2010–2019
Haru i te ta‘iraa reo o te faaroo
Eperera 2012


Haru i te ta‘iraa reo o te faaroo

Ua here te Atua i Ta’na mau tamarii. Ua hinaaro Oia ia ratou atoa ia ho‘i Ia’na ra. Ua hinaaro Oia i te mau taata atoa ia haru i te ta‘iraa reo mo‘a o te faaroo.

Ia farerei matou te mau Hui Mana Faatere o te Ekalesia i te mau melo na te ao atoa nei, te ite mata roa nei matou i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea ei puai no te maitai. Te faahiahia nei matou ia outou no te mau mea atoa ta outou e rave ra no te haamaitai i te oraraa o te mau taata.

Te tahi o matou tei faataahia no te mau ohipa haaparareraa parau, te ite nei matou e, e rave rahi ti‘a arata‘i e papa‘i ve‘a atoa, na te Mau Hau Amui no Marite e na te ao atoa nei ho‘i, o te paraparau rahi nei no te Ekalesia e to’na mau melo. E ohipa taa ê mau teie tei faateitei roa mai i te hoho‘a o te Ekalesia.1

E rave rahi o ratou e papa‘i ra no ni‘a i te Ekalesia, tei rave i te tuatapaparaa papû no te haamaramarama no ni‘a i to tatou nunaa e ta tatou haapiiraa tumu. E mea faatura maitai ratou e ua tamata mau ratou ia hi‘o tano mai, ua mauruuru roa ho‘i matou no te reira.

Te ite atoa nei râ matou e, e rave rahi mau taata aita e haru maitai ra i te mau ohipa mo‘a. Ua parau te Rabi rahi ra, Lord Sacks no te fenua Peretane, i te feia faatere no te faaroo Katorika ra i te ava‘e titema i ma‘iri, i te taime no te putuputuraa a te Pontifical Gregorian University, ua haapae roa te tahi mau tufaa o te ao nei i te parau no te Atua. Hoê o te mau tumu, oia ho‘i, te haru-ore-raa te tari‘a a te taata atua ore e te taata ite ihi atoa, i te ta‘iraa reo o te faaroo ».2

Te orama i faahiti-matamua-hia i roto i te Buka a Moromona, o te orama ïa a te peropheta Lehi no te raau o te ora.3 Na teie orama e faaite maitai nei i te mau tamataraa o te faaroo i to tatou nei anotau, na reira atoa te taa-ê-raa i rotopû ia ratou e here e e haamori e e mana‘o papû nei i te Atua e ia ratou e ore nei. Ua faataa Lehi i te tahi o te mau raveraa e faaino nei i te faaroo. Te vai ra te te‘ote‘o, te ohipa faufaa ore e te mana‘o maamaa. Ua hinaaro noa ratou ia ite i te rave‘a paari o teie nei ao.4 Te vai ra te tahi, e mea hinaaro rii i te Atua are‘a râ, te mo‘e nei ratou i roto i te mahu poiri e te hara5 Te vai ra te tahi tei tamata roa i te here o te Atua na reira atoa Ta’na parau are‘a râ, ua haamâ atura ratou i te reira no te faaooraa o te taata, e ma‘iri ihora ratou i « te mau e‘a au ore ra ».6

E i te hopea, te vai ra o ratou o te haru nei i te ta‘iraa reo o te faaroo. Ua ite outou o vai outou. Ua here outou i te Fatu e Ta’na evanelia e te tamata noa nei outou ia ora e ia faaite i Ta’na poro‘i, i roto ihoa râ i to outou utuafare.7 Ua tu‘ati outou i te mau faaûruraa o te Varua, ua ara outou i te mana o te parau a te Atua, e mea haapa‘o outou i to outou mau fare, e te tamata tuutuu ore nei outou ia ora i te oraraa huru Mesia ei pĭpĭ Na’na.

Ua ite matou e, ua rahi ta outou ohipa. No te mea aita e feia ekalesia e aufauhia ra, tei ia outou ra te hopoi‘a ia faatere i te Ekalesia, outou te mau melo itoito hope. Ua ite matou e, e ohipa matauhia teie na te mau episekoporaa e te mau peresideniraa tĭtĭ e te tahi atoa pu‘eraa, te horo‘a rahi nei ratou i to ratou taime no te tavini. E hi‘oraa maitai atoa te mau peresideniraa pŭpŭ e peresideniraa autahu‘araa no ta ratou faatusiaraa pûpû noa. E ua purara roa teie huru taviniraa e faatusiaraa i te mau melo atoa, ia ratou e haapa‘o ra i te mau parau, i te mau tane e tuahine hahaere haapa‘o maitai, e ia ratou e rave ra i te piha haapiiraa. Ua mauruuru atoa matou no ratou e tavini itoito nei ei ti‘a « scout » e aore râ ei ti‘a haapa‘o i te mau tamarii rii. Te faatae nei matou ia outou paatoa i to matou here e to matou mauruuru no te mea ta outou e rave ra e o ta outou e riro nei.

Ua ite atoa matou e, te vai nei te mau melo i te mea hinaaro rii noa, e te haapa‘o rii noa i te tahi o te mau haapiiraa a te Faaora. Te hiaai nei matou i teie mau melo ia ara papû i te faaroo e ia faaitoito i ta ratou ohipa e to ratou hinaaro. Ua here te Atua i Ta’na mau tamarii. Ua hinaaro Oia ia ratou atoa ia ho‘i Ia’na ra. Ua hinaaro Oia i te mau taata atoa ia haru i te ta‘iraa reo mo‘a o te faaroo. No te mau taata atoa ho‘i te horo‘a no te Taraehara a te Faaora.

Ia haapii-maitai-hia e ia taa-maitai-hia e, e here e e faatura to matou no te mau taata atoa ta Lehi i ite na.8 A haamana‘o e, aita ta matou te haavâraa. Na te Fatu te haavâraa.9 Ua ani taa ê te peresideni Thomas S. Monson ia matou ia noaa i te « itoito no te haapae i te haavâraa ia vetahi ê ».10 Ua ani atoa mai oia i te mau melo haapa‘o atoa ia faaora ia ratou tei amu i te hotu no te evanelia e o tei ma‘iri i muri iho i te e‘a au ore, na reira atoa ia ratou aita i ite â i te e‘a afaro e te pirihao. Te pure nei matou e, e haru ratou i te auri e e farii ratou i te here o te Atua, ia î roa to ratou « aau i te oaoa rahi roa ».11

Noa’tu e faaite te orama a Lehi i te mau taata atoa, teie râ te haapiiraa tumu teitei a‘e, oia ho‘i, te huru mure ore o te utuafare. « Ua haamauhia te utuafare e te Atua. O te tino faufaa rahi roa i roto i te tau e amuri noa’tu ».12 I to Lehi amuraa i te hotu no te raau o te ora (te here o te Atua), ua hinaaro atura oia « ia amu atoa tau fetii ra i to te reira ».13

Teie to tatou hiaai rahi, ia atuatu i ta tatou mau tamarii i roto i te parau mau e te parau-ti‘a. Teie te hoê parau tumu e tauturu mai ia tatou ia faaoti i te reira, oia ho‘i, e haapae tatou i te haavâ rahi roa i te mau ohipa maamaa e te paari ore e te hara ore. E rave rahi matahiti i teie nei, e tamarii ta maua ta’u vahine i te fare, ua haapii Elder Dallin H. Oaks e, e mea faufaa ia faataa i te hape o te taure‘are‘a e ti‘a i te faatitiaifarohia, i te hara e titau i te faautuaraa e te tatarahapa.14 Ua ere anei i te ite, ia haapii ana‘e ïa i ta tatou mau tamarii. Ua hara anei râ, ia titau roa ïa i te tatarahapa.15 Ua tauturu maitai te reira ia maua i roto i to maua utuafare.

E au te haapa‘o-maitai-raa i te faaroo i te haamaitai i to tatou mau utuafare. No te faati‘a rahi o to tatou iho hi‘oraa, aita atura paha e roaa i ta tatou mau tamarii ia faaroo i to tatou reo. I te paeraa o to’u matahiti, ua farii to’u metua vahine i te parau e, ua pohe to’na teina i te taime a tupitahia ai te pahi tama‘i i reira oia, ua tupu te reira na te mau pae fenua Tapone i te pae hopea o te Tama‘i Rahi II o te ao nei.16 Ua oto rahi roa oia. Ua heva oia e ua haere i roto i te piha. I muri iho i te tahi taime, ua faa‘ao vau i roto i te piha no te hi‘o e, ua maitai anei oia. Te tuturi ra oia i pihai iho i to’na ro‘i no te pure. E hau rahi tei tae mai ia’u no te mea ua haapii mai oia ia’u ia pure e ia here i te Fatu. Tera te huru hi‘oraa ta’na i tuu tamau mai i mua ia’u. Peneia‘e paha, o te pure o te metua vahine, te metua tane e te mau tamarii te hi‘oraa faufaa roa a‘e i te tahi atu.

Te poro‘i, te ohipa, e te taraehara a Iesu Mesia, to tatou Faaora, tera mau te haapiiraa faufaa roa no to tatou utuafare. Aita e papa‘iraa mo‘a e faahoho‘a maitai i to tatou faaroo maori râ te 2 Nephi 25:26: « Te parau nei tatou i te Mesia, e te oaoa nei tatou i te Mesia, e te a‘o nei tatou i te parau a te Mesia, e te tohu nei hoi tatou i te Mesia, e te papa‘i nei hoi tatou i te tatou mau tohu, ia ite ta tatou mau tamarii i te tumu e hi‘ohia’tu e ratou no te matararaa i ta ratou mau hara ».

Te hoê o te mau parau tumu faufaa roa no te orama o Lehi, oia ho‘i, e ti‘a i te mau melo haapa‘o maitai ia mau maitai i te auri ra no te faaea i ni‘a i tera e‘a afaro e te pirihao e o te arata‘i ra i te raau o te ora. E mea faufaa roa no te mau melo ia tai‘o, ia feruri hohonu, e ia tuatapapa ratou i te mau papa‘iraa mo‘a.17

E huero maitai te Buka a Moromona.18 E parau mau, e vai noa ratou e haafaufaa ore mai i te maitai e aore râ e faahapa mai i teie buka mo‘a. Ua parau ata rii te tahi pu‘eraa. Na mua a‘e i ta’u misioni, ua faahiti te hoê orometua i te fare haapiiraa tuatoru i te parau a Marc Twain o te na ô ra e, ahani e tatara outou i te faahitiraa « E i muri a‘era » i roto i te Buka a Moromona, « maa api noa paha ïa te me‘ume‘u o taua buka ra ».19

Maa ava‘e i muri iho, te tavini ra vau i Lonedona, i te fenua Peretane, te vai ra te hoê orometua no Oxford i te fare haapiiraa tuatoru no Lonedona, e aivanaa oia no te reo aiphiti e te reo hebera, ua tai‘o oia i te Buka a Moromona, ua papa‘i rata oia i te peresideni David O. McKay, e ua farerei roa i te mau misionare. Ua faaite oia ia ratou e, ua papû roa oia e, e iritiraa ihoa te Buka a Moromona no « te ite o te ati Iuda e te reo o to Aiphiti » no tera tau e faahitihia ra i roto i te Buka a Moromona.20 Te tahi faaiteraa no’na, o te faaohipa-tamau-raa ïa i te faahitiraa « E i muri a‘era », o te faahaamana‘o ra ia’na i te tahi faahitiraa parau ta te mau hebera i faaohipa na i roto i ta ratou mau papa‘iraa.21 Ua haamaramaramahia te orometua haapii e, noa’tu ua tauturu te ite o to’na toro‘a ia’na, e mea faufaa roa râ ia farii i te hoê iteraa papû na roto i te varua. Na roto i te tuatapaparaa e te pure, ua farii oia i te iteraa na roto i te varua e ua bapetizo atura oia. No reira, ta te taata ha‘uti ora i parau ei mea maamaa, ua hi‘ohia e te aivanaa ei faaiteraa hohonu no te parau mau o te Buka a Moromona, ta’na atoa ho‘i i farii na roto i te Varua.

No te haapiiraa tumu faufaa no te ti‘amâraa, e mea ti‘a i te iteraa papû o te evanelia i faaho‘i-faahou-hia mai e niuhia i ni‘a i te faaroo e eiaha noa i ni‘a i te mau faaiteraa no rapae e no ô mai i te aivanaa. E au e, te imi-tamau-raa i te mau mea aita i heheu-pauroa-hia mai, mai te mau uiraa anei, nahea i noaa i te paratenia ia fanau i te tamarii e aore râ nahea te Faaora i te ti‘a-faahou-raa mai e aore râ nahea i roaa ia Iosepha Semita i te iritiraa i ta tatou ma papa‘iraa mo‘a, eita te reira i te mea faanuu roa ia tatou e eita e faatae mai i te tupuraa pae varua. E ohipa faaroo teie. I te hopea roa, ua a‘o Moroni ia tai‘o e ia feruri hohonu, e i reira, ia ani i te Atua ma te aau hinaaro e ma te aau papû ia haapapû mai i te mau parau mau na roto i te faaiteraa o te Varua, teie te pahonoraa.22 Hau atu â, ia faaô tatou i roto i to tatou oraraa i te mau titauraa a te papa‘iraa mo‘a e ia ora tatou i te evanelia, e haamaitaihia tatou i te Varua e e farii tatou i To’na maitai ma te popou, te oaoa, e te tahi hau taa ê.23

Hi‘o maitai na, teie te reni e faataa nei, ia ratou e faaroo ra i te ta‘iraa reo o te faaroo, e ia ratou aita te tari‘a e haru ra e aore râ aita te nota e tano ra, o te tuatapapa-tamau-raa ïa i te mau papa‘iraa mo‘a. Ua putapû roa vau, a rave rahi matahiti i teie nei, i to te peropheta here, Spencer W. Kimball, haapuairaa i te titauraa ia tai‘o-tamau-hia e ia tuatapapa-tamau-hia te mau papa‘iraa mo‘a. Ua parau oia : « Ua ite au e, mai te mea e, e tau‘a ore rii au i roto i to‘u mau auraa e te Atua, e ia feruri ana‘e au e, aita te Atua e faaroo maira ia’u, e aita e paraparau mai ia’u, mai te huru e, tei te atea ê roa vau, mea atea roa. Mai te mea e, e utuhi au ia‘u i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, e iti mai te atearaa, e e ho‘i faahou mai te varua ».24

Te tiaturi nei au e, te tai‘o pinepine nei tatou i te Buka a Moromona e ta tatou mau tamarii. Ua paraparau vau i te reira i ta’u iho mau tamarii. Teie te hi‘oraa ta ratou i faaite mai ia’u. A tahi, te onoonoraa ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa, tera ïa te taviri. Ua parau ata rii mai ta’u tamahine i ta’na onoonoraa i te mau po‘ipo‘i atoa ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a e ta’na na taure‘are‘a. E ti‘a oia e ta’na tane i te po‘ipo‘i roa, e e haere ma te pohe taoto e tapea i te auri paruru o te e’a e tae atu ai i te vahi te utuafare e tai‘o ai i te parau a te Atua. O te onoono pahonoraa, e e mea maitai atoa te tahi maa peu iti arearea. E titau te reira i te tutavaraa rahi no roto mai i te mau melo tata‘itahi o te utuafare, i te mau mahana atoa, e mea hoona râ te tutavaraa. E pohe te mau taime faatau i te onoonoraa.

Te piti, o te huru ïa ta maua tamaiti hopea e ta’na vahine e tai‘o nei i te mau papa‘iraa mo‘a e to raua utuafare apî. E piti i roto i na maha tamarii ta raua aita i paari roa no te tai‘o. No te tamarii pae matahiti, e ha‘uti ta ratou e na manimani rima e pae no te faaite i te tahi tapa‘o e pahono mai oia, e na reira, e amui atoa mai oia i te tai‘oraa papa‘iraa mo‘a. Te tapa‘o no te manimani rima 1, o te faahitiraa ïa i te parau : « E i muri a‘era », a tai‘o noa ai i te Buka a Moromona. E faaite atu vau ia outou, mea au na’u te faahiti-faahou-raa o taua parau ra. Mai te reira ïa, e no te tautururaa i te mau utuafare tamarii apî, te manimani rima 2, e tapa‘o ïa no te parau « E te ite nei tatou e », e te manimani rima 3, 4 et 5, na te mau metua ïa e ma‘iti atu ia au i te mau parau e vai ra i roto i te pene e tai‘ohia ra.

Ua ite matou e, aita te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a e te pureraa pô utuafare i te mea tere fifi ore noa. Noa’tu râ te mau tamataraa e faaruru outou, eiaha e faaru‘e.

Ia maramarama maitai outou e, te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia e te haapa‘oraa i Ta’na mau faaueraa, oia te tamataraa o te tahuti nei, i teie nei e ananahi atu. Hau i te mau mea atoa, e ti‘a ia tatou tata‘itahi ia ara e, ia ore te tari‘a o te taata e haru i te ta‘iraa reo o te faaroo, ua atea roa ïa oia i te reni a te Varua. Mai ta te peropoheta Nephi i haapii, « Ua faaroo orua i to’na reo… e ua parau maira hoi oia ma te reo iti haihai, Aore râ to orua e faaroo i ti‘a’i ia orua ia faaroo i ta’na parau ».25

E mea papû ta tatou haapiiraa tumu ; e ti‘a ia tatou ia tape‘a i te mana‘o maitai e ia vai oaoa. E faarahi tatou i to tatou faaroo, eiaha râ to tatou ri‘ari‘a. Te oaoa nei tatou i roto i te haapapûraa a te Fatu e, e ti‘a mai Oia i pihai iho ia tatou e e horo‘a mai Oia i te arata‘iraa e te avei‘a.26 Na te Varua Maitai e faaite papû i to tatou aau e, e Metua here i te Ao ra to tatou, e e oti ta’na opuaraa aroha rahi, te mau tuhaa atoa, no to tatou faaoraraa, e tera, maoti te tusia taraehara a Iesu Mesia.

Mai ta Naomi W. Randall i papa‘i, te fatu himene no te himene « E Tamarii Au na te Atua ra », « E arata‘i To’na Varua ; e haapapû to’na here e, ia reva atu te ri‘ari‘a e vai noa te faaroo ».27

No reira, ia faaoti maitai tatou e, noa’tu te faito i roto i te orama a Lehi no to tatou riroraa ei pĭpĭ, ia ara i roto ia tatou e i roto i to tatou utuafare te hiaai no te pii i te horo‘a maere a te Faaora no te ora mure ore. Te pure nei au e, e haru noa to tatou tari‘a i te ta‘iraa reo o te faaroo. Te faaite papû nei au no te hanahana o Iesu Mesia e no te papû o To’na Taraehara, i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 1:30.

  2. Jonathan Sacks, « Has Europe Lost Its Soul? » (a‘oraa tei horo‘ahia i te 12 no titema 2011, i te putuputuraa no te Pontifical Gregorian University), chiefrabbi.org/ReadArtical.aspx?id=1843.

  3. Hi‘o 1 Nephi 8.

  4. Hi‘o 1 Nephi 8:27; 11:35.

  5. Hi‘o 1 Nephi 8:23; 12:17.

  6. 1 Nephi 8:28.

  7. Hi‘o 1 Nephi 8:12.

  8. Teie te a‘oraa a te Faaora, ia imihia te mamoe mo‘e; hi‘o Mataio 18:12–14.

  9. Hi‘o Ioane 5:22; hi‘o atoa Mataio 7:1–2.

  10. Thomas S. Monson, « Ia itoito outou », Liahona, Me 2009, 124.

  11. 1 Nephi 8:12.

  12. Manuel 2: Administration de l’Eglise (2010), 1.1.1.

  13. 1 Nephi 8:12.

  14. Hi‘o Dallin H. Oaks, « Sins and Mistakes », Ensign, Atopa 1996, 62. Ua haapii Elder Oaks i teie parau i te taime a riro ai oia ei peresideni no te haapiiraa tuatoru Brigham Young University i tera mau area matahiti 1980.

  15. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 1:25–27.

  16. Hi‘o Marva Jeanne Kimball Pedersen, Vaughn Roberts Kimball: A Memorial (1995). Ua ha‘uti Vaughn i te ha‘uti faahororaa popo marite ei taata taora popo « quaterback » no Brigham Young University i te tau maruaraa rauere no te matahiti 1941. Te mahana i muri mai te ati i Pearl Harbor, i te 8 no titema 1941, ua tapa‘o oia ia’na i roto i te US Navy. Ua pohe oia i te 11 no me 1945, i roto i te tupitaraa o te pahi USS Bunker Hill e ua mo‘e roa i te hohonuraa o te moana.

  17. Hi‘o Ioane 5:39.

  18. Hi‘o Ezra Taft Benson, « The Book of Mormon—Keystone of Our Religion », Ensign, Novema 1986, 4; e aore râ Liahona, Atopa 2011, 52.

  19. Mark Twain, Roughing It (1891), 127–28. Te vauvauhia ra te mau u‘i tata‘itahi apitihia i te mau parau a Twain mai te mea ra e, e ohipa a tahi râ i itehia. Te vai atoa nei te tahi mau parau no Mark Twain ei taata faatura ore i te huru keresetiano e te mau faaroo atoa.

  20. 1 Nephi 1:2.

  21. Ua farerei au ia Dr. Ebeid Sarofim i Lonedona i te taime a haapii ai te mau misionare ia’na. Hi‘o atoa N. Eldon Tanner, i roto Conference Report, Eperera 1962, 53. E rave rahi aivanaa no te papa‘iraa a te Hebera e te Aiphiti i te tau tahitô ra tei faaite i te faaohiparaa tamau i te parau « Et il arriva que » i te haamataraa no ta ratou mau parau ; hi‘o Hugh Nibley, Since Cumorah, 2nd ed. (1988), 150.

  22. Hi‘o Moroni 10:3–4; Maa taata faahapa noa tei tamata papû i te reira ma te aau hinaaro e te aau papû.

  23. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 59:23.

  24. Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia: Spencer W. Kimball (2006), 80.

  25. 1 Nephi 17:45; hi‘o atoa Ezra Taft Benson, « Seek the Spirit of the Lord », Tambuli, Setepa 1988, 5: « E faaroo tatou i te mau parau a te Fatu mai te hoê faaûruraa. Mai te peu e mea haehaa tatou e te vai ra to tatou tapa‘o itea, e tura‘i mai te Fatu ia tatou na roto i te faaûruraa ».

  26. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 68:6.

  27. « When Faith Endures », Hymns, no. 128.