2010–2019
Ti‘aturi, Haapa‘o, e Tamau Â
Eperera 2012


Ti‘aturi, Haapa‘o, e Tamau Â

A ti‘aturi e, te vai puai-noa-raa e te haapa‘o i te mau parau mau o te evanelia o te hoê ïa ohipa faufaa rahi roa. Te faaite papû nei au e, ua ti‘a te reira!

E au mau tuahine apî here e, ua riro te hopoi‘a no te paraparau atu ia outou ei faahaehaaraa i te aau. Te ani nei au i te tauturu a te Atua, ia maraa ia’u te reira hopoi‘a.

E 20 noa matahiti i ma‘iri a‘e nei aitâ ïa outou i haamata’tura i to outou tere i roto i te tahuti nei. Tei roto noa â ïa outou i to outou fare i te ra‘i ra. I reira, tei rotopu ïa outou i te feia tei here ia outou e ua mana‘ona‘o ratou i to outou oraraa e a muri noa’tu. E i te pae hopea, no to outou haereraa i mua, ua titauhia ia haere mai outou e ora i te fenua nei. E mea papû maitai e, ua faaroohia te parau te ti‘aturiraa. Ua farii outou i te tino e ua riro mai ei taata tahuti, ua tapu-ê-hia’tu outou i te aro o to outou Metua i te Ao ra.

Noa’tu râ i te reira, ua farii-poupou-hia outou i ni‘a i te fenua nei. E mea faufaa rahi taua mau matahiti matamua ra, e mau matahiti taa ê. Aita to Satane e mana no te faahema ia outou, i te mea e, aitâ outou i ite atura i te haapa‘oraa. Aore a outou e hapa i mua i te Atua.

Aita i maoro ua tomo outou i roto i te pu‘e tau i parauhia « te tau ri‘ari‘a o te taure‘are‘araa ». E mea au a‘e râ na’u e parau e, « te tau faahiahia o te taure‘are‘araa » Aue ïa taime no te mau rave‘a rau, e pu‘e tau no te tupuraa i te rahi, e taime no te hoturaa—e te pae rahi o te reira, o te fariiraa ïa i te ite e te imiraa i te parau mau.

Aore hoê taata i parau e, e mau matahiti ohie te pu‘e tau taure‘are‘araa. E mea pinepine te reira tau i te riro ei tau papû ore, ei tau feruriraa e, aita outou i ravai te maitai, ei tau imiraa i to outou ti‘araa i rotopu i to outou mau hoa i te pae sotiare. O te taime teie a haamata ai outou i te ti‘aturi rahi atu i ni‘a ia outou iho—e penei a‘e te hinaaro ra outou ia rave i te tahi ti‘amâraa rahi atu i ta to outou mau metua e hinaaro e horo‘a mai ia outou i teie taime. E mau matahiti faufaa roa’toa teie i te mea e, i reira Satane e faahema ai ia outou, e e imi oia i te mau rave‘a atoa no te ruri ê ia outou i rapae i te e‘a o te faaho‘i ia outou i taua fare i te ra‘i ra no reira mai hoi outou, e i piha‘i iho i te mau taata ta outou i here e i piha‘i iho i to outou Metua i te Ao ra.

Aita te ao e haati nei ia outou i faaineinehia no te horo‘a ia outou i te tauturu ta outou e hinaaro no te ratere i roto i teie tere fifi e te haavarevare. E rave rahi i roto i te ao nei i teie mahana mai te mea ra e, ua faaiti ratou i to ratou haapa‘o i te mau parau tumu o te hopoi mai i te hau.

Te faatiaraa i te ino, te peu morare iino, te peu faufau, te raau taero, te puai o te umeraa a te hoa—na teie mau mea taatoa e te tahi atu â—e turai nei e rave rahi i tera vahi e tera vahi i ni‘a i te moana o te hara e a ta’uehia ai i ni‘a i te a’au o te mau rave‘a i mo‘e ê, te mau haamaitairaa i erehia e te mau moemoea i tapu-ê-hia.

Te vai ra anei te hoê rave‘a e roaa ai te parururaa? Te vai ra anei te hoê hororaa eiaha ia topa i roto i te haamouraa? Te pahonoraa o te hoê ïa e! papû maitai. Te a‘o atu nei au ia outou ia hi‘o i ni‘a i te fare mori o te Fatu. Ua parau a‘e na vau na mua a‘e nei; e parau faahou â vau: aita e rupehu rahi, aita e ru‘i pori, aita e matai puai, aita e ihitai mo‘e o te ore e ti‘a i te fare mori o te Fatu ia faaora. E anapanapa noa mai oia i roto i te mau vero o te oraraa nei. E pii mai oia e, « Na ô nei te haere e tae ai i te vahi ruru. Na ô nei te haere no te ho‘i i te fare ». Te faaanapa nei oia i te mori o te ite-ohie-hia e o te ore roa e pohe. Mai te mea e, e peehia te reira mau tapa‘o, na te reira e arata‘i ia outou i to outou fare i te ra‘i ra.

Te hinaaro nei au e paraparau atu ia outou i teie po e toru tapa‘o faufaa no roto mai i te fare mori o te Fatu o te tauturu ia outou ia ho‘i i taua Metua ra o te tia‘i papû nei i to outou ho‘iraa. Teie taua na tapa‘o ra, ti‘aturi, haapa‘o e tamau â.

A tahi, te parau nei au i te hoê tapa‘o tumu e te faufaa: ti‘aturi. A ti‘aturi e, e tamahine outou na te Metua i te Ao ra, e te here nei Oia ia outou, e tei ô nei outou no te hoê opuaraa hanahana—ia roaa to outou faaoraraa mure ore. A ti‘aturi e, te vai puai-noa-raa e te haapa‘o i te mau parau mau o te evanelia o te hoê ïa ohipa faufaa rahi roa. Te faaite papû nei au e, ua ti‘a te reira!

E to’u mau hoa apî e, a ti‘aturi i te mau parau ta outou e faahiti nei i te mau hepetoma atoa a tai‘o aau ai outou i te tumu parau a te Feia Apî Tamahine. A feruri i te auraa o taua mau parau ra. E parau mau to roto i te reira. A faaitoito noa i te haapa‘o i te mau maitai tei faahitihia i roto i te reira. Mai ta ta outou parau tumu e parau ra, a ti‘aturi e, mai te mea e, e farii outou e e faaohipa outou i te reira mau maitai, e ineine ïa outou no te haapuai i to outou nohoraa e to outou utuafare, no te rave e no te haapa‘o i te mau fafauraa mo‘a, no te farii i te mau oro‘a o te hiero, e i te pae hopea no te oaoa i te mau haamaitairaa o te faaoraraa. E mau parau nehenehe teie no te evanelia, e mai te mea e haapa‘ohia te reira, e oaoa outou i roto i to outou oraraa i ô nei e a muri a‘e, hau atu i te oaoa i te taata tei ore i haapa‘o i te reira.

Te rahiraa o outou ua haapiihia outou i te mau parau mau o te evanelia i to outou tamariiriiraa. Na te mau metua maitai e te mau orometua aupuru i haapii ia outou. Na te mau parau mau ta ratou i ninii mai i roto ia outou i tauturu ia outou ia roaa te hoê iteraa papû; ua ti‘aturi outou i te mau mea i haapiihia ia outou. Noa’tu e, e nehenehe e faaamu tamau noa i taua iteraa papû ra i te pae varua, e nehenehe atoa hoi te reira e tamau noa i te tupu i te rahi na roto i to outou imiraa i te ite, e na roto i te pureraa no te ani i te arata‘iraa, e na roto hoi i te haereraa i te pureraa i te mau hepetoma atoa, tei ia outou na te hopoi‘a no te faaora noa i taua iteraa papû ra. E tamata o Satane ma to’na hinaaro taatoa ia haamou i te reira. I roto i te roaraa o to outou oraraa, e titauhia ia outou ia faaamu i te reira. Mai te ama o te auahi, mai te mea e, aita to outou iteraa papû—e faaamu-tamau-noa-hia— e pohe to’na ama e toetoe roa’tu ai. Eiaha e vaiiho i te reira ia tupu mai.

Taa‘e noa’tu te haereraa outou i te mau pureraa i te Sabati e i te mau faaoaoaraa i roto i te hepetoma, mai te mea e, ua fana‘o outou i te ô i roto i te haapiiraa evanelia (séminaire), i te po‘ipo‘i roa anei e aore ra, i te tahi atu anei mau taime, a haere i te reira. E rave rahi o outou o te haere nei i te séminaire i teie nei. Mai te mau huru mea atoa i roto i te oraraa, te rahiraa o te mau mea ta outou e apo mai i roto i ta outou haapiiraa evanelia, tei to outou noa ïa huru e to outou hinaaro mau ia haapiihia outou. E mata na outou i te riro ei taata haehaa e te hinaaro ia haapii mai. E oaoa rahi to’u i te ti‘araa ia’u ia haere i te haapiiraa evanelia i te po‘ipo‘i roa i to’u apîraa ra, i te mea e, ua riro te reira ei rave‘a faufaa roa no to’u hoturaa e te hoturaa o to’u iteraa papû. E nehenehe te haapiiraa evanelia e taui i te oraraa.

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e anei, tei roto vau i te hoê tomite no te mau raatira e te hoê taata maitai roa tei manuïa maitai i roto i te oraraa nei. Ua faahiahia vau i to’na huru parau ti‘a e to’na haapa‘o i te parau no te Ekalesia. Ua ite a‘era vau e, ua farii oia i te hoê iteraa papû e ua tomo mai i roto i te Ekalesia na roto i te séminaire. I to’na faaipoiporaa, e melo maoro no te Ekalesia ta’na vahine. Aita ta’na e Ekalesia na mua a‘e. I roto i te roaraa o te tau, e noa’tu te mau tautooraa a ta’na vahine, aita oia e anaanatae ia haere i te pureraa na muri iho i ta’na vahine e ta’na mau tamarii. E i muri iho, ua haamata oia i te faahoro e piti o ta’na mau tamahine i te haapiiraa evanelia i te po‘ipo‘i roa. E faaea noa oia i roto i te pereoo no te tia‘i ia faaoti mai te haapiiraa a ta’na na tamahine, i reira e faahoro atu ai ia raua i te fare haapiiraa. I te hoê mahana, te topa ra te ûa, e ua parau atura te hoê o ta’na na tamahine, « Papa, haere mai i roto. E nehenehe oe e parahi noa i roto i te aroa ». Ua farii oia i taua aniraa ra. Te matara noa ra te opani o te piha haapiiraa, e ua haamata oia i te faaroo. Ua putapû roa to’na aau. No te toe‘a o taua matahiti haapiiraa ra, ua haere atoa oia i te haapiiraa evanelia na muri iho i ta’na na tamahine, e i te pae hopea, ua riro mai ei melo no te Ekalesia e ua haa i roto i te Ekalesia no te taatoaraa o to’na oraraa. A tuu atu i te haapiiraa evanelia ia patu e ia haapuai i to outou iteraa papû.

Te vai ra te taime e farerei outou i te mau titauraa o te nehenehe e faataupupu i to outou iteraa papû, e aore ra, e riro outou i te tau‘a ore i te reira no te tahi atu mau mea ta outou e titau ra. Te taparu atu nei au ia outou ia tapea puai noa i to outou iteraa papû. Tei ia outou te hopoi‘a, outou ana‘e, ia tapea i to’na ama ia ura noa. E titauhia te tautooraa itoito, tera râ eita outou e tatarahapa i te raveraa i te reira tautooraa. Te haamana‘o nei au i te mau parau o te hoê himene tei papa‘ihia e Julie de Azevedo Hanks. Teie ta’na i papa‘i no ni‘a i to’na iteraa papû:

I roto i te mau mata‘i o te tauiraa

Haatihia i te mau ata o te mauiui

E tapea vau ia’na i roto i to’u oraraa

E hinaaro vau i te ahu—e hinaaro vau i te maramarama

Noa’tu te uana nei te vero

E ti‘a vau i mua i te ûa puai

E vai au

Ei tia‘i no te ama auahi.1

E mata na outou i te ti‘aturi, e i muri iho, i te tapea i te ama o to outou iteraa papû ia ura noa ma te anaana, noa’tu te huru o te ohipa e tupu mai.

I muri iho, e te feia apî tamahine, e mata na outou i te haapa‘o. Haapa‘o i to outou na metua. Haapa‘o i te mau ture na te Atua. Ua horo‘ahia mai te reira ia tatou nei na te hoê Metua here i te Ao ra. Ia haapa‘o-ana‘e-hia te reira, e hau atu ïa te îraa o to tatou oraraa, e iti mai te tafifiraa. E riro ta tatou mau titauraa e to tatou mau fifi ei mea ohie a‘e ia amo. E farii tatou i te mau haamaitairaa i fafauhia mai e te Fatu. Ua parau mai Oia e, « Te titau nei te Fatu i te aau e te mana‘o anaanatae; e e amu hoi te feia haapa‘o maitai i te maa maitai no te fenua no Ziona i teie mau mahana hopea nei ».2

Hoê ana‘e to outou oraraa. A imi i te mau rave‘a atoa ia vai maitai noa te reira. I te tahi mau taime e faahemahia outou na te mau taata ta outou i mana‘o e, e mau hoa no outou.

Tau matahiti i ma‘iri a‘e nei ua paraparau vau i te hoê tauturu haamaramarama no te mau tamahine Roti (Eglantine) e ua faatia mai oia ia’u i te hoê ohipa tei tupu i ni‘a ia’na e te hoê o te mau tamahine i roto i ta’na pupu. E rave rahi taime ua faahemahia teie tamahine ia faaru‘e i te e‘a o te parau mau e ia pee i te haerea o te hara. Na roto i te faaheporaa tuutuu ore a te tahi o to’na mau hoa i te fare haapiiraa, i te pae hopea ua farii oia e pee i taua haerea ra. Ua oti te opuaraa i te faanahohia: e parau oia i to’na na metua e, te haere ra oia i ta’na faaoaoaraa i te pô na te Feia Apî Tamahine. Ua faanaho râ oia ia tae i reira na mua noa a‘e a tae mai ai to’na mau hoa tamahine e tii ia’na. I muri iho, e haere ratou i te hoê faaoaoaraa te vai ra te inu taero i reira, e te atoa ra te mau peu iino taa‘e roa i te mau peu ti‘a ta teie tamahine i ite.

Ua pure noa te orometua no te farii i te faaururaa no te tauturu i te mau tamahine atoa, i teie hoa râ tamahine taa‘e, mai te huru ra e, aita roa oia i papû i to’na ti‘araa i roto i te evanelia. Ua farii te orometua i te faaururaa i taua pô ra ia vaiiho i te hiti i te mea ta’na i faaineine, e ia paraparau i te mau tamahine no ni‘a i te vai-mâ-noa-raa i te pae morare. A haamata ai oia i te paraparau i to’na mau mana‘o e i to’na mau hinaaro, ua hi‘o pinepine noa teie tamahine i ta’na uati no te haapapû e, aita anei oia i ma‘iri i ta’na rendez-vous e to’na mau hoa. Tera râ, a tere noa ai te tau‘araa parau, ua putapû to’na aau, ua ara to’na feruriraa, e ua apî faahou to’na hinaaro papû. Noa’tu te patete pinepine o te pû pereoo no te tii mai ia’na, aita oia i tau‘a i te reira. Ua parahi mai oia i piha‘i iho i te orometua e i te tahi atu mau tamahine i roto i te piha haapiiraa e hope noa’tu taua aru‘i faaoaoaraa ra. Ua haamo‘ehia te faahemaraa ia tahape i te haerea ti‘a o te Atua. E inoino rahi to Satane. Ua ho‘i te tahi mau tamahine, ua faaea rii mai teie no te haamauruuru i to’na orometua no te haapiiraa e no te faaite ia’na e mea nahea te reira i te tautururaa ia’na eiaha ia rave i te ohipa o te riro ei fifi rahi. Ua pahonohia te pure a te hoê orometua.

I muri a‘e ua faaroo vau e, no to’na faaotiraa e, eiaha e haere na muri iho i to’na mau hoa i taua pô ra—te tahi teie o te mau tamahine e te mau tamaroa tu‘iroo i te fare haapiiraa—ua riri ratou i teie tamahine no te tahi tau ava‘e te maoro e aita to’na e hoa faahou i te fare haapiiraa. Aita ratou i farii e, aita oia i hinaaro ia rave i te mau mea ta ratou i rave. Ua riro taua area taime ra ei taime fifi roa e te mo‘emo‘e atoa hoi no teie tamahine, tera râ, ua vai aueue ore noa oia e i te pae hopea, ua roaa to’na mau hoa hoê â ta’na mau ture. I teie nei, e rave rahi matahiti i muri mai, ua faaipoipohia oia i roto i te hiero e e maha ta’na tamarii nehenehe roa. Aue te taa‘e o to’na haerea. Na ta tatou mau faaotiraa e faataa i to tatou haerea.

E teie mau tamahine faufaa rahi e, a tuu i ta outou mau faaotiraa atoa i mua i teie mau uiraa hi‘opo‘a: « Eaha ta teie faaotiraa e faatupu mai i ni‘a ia’u? Eaha ta’na e horo‘a mai ia’u? » E eiaha e vaiiho i ta outou ture arata‘i ia haapapû e, « Eaha ta vetahi ê e feruri? » e haapapû râ e, « Eaha ta’u e feruri no ni‘a ia’u iho? » A faaroo i te faaururaa a taua reo iti haihai ra. A haamana‘o e, na roto i te mana, ua tuu te hoê taata i to’na na rima i ni‘a i to outou upoo i te taime a haamauhia ai outou e ua parau e, « A farii mai i te Varua Maitai ». A iriti i to outou aau, te hohonuraa o to outou aau, no te faaroo i taua reo iti taa‘e ra o te faaite papû mai i te parau mau. Mai ta te peropheta Isaïa i fafau mai, « Na to outou tari‘a e faaroo i te hoê reo… i te na ôraa e, teie te e‘a, e na reira i te haere ».3

Te peu rahi o to tatou nei anotau o te peu farii noa ïa. Te puhara nei te mau ve‘a e te afata teata i te mau peu, mai te huru ra e, aita e fifi to te reira. Eiaha roa’tu outou e ti‘aturi i te reira! Te vai ra te taime no te faaafaroraa—te faatitiaifaroraa ïa i te mau mea atoa. E tu‘iraa pô to te mau Cendrillon taatoa—mai te mea e, e ere i roto i teie oraraa, i roto ïa i te oraraa a muri a‘e. E tae mai te Mahana Haavâraa no te mau taata atoa. Ua ineine outou? Ua mauruuru outou i te ohipa ta outou i rave?

Mai te mea e, ua hi‘a te tahi i roto i to’na tere, te fafau atu nei au ia outou e, te vai ra te hoê rave‘a no te ho‘i mai. E parauhia taua rave‘a ra e, te tatarahapa. Ua pohe to tatou Faaora no te horo‘a mai ia outou e ia’u nei i taua horo‘a maitai roa ra. Oia mau, e ere te e‘a ohie, area te fafauraa ra, e parau mau ïa. Na ô mai ra te Fatu e: « Ia uteute roa ta outou mau hara ra, e riro ïa mai te hiona ».4 « E ore au e mana‘o faahou i [te reira] ».5

E to’u mau tuahine apî here e, tei ia outou na te horo‘a tao‘a rahi o te ma‘itiraa. Te taparu atu nei au ia outou ia ma‘iti i te haapa‘o.

Ei faahopearaa, e mata na outou i te rohi tamau â. Eaha te auraa no te parau e rohi tamau â? E mea au roa na’u teie tatararaa: tape‘araa ma te itoito. E riro te itoito i te titauhia ia outou no te ti‘aturi; i te tahi taime e riro te reira i te titauhia ia outou no te haapa‘o. E mea papû roa’tu e, e titauhia te reira ia outou no te rohi tamau â e tae roa’tu i te mahana e faaru‘e mai ai outou i teie oraraa tahuti nei.

I roto i te mau matahiti e rave rahi ua paraparau vau e rave rahi taata tei parau mai ia’u e, « E mea rahi roa to’u fifi, ua riro mau ei haape‘ape‘araa. Ua Tahiti roa vau i mua i te mau titauraa o te oraraa nei. Eaha te mea e ti‘a ia’u ia rave? » Ua parau vau ia ratou, e i teie nei, te parau atu nei au ia outou, i teie mana‘o tauturu papû maitai: a imi i te arata‘iraa no te ra‘i mai hoê mahana i te taime hoê. E mea teimaha ia feruri i te taatoa o te oraraa; area ia feruri i te oraraa o teie mahana noa, e mea ohie ïa. E nehenehe tatou tata‘itahi e haapa‘o no te hoê noa a‘e mahana—e i muri iho, hoê faahou mahana, e i muri iho, hoê faahou—e tae roa’tu ua hope hoê oraraa taatoa i te orahia e tatou ma te arata‘ihia e te Varua, hoê oraraa fatata i piha‘i iho i te Fatu, hoê oraraa o te mau ohipa maitai e te parau ti‘a. Ua fafau mai te Faaora e, « E hi‘o mai ia’u, e tamau â e tae noa’tu i te hopea, e e roaa ia outou te ora, o te tamau â hoi e tae noa’tu i te hopea ra, o ta’u ïa e horo‘a’tu i te ora mure ore ».6

No teie opuaraa outou i haere mai ai i roto i te tahuti nei, e to’u mau hoa apî. Aore e mea faufaa atu i te opuaraa ta outou e tautoo nei ia tapae—oia te ora mure ore i roto i te basileia o to outou Metua.

E mea faufaa rahi outou, e mau tamahine faufaa rahi na to tatou Metua i te Ao ra tei tonohia mai i ni‘a i te fenua nei i teie anotau e i teie taime no te hoê opuaraa. Ua faahereherehia outou e tae roa mai i teie iho hora. Te vai ra te mau mea nehenehe e te hanahana i faataahia na outou mai te mea e, e hinaaro noa a‘e outou e ti‘aturi, e haapa‘o e tamau â. Ia riro teie ei haamaitairaa no outou, ta’u ïa pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, to tatou Faaora, amene.