2010–2019
Te faaroo, te faaoroma‘i, te rave-faahope-raa: Hoê poro‘i i te mau metua otahi
Eperera 2012


Te faaroo, te faaoroma‘i, te rave-faahope-raa: Hoê poro‘i i te mau metua otahi

Te tutava nei outou ia atuatu i ta outou mau tamarii i roto i te parau-ti‘a e te parau mau, ma te ite ho‘i e, eita e nehenehe ia outou e taui i te mea i ma‘iri, e nehenehe râ ia outou e hamani i to ananahi.

Ta’u poro‘i no te mau metua otahi ia i roto i te Ekalesia, te rahiraa o te mau metua vahine otahi ia—outou te mau metua vahine itoito e, na roto i te oraraa huru rau, te atuatu nei outou iho i te mau tamarii e te arata‘i nei i to outou iho utuafare. E vahine ivi paha outou e aore râ e vahine tei taa i ta’na tane. Te faaruru nei paha outou i te mau tamataraa a te metua otahi no te hoê tioiraa hape o te faaipoiporaa, are‘a râ, te ora nei outou i teie nei ia au i te arata‘iraa o te evanelia, tei taui roa to outou oraraa. Ia haamaitaihia outou i te aperaa i te huru hoaraa o te haere mai e faaino i te peu maitai e te auraa pĭpĭ. E riro ho‘i ei mea teitei roa te moni hoo.

E ui paha outou ia outou iho i te tahi taime, no te aha vau ? Tera râ, na roto i te mau fifi o te oraraa tatou e tupu ai i te faito atuaraa, no te mea, e haamaitaihia to tatou huru i roto i te auahi o te ati, a tere noa ai te oraraa e a faatura noa ai te Atua i te ti‘amâraa o te taata nei. Mai ta Elder Neal A. Maxwell i parau, eita e roaa ia tatou ia numera pauroa mai e aore râ ia amui pauroa mai no te mea « aita ia tatou ra te mau numera atoa ».1

Noa’tu te huru e te tumu no te reira mau mea, auê ia outou te faahiahia e. Te mau mahana atoa, te faaruru nei outou i te mau fifi o te oraraa, te raveraa i te ohipa o te riro noa na ei ohipa no na taata e piti, o te rave-taatoa-hia râ nei e te taata hoê. Te ti‘a nei outou ei metua tane e ei metua vahine ho‘i. Te faatere nei outou i te oraraa utuafare, te tiaau nei i to outou utuafare, te fifi nei i te faatuati ia tapae i te hopea ava‘e, e te maere rahi ra, ua ite-atoa-hia ia outou i te rave‘a no te tavini papû i roto i te Ekalesia. Te aupuru nei outou i ta outou mau tamarii. Te ta‘i e te pure nei outou e o ratou e no ratou. Te hiaai nei outou i te maitai a‘e no ratou, tera râ, i te mau pô atoa, te hepohepo nei outou no te mana‘o nava‘i ore.

Aita to’u e otoheraa ia parau no’u iho, no roto mai au i taua huru utuafare ra. No te roaraa o to’u vai-tamarii-raa e tae atu i to’u taure‘are‘araa, ua atuatu otahi to’u metua vahine ia matou i roto i te hoê oraraa veve. E mea tarani maitai te moni. Ua faaruru oia i te vai-otahi-raa i roto i te aau, te hepohepo i te tahi taime i te patururaa e i te hoa. Noa’tu râ te reira, ua vai te turaraa o to’u metua vahine, te hoê puna faahiahia no te titauraa e to’na itoito papû tamahine Ekotia.

Aua‘e râ, e mea maitai a‘e to’na mau matahiti hopea i to te matamuaraa. Ua faaipoipo oia i te hoê taata tei faafariu-apî-hia, e tane ivi, ua taatihia raua i roto i te hiero no Lonedona i Peretane e i muri iho, ua tavini rii i reira. Fatata e 25 matahiti raua te oraraa—oraraa oaoa e te popou e te î maitai, e tae roa ua ma‘iri i roto i te pohe.

E rave rahi o outou, e mau vahine maitai i roto i te Ekalesia na te ao atoa nei, o te faaruru nei i teie huru oraraa e te faaite nei i taua mana‘o papû ra, matahiti e matahiti a‘e.

E ere te reira ta outou e tia‘i ra e ere atoa te reira tei opuahia, e ere te mea o ta outou i pure na e o ta outou i mana‘o na a haamata ai outou e ra‘e te matahiti. Ua hiti mai râ i ni‘a i to outou tere i te oraraa nei te mau puu, te mau purumu faaati, te mau tioioiraa e te mau tipuuraa, no te mea ho‘i e, teie ihoa te huru oraraa i te ao tahuti nei, e vahi faa‘iteraa e e vahi tamataraa.

E teie râ, te tutava nei outou ia atuatu i ta outou mau tamarii i roto i te parau-ti‘a e te parau mau, ma te ite ho‘i e, eita e nehenehe ia outou e taui i te mea i ma‘iri, e nehenehe râ ia outou e hamani i to ananahi. I ni‘a i te e‘a, e farii outou i te mau haamaitairaa tamărû, noa’tu e, aita te reira e ite-oioi-hia.

No te tautururaa a te Atua, eiaha outou e ri‘ari‘a i to ananahi. E paari mai ta outou mau tamarii e e parau mai ratou ia outou, a oaoa, e e riro ta ratou mau faaotiraa maitai atoa ei faahanahanaraa ia outou.

Te ani nei au ia outou, eiaha outou e mana‘o e, tei te faito piti outou, e melo faito i raro mai outou no te Ekalesia, te auraa e iti mai ia te fariiraa i te mau haamaitairaa a te Fatu i to vetahi. I roto i te basileia a te Atua, aita e ti‘araa faito piti.

Te ti‘aturi nei matou e, ia haere outou i te mau pureraa e ia ite atu outou i te mau utuafare maitai e te oaoa, e aore râ ia faaroo outou i te a‘oraa no ni‘a i te utuafare ti‘a, e oaoa outou ia riro ei tuhaa no te hoê ekalesia o te faatumu nei i ni‘a i te mau utuafare e o te haapii nei i te ti‘araa mau o te reira i roto i te opuaraa oaoa a te Metua i te Ao ra no Ta’na mau tamarii; ia oaoa atoa, no te mea i mua i te mau ati o te ao nei e te morare o tei ino roa, tei ia tatou nei te haapiiraa tumu, te mana faatere, te mau oro‘a, e te mau fafauraa e maitai ai teie nei ao, oia atoa, te oaoa no ta outou mau tamarii e te mau utuafare ta ratou e faati‘a mai.

I roto i te putuputuraa rahi a te Sotaiete Tauturu i te ava‘e setepa 2006, ua faati‘a mai te peresideni Gordon B. Hinckley i te aamu no te hoê metua vahine otahi tei taa i ta’na tane. E hitu tamarii ta’na mai te 7 e te tae atu i te 16 matahiti. Ua afa‘i oia i te tahi a‘e pae o te purumu i te hoê mea na te hoê hoa. Te na ô ra oia:

« A huri ai au no te ho‘i mai i te fare, ua ite au i to‘u fare ua maramarama maitai. E nehenehe ta‘u e faaroo i te reo o ta‘u mau tamarii a faaru‘e mai ai au i te fare no te tahi tau minuti noa na mua’tu. Te parau ra ratou: ‘Mama, eaha ta tatou maa i teie pô ?’ ‘E nehenehe anei ta oe e afa‘i ia’u i te fare buka ?’ ‘Hinaaro vau i te tahi mau api parau rahi i teie pô.’ Ma te rohirohi, ua hi‘o vau i taua fare ra, e ua ite au i te mori i roto i te piha tata‘itahi. Feruri a‘era vau i taua mau tamarii ra te tia‘i ra ia ho‘i mai au no te horo‘a i te mea ta ratou e titau ra. Ua ite au i te teimaha o ta‘u hopoi‘a, o ta‘u e ore e nehenehe e amo.

« Te haamana‘o ra vau i te hi‘oraa i te ra‘i ma te ta‘i, e na ô a‘era vau, ‘E te Metua e, eita e oti ia’u ia rave i teie pô. Ua rohirohi roa vau. Eita e maraa ia’u. Aita ta‘u e nehenehe e ho‘i i te fare e ia aupuru i teie rahiraa tamarii o vau ana‘e. E nehenehe anei ta‘u e haere atu ia Oe ra e ia faaea i reira no te hoê noa a‘e pô ?…’

« Aita vau i faaroo maitai i te mau parau o te pahonoraa, ua faaroo râ vau i te reira i roto i to‘u aau. Teie te pahonoraa, ‘Aita, e aiu, eita ta oe e nehenehe e haere mai ia’u ra i teie nei… E nehenehe râ ta‘u e haere atu ia oe na’ ».2

Mauruuru e te mau tuahine no te mau mea atoa ta outou e rave ra no te atuatu i to outou utuafare e te faatupuraa i te here i te nohoraa i reira e vai ai te maitai, te hau e te rave‘a.

Noa’tu e mana‘o pinepine outou e o outou ana‘e, te parau mau, aita roa’tu outou i vai otahi roa. A nuu outou i mua ma te faaoroma‘i e te faaroo, e pee te Rima Tauturu ia outou; e ninii mai te ra‘i i te mau haamaitairaa.

E taui to outou feruriraa e to outou hi‘oraa i te oraraa, ia ore outou e haaparuparu ia outou, ia hi‘o râ outou i ni‘a.

E rave rahi o outou tei ite a‘ena i te parau mau rahi, o te faatauiraa, ia ora outou no te amo i te hopoi‘a a vetahi ê, e mâmâ mai ta outou iho hopoi‘a. Noa’tu e, aita te huru o to outou oraraa i taui, ua taui râ to outou huru. E roaa ia outou ia faaruru i ta outou iho mau tamataraa na roto i te farii-noa-raa, te aau tae, e te mauruuru rahi no te mea ta outou e vai ra, eiaha râ i te haaparuparuraa.

Ua itehia ia outou e, ia opere tatou i to tatou ti‘aturiraa ia tae te reira i roto i te oraraa o vetahi ê, e î atoa mai ta tatou afata tao‘a no te ti‘aturiraa, e e riro ai teie parau ei parau mau, te « î nei tau au‘a » (Salamo 23:5).

Na roto i te oraraa patau-ti‘a, e farii outou e ta outou mau tamarii i te hoê mahana i te mau haamaitairaa e papû maitai, te utuafare mure ore.

E te mau melo e te feia faatere, e ohipa faahou anei ta outou e nehenehe e rave no te turu i te mau utuafare metua otahi ma te ore e haavâ noa e e hi‘o atea noa ? E nehenehe anei ta outou e arata‘i i te feia apî i roto i taua mau utuafare ra, ma te horo‘a atu i te feia apî tamaroa i te hi‘oraa, no te tane maitai e no te huru raveraa o te hoê tane maitai ? No te mea aita e metua tane, te horo‘a anei outou i te hi‘oraa tano e faaûru nei ?

I teie nei râ, e oia mau, te vai nei te tahi mau utuafare metua otahi, e metua tane ana‘e. E te mau taea‘e, te pure atoa nei matou no outou e te faatura nei matou ia outou. Na outou atoa teie poro‘i.

E te mau metua otahi e, te faaite papû nei au e, ia rave outou ia au tei roaa ia outou i te rave i roto i te mau tamataraa rahi a te taata nei, e hi‘o mai to te ra‘i ia outou. E parau mau, eita outou e vai outou ana‘e iho. Ia haamaramarama te aroha e te mana here atoa o Iesu Mesia i to outou oraraa i teie nei e ia î outou i te ti‘aturiraa i te fafauraa mure ore. A faaitoito. Ia vai te faaroo e te ti‘aturiraa. A hi‘o i teie mahana ma te faaoroma‘i e a hi‘o i to ananahi ma te ti‘aturi. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Neal A. Maxwell, Notwithstanding My Weakness (1981), 68.

  2. I roto Gordon B. Hinckley, « In the Arms of His Love », Liahona, Novema 2006, 117.