2010–2019
«Ia au noa i te mau parau tumu no te parau-ti‘a»
Eperera 2012


Ia au noa i te mau parau tumu no te parau-ti‘a

E faaineine te mau metua paari i ta ratou mau tamarii ia haere atu ratou e ratou iho. E horo‘a ratou i te mau rave‘a no te tupuraa a apo noa ai te mau tamarii i te paari pae varua no te faaohipa tano i to ratou ti‘amâraa.

Hoê ava‘e paha i muri mai i to maua faaipoiporaa, te tere ra maua ta’u vahine i te hoê tere atea na ni‘a i te pereoo. Na’na e faahoro ra, e te tamata ra vau i te faafaaea rii. Te parau nei au ua tamata vau no te mea tei ni‘a maua i te hoê purumu rahi e ua apapa noa te mau matini faito tere « radar », e e mea huru taumi rii ta’u vahine i te taahiraa i tera tau ra. Ua parau atura vau ia’na, « Ua puai roa ta oe faahororaa. A haere mărû ».

Ua mana‘o to’u hoa vahine apî e, « 10 matahiti to’u faahororaa i te pereoo, e taa ê atu i te orometua haapii faahoro pereoo, aita hoê a‘e taata i parau mai e nahea ia faahoro i te pereoo ». No reira, ua pahono mai oia, « Na vai i horo‘a ia oe i te mana no te parau mai e nahea ia faahoro i te pereoo ? »

Ua ite outou, ua hiti mahuta vau i ta’na uiraa. No reira, ua tamata vau i te faananea’tu i ta’u mau hopoi‘a apî ei tane faaipoipo, ua parau vau e, « aita vau i ite—no te mea o vau ta oe tane faaipoipo e te mau nei au i te autahu‘araa ».

Te mau taea‘e, e mana‘o noa teie: mai te mea e tupu noa’tu te hoê ohipa mai te reira te huru i ni‘a ia outou, e ere roa tera te pahonoraa tano. Ua oaoa vau i te faaite atu ia outou e, tera te taime matamua e te hopea atoa ua hape au mai te reira.

Te haamaramarama nei Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau e, te mana no te faaohipa i te autahu‘araa i te fare e aore râ i te tahi atu vahi, e tua‘ti ïa i te parau-ti‘a o to tatou oraraa : « Te mau mana no te ra‘i ra e ore roa atoa hoi e faaohipahia maori râ na roto i te parau tumu no te parau-ti‘a ra ».1 E tano roa ia parau e, e mo‘e tera mana ia « faatere e aore râ ia hau e aore râ ia haavî atu i te mau varua o te tamarii o te taata nei, i roto i te hoe vahi iti a‘e o te parau-ti‘a ore ra ».2

Te parau nei teie papa‘iraa mo‘a e, e mea ti‘a ia tatou ia faatere na roto i « te mau parau tumu no te parau-ti‘a ». E tano teie mau parau tumu no te feia faatere atoa i roto i te Ekalesia na reira atoa no te mau metua tane e metua vahine atoa i roto i to ratou fare.3 E mo‘e to tatou ti‘araa no te Varua o te Fatu e no te mana faatere atoa ho‘i no ô mai i te Atua ra, ia faatere tatou i te tahi taata ma te parau-ti‘a ore.4 E mana‘o paha tatou e, tera te raveraa maitai no taua taata e « faaterehia » ra. Are‘a râ, i te mau taime atoa e faahepo tatou i te tahi taata i te parau-ti‘a e tera râ ua nehenehe e ua ti‘a ia’na i te faaohipa i to’na ti‘amâraa, te rave ra tatou i te ohipa parau-ti‘a ore. Ia haamau-ana‘e-hia te mau ta-oti‘araa mau no te tahi taata e riro i te mea nahonaho, ia riro tamau noa teie mau ta-oti‘araa ia faaterehia na roto i te here faaoroma‘i e na roto i te haapiiraa i te mau parau tumu mure ore.

Eita e ti‘a ia tatou ia faahepo i te tahi ia rave i te mea maitai. Te haapapû ra te mau papa‘iraa mo‘a e e ere te reira i te rave‘a a te Atua. E faatupu te faaheporaa i te inoino. E faaite mai te reira i te ti‘aturi ore e te mana‘o aravihi ore i roto i te taata. E mo‘e te mau rave‘a no te haapiiraa mai, ia faahepo ana‘e te mau taata ma te te‘ote‘o i te parauraa e tei ia ratou ra te mau pahonoraa maitai no vetahi ê. Te parau nei te mau papa‘iraa mo‘a, « o te huru ïa e te hinaaro hoi no te pae rahi o te taata nei » ia faatupu i te « faatereraa parau-ti‘a ore »5, no reira e mea ti‘a ia ite tatou e, e herepata te reira e ohie te taata e topa i roto. E rave atoa te mau vahine i te faatereraa parau-ti‘a ore, noa’tu pai e parau noa te mau papa‘iraa

E pee-noa-hia te faatereraa parau-ti‘a ore e te faahapa-tamau-raa e te pato‘iraa e te faaite-ore-raa i te here. No ratou e apo ra, e mana ‘o ratou eita ihoa taua feia faatere ra e aore râ mau metua e au mai, e eita ihoa ratou e manuïa. Ma te paari, e mea ti‘a i te mau metua ia ite e ua ineine te mau tamarii i te haamata i te faaohipa i to ratou ti‘amâraa i roto i te hoê taime taa ê o to ratou oraraa. Tera râ, mai te mea e rave te mau metua te mana no te mau faaotiraa atoa e ia hi‘o ratou i te reira ei « ti‘araa mau » no ratou, e taoti‘a ratou i te tupuraa e te nuuraa o ta ratou mau tamarii.

E taime poto noa ta ta tatou mau tamarii i te fare. Mai te peu e tia‘i roa tatou i te taime e reva ratou no te horo‘a atu ia ratou i te mana faatereraa i to ratou iho ti‘amâraa, ua taere roa ïa. Eita ratou e faatupu mahuta noa i te aravihi no te rave i te faaotiraa paari mai te peu aita a‘enei ratou i tuuhia no te rave i te tahi faaotiraa faufaa rahi a noho ai ratou ia tatou nei. No tera huru tamarii, e tupu noa te pato‘iraa i te faaheporaa e aore râ e tupu te aravihi ore no te rave i te faaotiraa ona ana‘e iho.

E faaineine te mau metua paari i ta ratou mau tamarii ia haere atu ratou e ratou iho. E horo‘a ratou i te mau rave‘a no te tupuraa a apo noa ai te mau tamarii i te paari pae varua no te faaohipa tano i to ratou ti‘amâraa. E e parau mau, e riro te mau tamarii i te hapehape rii i te tahi taime tera râ e haapii ratou na roto i te reira.

Ua tupu te tahi ohipa tei haapii i to matou utuafare e nahea i te tauturu i te mau tamarii ia faatupu i to ratou aravihi no te rave i te mau faaotiraa. Ta maua tamahine o Mary, tei paari, ua riro ei taata ha‘uti tu‘e popo. I te hoê matahiti, ua upooti‘a ta’na pŭpŭ no te ha’utiraa hopea, e mai ta outou i ite, e tupu taua ha‘utiraa ra i te hoê Sabati. E taure‘are‘a Mary, no reira, tau matahiti to’na haapiiraahia e, te mahana Sabati, e mahana no te faafaaearaa e no te haapuairaa i te pae varua, eiaha râ no te mau faaanaanataeraa. Tera râ, ua tura‘i-noa-hia ona e to’na mau taata faaineine e to’na mau hoa i roto i te pŭpŭ ia ha‘uti, oia’toa te hiaai eiaha e faaru‘e i ta’na pŭpŭ.

Ua ani oia ia maua eaha ra te rave. E mea ohie roa ïa na maua ta’u vahine e rave i teie faaotiraa no’na. Aita râ, ua faaoti maua i muri mai ma te feruriraa na roto i te pure e, no teie ohipa, ua ineine ta maua tamahine no te amo i te hopoi‘a pae varua no ta’na iho faaotiraa. Ua tai‘o maua i te tahi mau papa‘iraa mo‘a e ona e ua faaitoito maua ia Mary ia pure e ia feruri no te reira.

Tau mahana i muri mai, ua faaite mai oia i ta’na faaotiraa. E ha‘uti oia i te mahana Sabati. E teie nei, eaha atura ïa te rave ? Ua paraparau faahou atura maua, e no te fariiraa i te haapapûraa a te Varua Maitai, ua rave maua mai ta maua i parau na e ua tuu ia’na ia rave i ta’na ma‘itiraa ia ha‘uti. I te faaotiraa te ha‘uti, ua haere mărû mai o Mary i to’na metua vahine ra. « e Mama » ta’na ïa i parau, « e mea au ore roa. Eita roa vau e hinaaro faahou e farii i tera huru. Eita roa vau e ha‘uti faahou i te mahana Sabati ». E aita roa oia i na reira faahou.

Ua papû roa ino i teie nei ia Mary te parau tumu no te haamo‘araa i te mahana Sabati. Ahani e, na maua i faahepo ia’na eita e ha‘uti, ua haru ïa maua mai ia’na ra i te iteraa faufaa e te rahi no te fariiraa i te haapiiraa a te Varua.

Mai ta outou e ite nei, no te haapii atu i te mau tamarii ia faaohipa tano i to ratou ti‘amâraa, e mea ti‘a ia haapii ia ratou nahea e pure e nahea e farii i te mau pahonoraa i ta ratou mau pure. E ti‘a atoa ia vai te tahi haapiiraa no ni‘a i te faufaa e te fâ no te haapa‘oraa i te ture na reira atoa no ni‘a i te tahi atu mau parau tumu faufaa rahi.6

I roto i te feruriraa i to maua utuafare, ua faaoti maua e, ta maua opuaraa matamua roa, o te tautururaa ïa i ta maua na tamarii ia faati‘a i ta ratou iho reni paraparau e te ra‘i ra. Ua ite ho‘i maua e, araua‘e, e titauhia ia ratou ia turu‘i i ni‘a i te Fatu, eiaha râ i ni‘a ia maua. Ua parau Brigham Young e, « ia horo‘a vau i te hoê haamauruururaa i roto i te mau ohipa atoa tei titauhia i… te mau tamarii a te taata… ta’u e tuu ei ohipa matamua roa o te hopoi‘a ïa no te titauraa i te Fatu i to tatou Atua e ia matara roa mai te paraparauraa mai te ra‘i maira i te fenua nei—mai te Atua maira i to tatou iho nei aau ».7

Ua farii o Mary i te pahonoraa i ta’na mau pure i te tahi atu mau taime na mua’tu, e ua ti‘aturi atoa maua i ta maua tamahine i te faatupuraa i teie reni paraparauraa e te ra‘i i roto i to’na oraraa. No reira, ua haapii mai oia i te hoê mea papû na roto mai i to’na iteraa e ua faaineinehia no te rave i te mau faaotiraa maitai a‘e no ananahi. Aore ana‘e hoê tuatiraa e te Varua, e riro te mau tamarii e te mau metua i te faatano noa i te mau faaotiraa ino atoa na roto i te faaohiparaa i to ratou ti‘amâraa. Teie te fafauraa a te papa‘iraa mo‘a, « o ratou o tei paari… e ua rave hoi i te Varua Mo‘a ei arata‘i… [eita e] haavarehia ».8

Te tahi atoa faahopearaa oto no te faatereraa parau-ti‘a ore, o te mo‘e-roa-raa ïa i te tiaturi i te here o te Atua. Ua matau vau i te tahi mau taata tei riro na i raro a‘e i te mana o te feia faatere ani rahi e te faatere e aore râ te metua ani rahi e te faatere, e ua fifi roa ratou i te ite mai i te here a to ratou Metua i te Ao ra no te tauturu ia ratou e no te faaitoito ia ratou i ni‘a i te e‘a no te parau-ti‘a.

Ia hinaaro ana‘e tatou e tauturu ia ratou i raro a‘e i ta tatou faatereraa ia faatupu i te reni paraparauraa faufaa roa e te ra‘i ra, e ti‘a ia tatou ia riro i te huru metua e feia faatere tei faahoho‘ahia i roto i Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau i te tuhaa 121. E ti‘a ia tatou ia ohipa « na roto i te taparuraa, na roto i te faaoromai-noa-raa, na roto i te mărû e te haehaa, e na roto hoi i te here mau ra ».9 Ua parau te peresideni Henry B. Eyring e, « I roto i te mau tauturu… e horo‘a na teie mau feia apî, te mea rahi roa a‘e, o te vaiihoraa ïa ia ratou ia ite i to tatou ti‘aturi e, tei ni‘a ratou i te e‘a no te ho‘i i te Atua ra, e e tupu mau te reira ».10

A feruri ai tatou no ni‘a i te mau parau tumu e ti‘a i te arata‘i ia tatou i roto i te Ekalesia e te fare, e opani au na roto i teie faahoho‘araa no roto mai i te parau no te peresideni Thomas S. Monson. Na Ann Dibb, te tamahine Monson, e parau ra e, i teie â mahana, ia tae oia i mua i te opani i reira oia i te rahiraa, e parau mai to’na metua tane e, « E e, a hi‘o na o vai tera. Auê te oaoa, e auê to’na nehenehe » i reira to’na parauraa e, « Tamau noa to’u na metua i te haafaahiahia ia’u, noa’tu te huru o to’u mata e te ohipa ta’u i rave… Ia haere au e farerei i to’u na metua, e ite noa vau e, e mea herehia vau, e mea haamauruuruhia vau, e mea farii-maitai-hia vau, tei te fare ho‘i au ».11

Te mau taea‘e e te mau tuahine, teie te rave‘a a te Fatu. Noa’tu e, ua rave-ino-hia outou na mua a‘e, ua ite au e, te hinaaro nei te Fatu ia haere mai outou Ia’na ra.12 Ua herehia tatou paatoa. E farii-maitai-hia tatou paatoa. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.