Acum este momentul să vă ridicaţi şi să străluciţi!

De la fereastra mea din biroul organizaţiei Tinerelor Fete am o privelişte spectaculoasă a templului Salt Lake. Zilnic îl văd pe îngerul Moroni în vârful templului ca un simbol strălucitor nu doar pentru credinţa lui, ci şi a noastră. Îl iubesc pe Moroni deoarece, într-o societate foarte degenerată, el a rămas pur şi fidel. Este eroul meu. El a fost singur. Simt că, într-un fel, el stă în vârful templului azi făcându-ne semn să avem curaj, să ne amintim cine suntem şi să fim demne să intrăm în templul sfânt – să „[ne ridicăm şi să strălucim]”¹ şi să nu luăm în seamă ţipătului lumii şi, după cum a profeţit Isaia, să „[venim]… la muntele Domnului”² – templul sfânt.

Sunt adunate astăzi, aici, fiicele alese ale lui Dumnezeu. Nu există în toată lumea un grup mai puternic care să susţină adevărul şi dreptatea ca tinerele fete şi femeile din Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă. Văd nobleţea voastră şi vă cunosc identitatea şi destinul divine. Voi aţi ieşit în evidenţă în existenţa premuritoare. Moştenirea vă este însoţită de legăminte şi de promisiuni. Aţi moştenit trăsăturile spirituale ale patriarhilor credincioşi Avraam, Isaac şi Iacov. Un profet al lui Dumnezeu v-a numit pe fiecare dintre voi, cele care v-aţi adunat în seara aceasta, ca fiind „acea speranţă foarte strălucitoare”³ a viitorului. Şi sunt de acord! Într-o lume plină de provocări, lumina voastră străluceşte puternic. Într-adevăr, acestea sunt „zile de neuitat”⁴. Acestea sunt zilele voastre şi acum este timpul ca tinerele fete de pretutindeni să „[se ridice] şi [să strălucească] pentru ca lumina [lor] să fie un steag pentru naţiuni”⁵.

„Un standard este o unitate de măsură prin care cineva determină exactitatea sau perfecţiunea.”⁶ Noi trebuie să fim un standard de sfinţenie pe care toată lumea să îl vadă! Noua broşură revizuită Pentru întărirea tineretului conţine nu numai standarde ce trebuie urmate cu exactitate, ci şi binecuvântările promise dacă le urmaţi. Cuvintele conţinute în această broşură importantă sunt standarde pentru lume, iar dacă veţi trăi conform acestor standarde veţi putea şti ce să faceţi pentru a deveni mai asemănătoare Salvatorului şi a fi fericite într-o lume din ce în ce mai întunecată. Trăind conform standardelor din broşură veţi putea fi demne de însoţirea constantă a Duhului Sfânt. Iar în lumea în care trăiţi, veţi avea nevoie de acea însoţire pentru a lua decizii importante care vor determina o mare parte din succesul şi fericirea voastră pe viitor. Trăind conform acestor standarde vă va ajuta pe fiecare dintre voi să fiţi demne să intraţi în templele sfinte ale Domnului şi acolo să primiţi binecuvântările şi puterea care vă sunt promise dacă faceţi şi ţineţi legăminte sacre⁷.

Când fiica noastră Emi era mică, îi plăcea să vadă fiecare mişcare pe care o făceam când mă pregăteam pentru Biserică. După ce vedea ce fac, îşi pieptăna părul şi îşi punea rochiţa, apoi mereu mă ruga să dau cu puţină „sclipire”. „Sclipirea” la care se referea ea era o cremă cleioasă, groasă, pe care o foloseam pentru a preveni apariţia ridurilor. Când Emi mă ruga, dădeam cu cremă pe obrajii şi buzele ei, iar apoi zâmbea şi spunea: „Acum suntem gata de plecare!”. Ce nu conştientiza Emi era că ea avea deja „sclipirea” ei pe chip. Faţa ei strălucea fiindcă ea era atât de pură, inocentă şi bună. Ea avea Spiritul cu ea, iar acest lucru se vedea.

Doresc ca fiecare tânără fată prezentă aici să ştie şi să înţeleagă că frumuseţea voastră – „sclipirea” voastră – nu constă în machiajul, crema sau îmbrăcămintea ori coafurile la modă. Ea constă în puritatea voastră personală. Când trăiţi conform standardelor şi sunteţi demne de însoţirea constantă a Duhului Sfânt, puteţi avea un impact puternic în lume. Exemplul vostru, chiar lumina din ochii voştri, îi va influenţa pe alţii care văd „sclipirea” voastră şi vor dori să fie ca voi. De unde primiţi această lumină? Domnul este lumina „şi Spiritul luminează în toată lumea pe fiecare om care ascultă glasul Spiritului”⁸. O lumină divină apare în ochii şi pe chipul vostru când vă apropiaţi de Tatăl vostru Ceresc şi de Fiul Său, Isus Hristos. Astfel primim „sclipirea”! Şi, apropo, după cum puteţi vedea toate, „crema sclipitoare” nu a avut efect asupra ridurilor mele!

Chemarea de a „ne ridica şi străluci” este o chemare pentru fiecare dintre noi de a conduce lumea într-o cauză măreaţă – de a înălţa standardul – şi de a conduce această generaţie în virtute, puritate şi demnitate de a intra în templu. Dacă doriţi să faceţi o schimbare în lume, trebuie să fiţi diferite de restul lumii. Repet cuvintele profetului Joseph F. Smith, care a spus femeilor din zilele sale: „Voi nu trebuie să fiţi conduse de [tinerele] fete din lume; voi trebuie să conduceţi… [tinerele] fete din lume, în toate lucrurile… purificatoare pentru copiii oamenilor”⁹. Aceste cuvinte sunt adevărate şi astăzi. În calitate de fiice ale lui Dumnezeu v-aţi născut să conduceţi.

În lumea în care trăim, abilitatea voastră de a conduce necesită îndrumarea şi însoţirea constantă a Duhului Sfânt care vă va spune „toate lucrurile pe care trebuie să le faceţi”¹⁰ când recunoaşteţi şi vă bazaţi pe îndrumarea şi îndemnurile Sale. Şi, deoarece Duhul Sfânt nu locuieşte în temple necurate, fiecare dintre noi trebuie să-şi examineze obiceiurile şi inima sa. Noi, toate, va trebui să schimbăm ceva – să ne pocăim. Aşa cum a declarat tatăl regelui Lamoni în Cartea lui Mormon: „Voi abandona toate păcatele mele pentru ca să te pot cunoaşte pe Tine”¹¹. Suntem noi, voi şi cu mine, dornice să facem la fel?

Un grup de tineri din Queen Creek, Arizona, au hotărât să „se ridice şi să strălucească” şi să îndrume tineretul din comunitatea lor să trăiască în conformitate cu standardele din broşura Pentru întărirea tineretului. Fiecare a scris în jurnalul său ceva ce a simţit că îl trage înapoi sau ceva ce voia să schimbe în viaţa sa şi, apoi, realmente au săpat o groapă. S-au adunat laolaltă şi au rupt pagina din jurnalele lor şi au aruncat-o în groapă exact aşa cum a făcut poporul lui Amon în Cartea lui Mormon cu armele lor de război¹². Apoi, au îngropat aceste pagini şi, în acea zi, fiecare şi-a luat angajamentul de a se schimba. S-au pocăit. Au hotărât să se ridice!

Este vreun lucru în viaţa voastră ce vreţi să-l schimbaţi? Puteţi face acest lucru. Vă puteţi pocăi datorită nesfârşitului sacrificiu ispăşitor al Salvatorului. El a făcut posibil ca voi şi eu să ne schimbăm, să devenim iar pure şi curate şi să devenim ca El. Iar El a promis că atunci când facem astfel, El nu Îşi va mai aminti de păcatele şi greşelile noastre¹³.

Uneori poate părea aproape imposibil să străluceşti fără întrerupere. Vă confruntaţi cu atât de multe provocări ce pot umbri sursa întregii lumini, care este Salvatorul. Uneori calea este dificilă şi, câteodată, chiar poate părea că o ceaţă deasă împiedică lumina. Aşa s-a întâmplat cu o tânără fată pe nume Florence Chadwick. De la vârsta de 10 ani, Florence a descoperit că era o înotătoarea talentată. Ea a traversat Canalul Mânecii în timpul record de 13 ore şi 20 de minute. Florencei i-a plăcut o provocare, iar mai târziu a încercat să înoate între ţărmurile Californiei şi insulei Catalina – aproape 21 de mile (34 km). În timpul acestei curse a obosit după ce a înotat 15 ore. S-a aşternut o ceaţă deasă care a ascuns vederii ţărmul. Mama sa era alături de ea într-o barcă şi Florence i-a spus mamei sale că nu credea că poate termina cursa. Mama sa şi antrenorul său au încurajat-o să continue, dar ea nu vedea decât ceaţa. Ea a abandonat cursa dar, îndată ce era în barcă, a descoperit că a abandonat la mai puţin de o milă (1.6 km) de ţărm. Mai târziu, când a fost intervievată şi întrebată de ce a abandonat cursa, ea a mărturisit că nu a fost din cauza apei reci şi nici a distanţei. Ea a spus: „Am fost învinsă de ceaţă”¹⁴.

Ulterior a încercat iar traseul şi, încă o dată, s-a lăsat o ceaţă deasă. Însă, de data aceasta, a continuat până ce a ajuns cu succes la ţărm. Când a fost întrebată ce a fost diferit de data aceasta, ea a spus că a păstrat în minte o imagine a ţărmului în timp ce trecea prin ceaţa deasă şi pe toată durata parcursă în cursa de înot¹⁵.

În cazul Florencei Chadwick, ţărmul a fost obiectivul său. În cazul fiecăreia dintre noi, templul este obiectivul nostru. Dragi tinere fete, concentraţi-vă mereu. Nu vă pierdeţi din vedere obiectivele. Nu lăsaţi ceaţa deasă a poluării morale şi a vocilor descurajatoare ale lumii să vă ţină departe de obiectivele voastre, să trăiţi conform standardelor, să vă bucuraţi de însoţirea Duhului Sfânt şi să fiţi demne de a intra în temple sfinte. Păstraţi mereu imaginea templului – casa sfântă a Domnului – în inima şi mintea voastră.

În urmă cu câteva săptămâni stăteam în camera celestială din templul Reno, Nevada. Lumina revărsată în acea încăpere era strălucitoare, fiind intensificată şi datorită candelabrului de cristal care reflecta lumina prin nenumăratele globuri sculptate, dând naştere pretutindeni la curcubeie de lumină. Am rămas înmărmurită înţelegând că Salvatorul este „lumina şi viaţa lumii”¹⁶, că lumina Lui trebuie să o păstrăm şi să o reflectăm. Noi suntem cristale mici ce reflectă lumina Lui şi, pentru a putea face aceasta, trebuie să fim curate şi să stăm departe de murdăria acestei lumi. Stând în templu în acea zi, am auzit iar în mintea mea chemarea lui Moroni către noi – fiicele Sionului: „Trezeşte-te şi ridică-te din ţărână”¹⁷. „Şi să nu atingeţi niciun dar rău şi niciun lucru necurat.”¹⁸ „Trezeşte-te şi ridică-te… şi îmbracă-ţi veşmintele tale cele frumoase, o, fiică a Sionului… ca legămintele Tatălui Veşnic pe care El le-a făcut pentru tine, o, casă a lui Israel, să poată fi înfăptuite”¹⁹.

Binecuvântările promise din templu sunt făcute nu numai vouă, ci tuturor generaţiilor. Când templul este obiectivul vostru, influenţa voastră în bine va străbate dincolo de timp şi spaţiu, iar lucrarea pe care o faceţi pentru cei care nu mai sunt va fi împlinirea profeţiei!

La ultima conferinţă generală am tresărit când l-am ascultam pe vârstnicul David A. Bednar invitându-vă pe fiecare dintre voi să vă angajaţi cu sârguinţă la întocmirea istoriei propriei familii şi a muncii în templu pentru cei care au decedat fără a avea binecuvântările Evangheliei restaurate a lui Isus Hristos²⁰. Când v-a făcut invitaţia, inima mi-a tresărit în piept. În Doctrină şi legăminte citim despre „alte spirite alese care au fost rezervate pentru a veni în plenitudinea timpurilor, astfel încât să ia parte la punerea temeliei marii lucrări din zilele din urmă, inclusiv construirea de temple şi realizarea, în aceste temple, a rânduielilor pentru mântuirea morţilor”²¹. Aceasta este ziua voastră, iar lucrarea voastră a început! Acum este timpul de a fi demne de a obţine o recomandare pentru templu. Când veţi înfăptui această lucrare, veţi deveni izbăvitoare pe muntele Sionului²².

Vârstnicul Russell M. Nelson a spus despre voi: „Influenţa tinerelor fete ale Bisericii, asemenea unui uriaş ce dormitează, se va trezi, se va ridica şi va inspira pe locuitorii pământului ca o forţă măreaţă în cauza dreptăţii”²³. Stimate tinere fete, ridicaţi-vă şi ocupaţi-vă locul la evenimentele glorioase care vor modela viitorul vostru şi viitorul lumii. Acum este timpul!

„Pe vârful muntelui, un steag flutură-n vânt. Priviţi voi naţiuni, toţi cei de pe pământ!”²⁴ Stimate tinere fete, voi reprezentaţi steagul! Fiţi virtuoase şi pure, căutaţi însoţirea Duhului Sfânt, îngropaţi-vă păcatele şi greşelile, păstraţi-vă concentrarea şi nu lăsaţi ceaţa poluării morale să vă umbrească obiectivele. Fiţi demne de a intra în templu acum! Puneţi-vă „sclipirea” voastră! Mărturisesc din toată inima mea că Dumnezeu trăieşte şi că El ne va lumina viaţa pe măsură ce ne apropiem de Fiul Său Preaiubit – Salvatorul nostru, Isus Hristos. Şi mă rog ca, asemenea lui Moroni, noi să „[ne ridicăm şi să strălucim] ca lumina [noastră] să fie un steag pentru naţiuni”²⁵! În numele sacru al lui Isus Hristos, amin.