te maramarama e te ite tei roaa ia’na. Tera râ, te vai atu â râ te tahi mau mea o te ti‘a ia’na ia horo‘a. Te vai ra te îraa o te evanelia.

Ua haere mai na misionare ei mau tamahanahana, ei mau orometua, ei mau tavini no te Fatu, ei mau orometua haamanahia no te evanelia a Iesu Mesia.

Teie mau tamarii ta’u i paraparau atu na, e mau tamarii paatoa ïa na to tatou Metua i te Ao ra. « Inaha hoi te tamarii ra, e tuhaa ïa no ŏ ia Iehova ra: e… e ao to te taata i î to’na piha ohe ia ratou ».2

E hopoi‘a faahiahia na na taata faaipoipohia te hamaniraa i te ora. Te riroraa ei metua ti‘amâ e te haapa‘o i te hopoi‘a, o te hoê ïa o te mau titauraa rahi roa o teie oraraa tahuti nei. E ore roa e ti‘a i te hoê tane ana‘e e aore râ, i te hoê vahine ana‘e ia fanau i te tamarii. Ua opuahia e, e piti metua to te tamarii—e metua tane e e metua vahine. Aita e hoho‘a e aore râ, e faanahoraa ê atu e nehenehe e mono i teie.

E mea maoro i teie nei, ua parau mai te hoê vahine ia‘u, ma te ta‘i e, i te tau e piahi ai oia i te fare haapiiraa tuarua, ua rave oia i te hoê hape rahi e to’na hoa tamaroa. Ua faanaho to’na hoa i te hoê haamaruaraa tamarii. I te hoperaa ta raua tau haapiiraa ua faaipoipohia raua e ua roaa ta raua e rave rahi atu â mau tamarii. Ua parau mai oia e, e mauiui rahi to’na i teie nei, ia hi‘o ana‘e oia i to’na utuafare, ta’na mau tamarii nehenehe roa, e ia feruri i te parahiraa taata ore i teie nei, no taua tamarii mo‘e ra.

Ahani e, te taa nei e te faaohipa nei teie na taata faaipoipohia i te Taraehara, e ite ïa raua e, te reira mau ohipa e te mauiui i apitihia mai i te reira, e nehenehe ïa ia tumâhia. Aore e mamae e vai noa e a muri noa’tu. E ere i te mea ohie, tera râ, aita te oraraa i faataahia ei ohipa ohie e ei ohipa au. E faufaaraa maitai ia tatarahapa, ia faaauhia i te ti‘aturiraa hopea ta te faaoreraa hara e horo‘a mai.

Ua parau atoa mai te tahi atu na taata faaipoipohia ia’u e, na ô maira raua i ô te taote, e ua parau mai te taote e, eita e roaa ta raua tamarii. Ua pe‘ape‘a roa raua i taua parau ra. Ua maere raua ia’u i te parauraa’tu e, e fana‘o rahi to raua. Ua maere raua e, no te aha vau i parau ai i taua huru parau ra. Ua parau vau ia raua e, e mea hau roa a‘e raua i te maitai i te tahi atu mau taata faaipoipohia o te ti‘a ia riro ei metua tera râ, ua pato‘i e ua haapae ratou ma te aau pipiri i taua hopoi‘a ra.

Ua parau vau ia raua, « Tei iti a‘e, ua hinaaro orua i te tamarii, e taua hiaai ra e mea teimaha roa no orua i roto i to orua oraraa tahuti nei e i muri a‘e, no te mea e horo‘a mai te reira i te aifaitoraa i te pae varua e te pae aehuehu. No reira, e mea maitai a‘e no orua no te mea ua hinaaro orua i te tamarii e aita ra e nehenehe, ia faaauhia i te feia o te nehenehe e aita ra e hinaaro i te tamarii ».

« Tei teie nei ao ana‘e ra ta tatou e tiai i te Mesia nei, e ati rahi to tatou i to te taata atoa ».3

Te opuaraa hopea o te mau ohipa atoa i roto i te Ekalesia o te faatupuraa ïa i te oaoa i rotopû i te tane e te vahine faaipoipo e ta raua mau tamarii i roto i te utuafare, ma te paruruhia e te mau parau tumu e te mau ture o te evanelia, tei taatihia i roto i te mau fafauraa o te autahu‘araa mure ore. E mea ti‘a i te tane e te vahine faaipoipo ia ite e, to ratou piiraa matamua—o te ore roa e iriti-ê-hia’tu ia raua—no te tahi ïa e te tahi e i muri iho, no ta raua mau tamarii.

Te hoê o te mau iteraa apî e te rahi no te ti‘araa metua, o to tatou ïa haapii-rahi-raa no ni‘a i te mau mea faufaa a‘e na roto mai i ta tatou mau tamarii, o te mea ho‘i aita i noaa mai na roto mai i to tatou na metua. Te taa ra ia tatou i teie nei i te parau tohu a Isaïa tei na ô mai e, « e na te hoê tamaiti iti e arata‘i [ia ratou] ».4

I Ierusalema, « Ua parau atura i te hoê tamaiti iti, ua tuu atura ia’na i rotopû ia ratou ra.

« Ua parau atura, Oia mau ta’u e parau atu ia outou nei, ia ore outou ia faahuru-ê-hia e ia riro mai te tamarii rii ra, e ore roa outou e ô i te basileia ra o te ao.

« E teie nei, o te faahaehaa ia’na iho e mai teie nei tamaiti iti, oia te rahi i te basileia o te ao ra ».5

« Ua parau atura râ Iesu, e vaiiho noa mai i te tamarii rii ia haere noa mai na ia’u nei, eiaha e faaorehia’tu, mai ia ratou hoi to te basileia ra o te ao.

« Ua tuu atura oia i tana rima i nia iho ia ratou, e haere ê atura ».6

Te tai‘o nei tatou i roto i te Buka a Moromona i te parau no te tere o Iesu Mesia i te Fenua Apî. Ua faaora Oia e ua haamaitai i te taata e ua faaue ia hopoihia mai te mau tamarii rii Ia’na ra.

Ua papa‘i o Moromona e, « Hopoi maira ratou i ta ratou mau tamarii rii, haaparahi ihora ia ratou i te pae avae no’na, tia noa‘i Iesu i ropu ; e otohe rii a‘era te feia ra e ia hope ratou i te hopoihia mai ia’na ».7

Ua faaue atura Oia i te taata ia tuturi i raro. Ua tuturi atoa Oia i raro e te mau tamarii ati Ia’na, e ua pure atura i to tatou Metua i te Ao ra. I muri a‘e i te pure, ua oto a‘era te Faaora, « e ua rave atura oia i ta ratou mau tamarii rii, haamaitai tatai hoê ihora ia ratou e ua pure atura i te Metua no ratou.

« E oti a‘era oia i te na reiraraa, oto faahou ihora oia ».8

E nehenehe ta’u e ite i te mau mana‘o o te aau i faaitehia mai e te Faaora i ni‘a i te mau tamarii. Ua rau te mau mea te ti‘a ia apohia mai na roto mai i te peeraa i To’na hi‘oraa i roto i te parau no te imiraa ia pure, ia haamaitai e ia haapii « i te mau tamarii rii ra ».9

O vau te tamarii numera 10 i roto i te hoê utuafare 11 tamarii. Ia au i to’u iteraa, aita to’u metua tane e to’u metua vahine i tavini i roto i te hoê piiraa teitei i roto i te Ekalesia.

Ua tavini to matou na metua ma te haapa‘o maitai i roto i to raua piiraa faufaa roa a‘e—ei metua. Ua arata‘i to matou metua tane i to matou utuafare i roto i te parau ti‘a, eiaha roa’tu na roto i te riri e te ri‘ari‘a. Ua faarahihia te hi‘oraa puai o to matou metua tane na roto i te a‘o mărû a to matou metua vahine. Ua riro te evanelia ei haamaitairaa puai i roto i te oraraa o matou tata‘itahi i roto i te utuafare Packer, e i ni‘a i te u‘i i muri iho, e te u‘i i muri iho e i muri faahou mai, i ta matou hi‘oraa.

E mea maitai pai e, e faariro-atoa-hia vau ei taata maitai mai to’u metua tane. Hou a faaroo ai au i te mau parau ra, « ua ti‘a roa » na roto mai i to’u Metua i te Ao ra, e mea maitai e, e faaroo vau i te reira na roto mai i to’u metua tane tahuti na mua.

E rave rahi taime to’u uiui-noa-raa e, no te aha i piihia ai au ei Aposetolo e i muri iho ei peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, noa’tu e, no roto mai au i te hoê utuafare e nehenehe e parau e, e ere te metua tane i te mea itoito roa. E ere o vau ana‘e te melo o te Tino Ahuru Ma Piti i roto i taua huru faito ra.

I te pae hopea, ua ite au e ua maramarama vau e, no taua huru oraraa ra paha vau i piihia ai. E te taa nei au e, no te aha, i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave i roto i te Ekalesia, e mea ti‘a ia tatou te feia faatere, ia horo‘a i te rave‘a i te mau metua e i te mau tamarii ia rave i te taime no te parahi amui ei mau utuafare. E mea ti‘a i te feia faatere o te autahu‘araa ia faariro i te Ekalesia ei haamaitairaa no te utuafare.

Ua rau te mau mea no ni‘a i te oraraa i te evanelia a Iesu Mesia o te ore e nehenehe e faitohia i te numera e aore râ, ia au i te taeraa mai. Tei ni‘a to tatou pauraa taime i te parau no te fare, no te tapura haamau‘araa e no te mau ohiparaa e te mau faanahonahoraa. Na roto i te reira, e nehenehe e mo‘ehia ia tatou te varua mau o te evanelia a Iesu Mesia.

E mea pinepine te hoê taata i te haere mai ia’u ra i te na ôraa e, « E te peresideni Packer, e mea au anei ahani e … ? »

Ua mataro vau i te tape‘a ia ratou e i te parau e, aita, no te mea te taa ra ia’u e, teie mea e parauhia mai nei, o te tahi ïa faaoaoaraa e aore râ, te tahi faanahoraa apî o te faateimaha faahou atu â i ni‘a i te taime e i te haamau‘araa a te utuafare.

Te taime o te utuafare, e taime mo‘a ïa, e e mea ti‘a roa ia paruruhia e ia faaturahia. Te a‘o ru nei matou i to tatou mau melo ia aupuru maite i to ratou utuafare.

I te taime a faaipoipohia ai maua, ua faaoti maua o to’u hoa e, e farii maua i te mau tamarii o te fanauhia na maua, e tae noa’tu te hopoi‘a no te hapûraa e no te faaamuraa ia ratou. E ua tae i te taime ua faati‘a atoa ratou i to ratou iho utuafare.

E piti taime i roto i to maua oraraa, i te taime no te fanauraa o te piti o ta maua mau tamaiti iti, ua parau mai te hoê taote e, « Aita vau e mana‘o nei e, e ora teie tamarii ».

E piti atoa taime to maua pahonoraa e, e horo‘a maua i to maua ora no te faaora i ta maua tamaiti iti. I roto i taua pûpûraa ra, ua ite maua e, ua tu‘ati teie aau horo‘a i te feruriraa o te Metua i te Ao ra no tatou tata‘itahi. Auê ïa feruriraa hanahana e.

I teie nei te fatata nei maua i te hopea o to maua oraraa, te taa nei e te ite nei te tuahine Packer e o vau atoa nei e, e nehenehe to matou utuafare ia riro ei utuafare mure ore. Mai te mea e, e haapa‘o tatou i te mau faaueraa e e ora hope roa i te evanelia, e paruruhia e e haamaitaihia tatou. No ni‘a i ta maua mau tamarii e te mau mootua, e i teie nei, te mau hina, te pure nei maua ia ti‘a i teie mau utuafare iti e tupu mai nei, ia farii atoa i taua huru aupururaa ra i teie mau tamarii rii tao‘a rahi.

E te mau metua tane e te mau metua vahine, i te tau i muri nei, ia tapea ana‘e outou i te hoê aiû fanau-apî-hia i roto i to outou rima, e nehenehe e roaa ia outou te ite orama i te mau mea aro e te mau opuaraa o te oraraa. E rahi atu to outou ite e, no te aha te Ekalesia i riro ai mai teie te huru, e no te aha te utuafare i riro ai ei faanahonahoraa niu no teie tau e a muri noa’tu. Te faaite papû nei au e e parau mau te evanelia a Iesu Mesia, e te faanahoraa no te faaoraraa, o tei piihia te faanahoraa no te oaoa, ua riro ei hoê faanahoraa no te mau utuafare, e e haere noa teie ohipa i mua mai tei opuahia e te Metua. Te faaite papû nei au i te reira na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.