2010–2019
Te mau mou‘a e ta‘uma
Eperera 2012


Te mau mou‘a e ta‘uma

Mai te mea e faaroo to tatou ia Iesu Mesia, e nehenehe i te taime fifi roa na reira atoa te taime au o te oraraa e riro mai ei hoê haamaitairaa.

Ua faaroo vau i te peresideni Spencer W. Kimball, i roto i te hoê tuhaa no te amuiraa rahi, i te aniraa i te Atua ia horo‘a ia’na i te mau mou‘a e ta‘uma. Ua parau oia e: « E mau tamataraa rahi to mua ia tatou, e rave‘a hau i te rahi ta tatou e ite atu. Te farii popou nei au i teie hi‘oraa rahi e ua tae roa to’u hinaaro ia ani i te Fatu, ma te haehaa, ‘A horo‘a mai ia’u i tera mou‘a ra’, a horo‘a mai i tera mau tamataraa ».1

Ua putapû roa to’u aau, a ite ai au, mai ta’u i rave, i te tahi o te mau tamataraa e te mau ati o ta’na i faaruru a‘ena. Ua tae i to’u aau te hiaai ia riro faahou mai ia’na ra te huru, ei hoê tavini itoito na te Atua. Aita i maoro roa a‘e nei, i te hoê pô, ua pure au no te tamata i to’u itoito. Te haamana‘o maitai ra vau i te reira. I te reira pô, i roto i to’u piha, ua tuturi au ma te faaroo e au i te faaî hoperaa i to’u aau.

I roto i te hoê e aore râ, e piti mahana i muri mai, ua pahonohia ta’u pure. Ua faatupu maere mai e ua faahaehaa mai teie fifi rahi o to’u oraraa ia’u. E piti haapiiraa ta’u i apo mai. A tahi, ua papû maitai ia’u e, ua faaroo e ua pahono te Atua i ta’u pure faaroo. Te piti râ, ua haamata ïa vau i te hoê haapiipiiraa o ta’u e tamau noa nei i te haapii, oia ho‘i, no te aha râ vau i farii ai i te ti‘aturiraa rahi i taua pô ra e, na roto mai i te ati e nehenehe te haamaitairaa e tae mai, hau atu i te titauhia ia faaho‘i.

Ua riro te mau ati tei topa i ni‘a ia’u i taua mahana ra ei mea iti roa ia faaauhia i te mau mea tei tupu mai te reira mai â mahana i teie nei—no’u e no ratou ta’u i here. E rave rahi o outou o te faaû nei i te mau fifi i te pae tino, te pae feruriraa, e i te pae aehuehuraa, e e tae roa paha te reira i te faata‘i ia outou mai te hoê tavini rahi e te faaroo a te Atua o ta’u i matau maitai. Ua faaroo roa to’na tuati ma‘i ia’na i ni‘a i to’na ro‘i mauiui, « ua tamata ho‘i au i te rave i te maitai i to’u oraraa atoa, no te aha ïa te reira i tupu mai ai i ni‘a ia’u ? »

Ua ite outou nahea te Fatu i te pahono i teie uiraa a te peropheta Iosepha Semita a mau ai oia i te fare auri :

« Mai te mea e huruhia’tu oe i roto i te aruâ, e a ore râ i roto i te mau rima o te feia taparahi taata, e e tuuhia’tu te utu‘a pohe i nia ia oe na ; mai te mea e hurihia’tu oe i roto i te moana ra ; mai te mea e tapoipoi mai te are tapaipai ia oe na ; mai te mea e riro mai te mau vero puai ei enemi no oe na ; mai te mea e haaputuputu mai te mau ra‘i i te pouri, e amui mai te mau mea rii tumu no te faaapiapi i te e‘a ; e tei hau roa’tu hoi, mai te mea e hamămă mai ai na taa no hade iho i te vaha i hamămă-roa-hia i te titauraa ia oe na, a ite mai oe, e ta’u tamaiti nei e, e noaa ia oe te ite i te ohipa na roto i teie mau mea atoa nei, e e riro hoi ei maitai no oe na.

« Ua haere roa’tu te Tamaiti a te Taata i raro a‘e i teie mau mea atoa ra. Ua hau anei oe ia’na ra ?

« No reira, a tapea noa na oe i to haerea, e e vai noa te autahu‘araa ia oe na ; no te mea ua faataa-roa-hia to ratou ra mau otia, e ore roa e nehenehe ia ratou ia mareva atu â. Ua itea to oe pue mahana, e e ore roa e haapotohia to oe mau matahiti ; no reira, eiaha e mata‘u i ta te taata nei e rave, no te mea e vai noa te Atua i pihai iho ia oe na e a muri e amuri noa’tu ».2

No’u nei, aita e pahonoraa maitai a‘e i te uiraa, no te aha te mau tamataraa e eaha râ ta tatou e ti‘a ia rave hau atu i te mau parau a te Fatu Iho, o Oia tei haere na roto i te mau tamataraa ri‘ari‘a mau no tatou, e eita e roaa ia tatou ia feruri papû i te reira.

Te haamana‘o ra outou i Ta’na mau parau a parau ai Oia e, e ti‘a ia tatou, ma te faaroo Ia’na, ia tatarahapa :

« No reira te faaue atu nei au ia oe ia tatarahapa—a tatarahapa, oi tairi atu vau ia oe i te raau o to’u nei vaha, e i to’u riri u‘ana, e i to’u iriâ hoi, ia rahi â to oe mau mamae ra—te rahiraa o te reira mamae aore roa i itea ia oe, te huru mau o te reira mamae aore roa hoi i itea ia oe, oia ïa, ta oe ravea fifi rahi no te faaoromai i te reira aore roa hoi i itea ia oe na.

« No te mea inaha, ua faaoromai au, o te Atua i teie nei mau mea no te taata’toa, ia ore ratou ia roohia i te mamae mai te mea e e tatarahapa ratou ;

« Tere râ mai te mea e aita ratou e tatarahapa ia roohia ratou i te mamae rahi e tia’i ia au i ta’u i faaoromai ra ;

« Na te reira mamae rahi i faatupu i roto ia’u, oia o te Atua, o tei hau a‘e i te mau mea atoa ra, i te rurutaina no te mauiui, e ua tahe maira te toto na te mau poa’toa, e ua mauiui i te tino e te varua atoa hoi—E ua hinaaro hoi ia ore au ia inu i te au‘a maramara e oriorio atu—

« Area râ, ei hanahana to te Metua, e ua inu vau e ua faaoti hoi i ta’u mau faaineineraa i te tamarii a te taata nei ».3

Te vai ra to outou, e to’u iho nei faaroo i te mea e, te rave‘a no te ti‘a na roto e i ni‘a a‘e i te mau tamataraa, o te ti‘aturiraa ïa e, te vai nei te hoê « raau i Gileada »4 e ua fafau mai te Fatu e, « E ore roa hoi Au… e faarue ia oe »5 Teie atoa ta te peresideni Thomas S. Monson i haapii ia matou no te tauturu ia matou e te feia ta matou e tavini nei i na roto i te mau tamataraa huru vavahi e te teimaha.6

Teie râ, ua haapii atoa mai te peresideni Monson ma te paari e, e taime to te paturaa i te niu o te faaroo mau no taua mau fafauraa ra. Ua ite a‘ena paha outou i te reira i te hiti o te ro‘i o te tahi taata e faaineine ra e faaru‘e i te aroraa no te faaoroma‘i e tae noa’tu i te hopea. Ia ore te niu o te faaroo i roto i to tatou aau, e marua atu te puai no te faaoroma‘i.

Ta’u fâ i teie mahana o te faaiteraa ïa i te mea o ta’u i ite e te rave‘a e nahea tatou ia patu i taua niu aueue ore ra. Te rave nei au i te reira ma te haehaa rahi no na tumu e piti nei. A tahi, te mea ta’u e parau atu, e nehenehe te reira e haaparuparu i te tahi o te aro nei i roto i te mau ati rahi e te mana‘oraa e te hu‘ahu‘a ra ta ratou niu. E te piti, ua ite au e, te mau tamataraa rarahi atu â tei mua ïa ia’u na mua‘e te hopearaa o te oraraa. Noa’tu e na’u teie parau a‘o ia outou, e ti‘a râ ia’u ia faaite atoa i te reira faaoroma‘i e tae atu i te hopea.

Ei taure‘are‘a, ua ohipa vau na muri i te hoê tamuta patu niu fare apî. I raro a‘e i te mahana o te tau ve‘ave‘a, e mea ohipa rahi roa ia faaineine i te repo no te hoho‘a o te mahora i reira matou e manii ai i te tima. Aita e matini. E faaohipa matou te tapu repo e te ope. Ua riro mau te paturaa i te mau niu pautuutu maitai no te mau fare rarahi ei ohipa paari mau i tera tau.

E titau-atoa-hia te faaoroma‘i. Ia oti ana‘e i te manii i te tima, e tia‘i ïa ia mărô mai. Noa’tu to matou hinaaro ia nuu te ohipa i mua, e ti‘a ia matou ia tia‘i rii i muri mai i te maniiraa i te tima no te tatara i te mau afata tima.

E teie atoa te tahi ohipa teimaha no te hoê tamuta tima apî, e ohipa rahi ho‘i e te pau te hora, o te apapa-maite-raa ïa i te mau auri i roto i te mau afata tima no te haapautuutu i te niu.

Mai te reira atoa te raveraa, no te repo e mea ti‘a i te reira ia faaineine-maite-hia no to tatou niu o te faaroo ia vai aueue ore noa i mua i te mau vero o te tae mai i roto i te oraraa. Taua mahora pautuutu ra no te hoê niu o te faaroo o te parau-ti‘a ïa.

Na roto i ta tatou mau ma‘iti tamau i te maitai i te mau taime atoa e hiti mai te ma‘itiraa i mua ia tatou, na te reira e faatupu mai i te repo papû i raro a‘e i to tatou faaroo. E nehenehe te reira e haamata i te vai-tamarii-raa no te mea ua fanauhia te varua tata‘itahi i te horo‘a no te Varua o te Mesia. Na roto i taua Varua ra e nehenehe ta tatou e ite i te taime ua rave tatou i te maitai i mua i te Atua e i te taime ua rave tatou i te ino i mua i To’na aro.

Teie mau ma‘itiraa, te hanereraa i te mahana hoê, e faaineine i te repo papû i reira te paturaa no to tatou faaroo e faati‘ahia ai. Te mau auri i ni‘a tatou e manii ai i to tatou faaroo, o te evanelia ïa a Iesu Mesia, e ta’na mau fafauraa, mau oro‘a, e mau parau tumu atoa.

Te hoê o te mau taviri no te faaroo aueue ore, o te feruri-maitai-raa ïa i te roaraa o te taime haamărôraa. No reira to’u paari ore i te taime a pure ai au i to’u apîraa no te tahi mau mou‘a teitei e ta‘uma e no te mau tamataraa rahi a‘e.

Aita te haamărôraa e tae noa mai na roto i te tereraa o te tau, tera râ, e titau te reira i te tahi tau. Aita te ruhiruhiraa e tae mai ona ana‘e. Te taviniraa i te Atua e ia vetahi ê ma te tuutuu ore e ma te aau atoa e te varua atoa, na te reira e faataui i te iteraa papû no te parau mau ei puai varua fati ore.

I teie nei, te hinaaro nei au e faaitoito i te feia tei i roto i te mau tamataraa rahi, o te mana‘o nei e te morohi atu ra to ratou faaroo i raro a‘e i te mana‘o haataiâ o te fifi. E nehenehe i te fifi e riro mai ei e‘a no outou no te haapuai e no te faati‘a i te faaroo aueue ore. O Moroni, te tamaiti a Moromona i roto i te Buka a Moromona, tei parau ia tatou e nahea taua haamaitairaa ra e nehenehe e tae mai. Te haapii mai nei oia i te parau ohie e te mărû e, e riro te ohiparaa i ni‘a i te tahi rii noa tuhaa o te faaroo e faati‘a i te Atua ia faarahi i te reira.

« E teie nei, e parau rii ta’u, ta Moroni, i teie nei mau mea ; e faaite atu vau i to te ao, e o te faaroo nei, o te ti‘aturi ia i te mau mea aore i hi‘ohia ; no reira, eiaha outou e mârô i te mea aore i hi‘ohia e outou ; e ore hoi outou e tae i te ite e ia oti te tamataraa i to outou faaroo.

« No te faaroo hoi i faaite mai ai te Mesia ia’na iho i to tatou mau tupuna i muri a‘e i to’na faatia-faahou-raa-hia mai te pohe maira : aita hoi oia i faaite mai ia’na iho ia ratou ra, e ia tupu to ratou faaroo ia’na ; no reira ia faaroo te tahi mau taata ra e tia’i, aita hoi oia i faaite mai ia’na iho i to te ao nei ra.

« No te faaroo o te taata i faaite mai ai oia ia’na iho i to te oa, i faahanahana’i oia i te i‘oa o te Metua ; e i faanehenehe ai i te e‘a e roaa’i ia vetahi te tufaa i taua maitai ra, e tiai ai ratou i te tahi mau mea tei ore i hi‘ohia e ratou ra.

« No reira ia faaroo hoi outou, e tia atoa ia outou te tiairaa, e roaa’i te hoê tufaa i taua maitai ra ».7

Te tuhaa iti o te faaroo tei hau roa i te faufaa e o ta outou e paruru e e faaohipa na roto i te mau huru rave‘a atoa e ti‘a ia outou, o te faaroo ïa i te Fatu ia Iesu Mesia.Teie te haapiiraa a Moroni no ni‘a i te puai o te reira faaroo : « E i te mau tau atoa aore roa te taata i rave i te semeio e ia tupu to ratou faaroo ; no reira, i faaroo na ratou i te Tamaiti na te Atua ».8

Ua farerei na vau i te hoê tuahine tei farii, e au ra mai te hoê semeio, i te puai e nava‘i no te faaoroma‘i i te pau rahi roa o to’na aravihi na roto i te faahiti-tamau-noa-raa i te mau parau, « Ua Ite Au te Ora Nei To’u Fatu »9 Tera faaroo e teie mau parau iteraa, ua vai noa ïa ia’na ra a mo‘e noa ai to’na hiro‘a ma te ore râ i tuma roa i te mau haamana‘oraa no to’na vai-tamarii-raa.

Ua hiti mahuta vau i te iteraa i te tahi tuahine tei faaore i te hape a te hoê taata tei rave ino ia’na tau matahiti i te maoro. Ua maere roa vau e ua ani au ia’na no te aha oia i ma‘iti ai ia faaore i te hape e ia haamo‘e i tera na matahiti hamani-ino-raa.

Ua parau mărû mai oia e, « tera te ohipa paari roa a‘e ta’u i rave. No ite noa mai nei au e, e ti‘a ia’u ia rave i te reira. No reira, ua rave au i te reira ». To’na faaroo e, e faaore mai te Faaora i ta’na mau hapa ia faaore oia i ta vetahi, na te reira i faaineine ia’na ma te hau e ma te ti‘aturi ia taoto i roto i te pohe maa ava‘e noa i muri mai i to’na faaoreraa i te hape a to’na enemi tatarahapa ore.

Ua ui mai oia ia’u, « Ia tae ana‘e au, mai te hea vau i te ra‘i ? »

E ua parau vau, « ua ite papû vau i te mea ta’u i ite no to oe aravihi i te faaohiparaa i te faaroo e te faaoreraa hara e, e ho‘iraa faahiahia mau to oe i te fare ».

Teie te tahi faaitoitoraa ia ratou e ui nei e, ua nava‘i anei to ratou faaroo ia Iesu Mesia no te faaoroma‘i e tae noa’tu i te hopea. Ua haamaitaihia vau no to’u matauraa i te tahi o outou e faaroo mai nei i to outou apîraa, to outou anaanatae rahi e to outou fana‘o rahi i piha‘iho i te tahi mau pu‘eraa e haati ra ia outou, e noa’tu râ te reira, ua ma‘iti outou i te rave i te mea ta te Faaora e rave ahani o Oia i reira. I roto i to outou oraraa auhune, ua hi‘o outou i te mau rave‘a no te tauturu e no te aupuru ia ratou o te tau‘a-ore-hia e o te hi‘o-ore-hia e te feia no to outou ti‘araa.

Ia tae mai te mau tamataraa, e ti‘a mai te faaroo no te faaoroma‘i i te reira, e faaroo tei mana‘o-ore-hia are‘a o tei patu-mărû-hia na roto i te hinaaro-mau-raa i te Mesia, te taviniraa e te faaoreraa i te hape mai ta te Faaora e rave ahani o Oia i reira. Ua patu outou i te hoê niu o te faaroo na roto i te hereraa, mai ta te Faaora i here, e na roto atoa i te taviniraa Ia’na. Ua arata‘i to outou faaroo Ia’na i te mau ohipa no te aroha, ohipa o te hopoi mai ia outou i te ti‘aturi.

Aita i taere roa no te haapuai i te niu o te faaroo. E taime â to tatou. Na roto i te faaroo i te Faaora, e nehenehe ta outou e tatarahapa e e taparu i te faaoreraa hara. E taata ta outou e nehenehe e faaore i te hape. E taata ta outou e nehenehe e haamauruuru. E taata ta outou e nehenehe e tavini. E roaa ia outou ia rave i te reira noa’tu te vahi e noa’tu te mana‘o otahi e te otare i to outou aau.

Eita ta’u e nehenehe e fafau ia outou i te hopea no to outou mau ati. Eita ta’u e nehenehe e parau papû ia outou e, e riro noa outou i te mana‘o e, e tau poto noa no ta outou mau tamataraa. Te tahi ohipa taa ê o te mau tamataraa, oia ho‘i, e au te reira i te faataere roa i te hora e mau roa’tu paha.

E rave rahi tumu no te reira. Aita te iteraa i taua mau tumu ra e horo‘a mai ia outou i te oraraa nahonaho, tera râ, e nehenehe i te reira e horo‘a ia outou i te faaoroma‘i. Hoê noa vahi no reira te reira: no to Raua here rahi ia outou, ua hinaaro te Metua i te Ao ra e Iesu Mesia ia outou ia au maitai i te faito tano no te ti‘a ia Raua ra e no te ora ei utuafare e a muri noa’tu. Ratou ana‘e tei tamâ-maitai-hia na roto i te Taraehara a Iesu Mesia e tae i reira.

Ua aro to’u metua vahine i te mariri aitaata no na 10 matahiti. Te mau rapaauraa e te mau tapu e i te hopea, te mau-noa-raa i roto i to’na ro‘i, o teie te tahi o ta’na mau tamataraa.

Te haamana‘o ra vau i to’u metua tane i te parauraa, a hi‘o ai ia’na e puhi mai i to’na aho hopea, « e tamahine iti tei ho‘i i te fare no te faafaaea ».

Te hoê o te mau taata a‘o i to’na pureraa, o to’na ïa tauete, te peresideni Spencer W. Kimball. I roto i ta’na mau parau haamana‘oraa, te haamana‘o ra vau i te hoê mea mai teie te huru : « E mana‘o paha te tahi o outou e, ua rahi e ua maoro roa te mauiui o Mildred no te mea ua rave oia i te hoê ohipa hape e ti‘a i te mau tamataraa. Aita, no te mea râ ua hinaaro te Atua i te faaanaana faahou rii ia’na ».

Mai te mea e faaroo to tatou ia Iesu Mesia, e nehenehe i te taime fifi roa na reira atoa te taime au o te oraraa e riro mai ei hoê haamaitairaa. I roto i na titauraa atoa, e nehenehe ta tatou e ma‘iti i te mea tano na roto i te arata‘iraa a te Varua. Te mau nei tatou i te evanelia a Iesu Mesia no te tarai e no te arata‘i i to tatou oraraa ia hinaaro tatou i te reira. E na roto i te mau peropheta e heheu nei ia tatou i to tatou ti‘araa i roto i te opuaraa no te faaoraraa, e nehenehe ta tatou e ora ma te ti‘aturi papû e te hau i te aau. Eiaha tatou e faaô i to tatou aau e, e rave otahi noa tatou e aore râ e mea here-ore-hia tatou i roto i te taviniraa i te Fatu, no te mea eita roa tatou na-reira-hia. E nehenehe ta tatou e farii i te here o te Atua. Ua fafau mai te Faaora i te mau melahi i to tatou pae aui e to tatou pae atau, no te turu ia tatou.10 E tape‘a noa Oia i ta’na parau.

Te faaite papû nei au e, te ora nei te Atua te Metua e o Ta’na Tamaiti Here to tatou Faaora. Ua faaite mai te Varua Maitai i te parau mau i roto i teie amuiraa e e rave â Oia i te reira mai te mea e imi outou i te reira a faaroo noa ai e a tuatapapa ai outou i muri mai i te mau parau a te mau tavini ti‘a o te Fatu e ti‘a ra i ô nei. O te peresideni Thomas S. Monson te peropheta a te Fatu no te ao atoa nei e no teie tau. Te haapa‘o mai nei te Fatu ia outou. Te faaite papû nei au i te reira i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.