2010–2019
A haaputuputu faahou ai tatou
Eperera 2012


A haaputuputu faahou ai tatou

Te ite mai nei to tatou Metua i te Ao ra ia tatou tata‘itahi e i to tatou mau hinaaro. E mata na tatou i te faaî ia tatou i To’na Varua a haaputuputu mai ai tatou i roto i te mau pureraa o teie amuiraa.

E au mau taea‘e e au mau tuahine here, te haaputuputu faahou nei tatou i roto i te hoê amuiraa rahi na te Ekalesia, manava ia outou i te taeraa mai, e te faatae atu nei au i to’u aroha ia outou. Te putuputu nei tatou i te mau ono ava‘e atoa no te haapuai ia tatou te tahi e te tahi, no te faaite i te parau faaitoito, no te tamahanahana, no te patu i te faaroo. Tei ô nei tatou no te haapii. Te imi nei paha te tahi pae o outou i te mau pahonoraa i te mau uiraa e te mau titauraa ta outou e farerei nei i roto i to outou oraraa. Te tautoo nei te tahi pae i roto i te inoino e aore râ, i roto i te ereraa. E nehenehe te taata tata‘itahi e farii i te maramarama, te faateiteiraa e te tamahanahanaraa na roto i te fariiraa i te Varua o te Fatu.

Mai te mea e, e titauhia ia rave i te tahi mau tauiraa i roto i to outou oraraa, e mata na outou i te imi i te hinaaro e i te itoito no te rave i te reira a faaroo ai outou i te mau parau faaûru o te faahitihia mai. E ti‘a ia tatou tata‘itahi ia faaoti faahou ia ora i te hoê oraraa e ti‘a ai ia tatou ia riro ei mau tamaiti e ei mau tamahine mau na to tatou Metua i te Ao ra. E mata na tatou i te aro tamau noa i te ino i te mau vahi atoa e itehia te reira.

Ua fana‘o tatou i te taeraa mai i te fenua nei i te hoê tau mai teie te huru—e tau nehenehe i roto i te aamu rahi o te ao nei. Eita tatou paatoa e ô i roto hoê noa iho fare, tera râ, ua ti‘a ia tatou i teie nei ia faaroo i te tereraa o teie amuiraa na roto i te mau rave‘a maere o te afata teata, te ratio, te haapurororaa pee‘utari e te Itenati—e tae roa’tu i roto i te mau matini iti afa‘ifa‘i. Te amui nei tatou, to tera e tera reo, i roto i tera e tera fenua, hoê râ to tatou paatoa faaroo e hoê haapiiraa tumu e hoê opuaraa.

Na roto mai i te hoê haamataraa ha‘iha‘i roa a 182 matahiti i ma‘iri a‘e nei, i teie nei, te itehia nei tatou na te ao atoa nei. E tamau noa teie ohipa rahi ta tatou e rave nei i te haere i mua, ma te taui e ma te haamaitai i te mau oraraa mai ta’na e na reira noa nei. Aore roa hoê mea, aore roa e puai i te ao taatoa nei e nehenehe e tape‘a i te ohipa a te Atua. E haere noa teie ohipa i mua, noa’tu te mau mea e tupu mai. Te haamana‘o ra outou i te mau parau tohu a te Peropheta Iosepha Semita: « Aore roa e rima viivii e nehenehe e tape‘a i te ohipa ia haere i mua; e u‘ana paha te mau hamani-ino-raa, e amui paha te mau taata iino, e amui paha te mau nuu, e faahitihia paha te mau parau haavare, e haere noa ra te parau mau a te Atua i mua, ma te măta‘u ore, ma te hanahana, e te ti‘ama, e tae noa’tu i te taime ua tomo atu te reira i roto i te mau fenua atoa, ua tae atu te reira i te mau tuhaa fenua ato‘a, ua parare te reira i roto i te mau hau atoa, e ua faaroohia te reira e te mau taata atoa, e tae noa’tu ua hope te mau opuaraa a te Atua i te faatupuhia e a parau mai ai o Iehova Rahi e ua oti te ohipa ».1

E rave rahi te mau mea etaeta e te teimaha i roto i te ao nei i teie mahana, e au mau taea‘e e au mau tuahine, tera râ, e rave rahi atoa te mau mea maitai e te faateitei. Mai ta tatou e parau nei i roto i ta tatou hiroa faaroo numera ahuru ma toru, « Mai te mea e, te vai atura te mau mea maitai, te mau mea nehenehe, e aore râ, te mau mea hi‘oraa maitai e te poupou ra, te titau nei ïa tatou i te reira mau mea ». E mata na tatou i te rave tamau noa i te reira.

Te haamauruuru nei au ia outou no to outou faaroo e to outou haapa‘o i te evanelia. Te haamauruuru nei au ia outou no te here e te aupuru ta outou e faaite nei i te tahi e te tahi. Te haamauruuru nei au ia outou no te ohipa ta outou e rave nei i roto i ta outou mau paroita e mau amaa e i roto i ta outou mau tĭtĭ e mau mataeinaa. Na te reira mau taviniraa e faatia nei i te Fatu ia faaoti i Ta’na mau opuaraa e rave rahi i ni‘a i te fenua nei.

Te faatae atu nei au i te haamauruururaa ia outou no to outou maitai i ni‘a ia’u i te mau vahi atoa ta’u e haere nei. Te haamauruuru nei au ia outou no ta outou mau pure no’u. Ua ite au i te reira mau pure e te oaoa nei au no te reira.

I teie nei, e au mau taea‘e e au mau tuahine, ua haere mai tatou ia haapiihia e ia faaûruhia. E rave rahi parau poro‘i e hohorahia i roto i teie na mahana e piti i muri nei. E nehenehe ta’u e haapapû atu ia outou e, teie mau tane e mau vahine o te paraparau atu ia outou, ua imi ratou i te tauturu e i te arata‘iraa no te ra‘i mai a faaineine ai ratou i ta ratou parau poro‘i. Ua faaûruhia ratou no ni‘a i te mau mea o ta ratou e faaite mai ia tatou.

Te ite mai nei to tatou Metua i te Ao ra ia tatou tata‘itahi e i to tatou mau hinaaro. E mata na tatou i te faaî ia tatou i To’na Varua a haaputuputu mai ai tatou i roto i te mau pureraa o teie amuiraa. Teie ta’u pure haehaa na roto i te i‘oa mo‘a o to tatou Fatu e Faaora o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Te mau haapiiraa a te mau peresideni o te Ekalesia: Iosepha Semita (2007), 505.