2010–2019
Tusia
Eperera 2012


Tusia

To tatou oraraa tavini e te faatusia, o te faaiteraa tano roa a‘e ïa no ta tatou fafauraa ia tavini i te Fatu e i to tatou taata tupu.

Ua parauhia te tusia taraehara a Iesu Mesia te « ohipa faahiahia roa a‘e aita e faaauraa i te mau huru ohipa atoa tei tupu mai te omuaraa o te hamani-raa-hia te fenua nei e a tau a hiti noa’tu ».1 Ua riro taua tusia ra ei parau poro‘i tumu na te mau peropheta atoa. Ua ravehia te reira na mua ra na roto i te tusia animala i titauhia i roto i te ture a Mose ra. Ua parau te hoê peropheta e, te auraa taatoa o te reira, e faaiteraa ïa « i taua tusia rahi e te hopea ra [a]… te Tamaiti… a te Atua, oia ïa, e mea faito ore e te mure ore hoi » (Alama 34:14). Ua faaruru Iesu Mesia i te mauiui faito ore no te faariro Ia’na Iho ei tusia no te mau hara a te taata atoa. Na taua tusia ra i pûpû i te maitai hopea—te Mamoe viivii ore e te ino ore—no te faito hopea o te ino—te mau hara a te ao taatoa nei. Teie te mau parau faahiahia a Eliza R. Snow:

Haamaniihia To’na ra toto;

To’na ora i pûpûhia mai,

Ei taraehara parau-ti‘a roa,

Ua pohe no tatou nei ».2

Taua tusia ra—te Taraehara a Iesu Mesia—o te ohipa tumu ïa o te opuaraa no te faaoraraa.

Na te mauiui faito ore o Iesu Mesia i faahope i te tusia na roto i te haamaniiraa toto, aita râ te reira i faahope i te faufaa o te tusia i roto i te faanahoraa o te evanelia. Te ani tamau mai nei to tatou Faaora ia tatou ia pûpû i te tusia, tera râ, te tusia Ta’na e faaue mai nei, maori râ, ia pûpû tatou Ia’na ra « i te aau tatarahapa e te varua mărû » (3 Nephi 9:20). Te faaue atoa mai nei Oia ia tatou tata‘itahi ia here e ia tavini te tahi i te tahi—te auraa ra, ia pûpû i te hoê hoho‘a iti o To’na Iho tusia na roto i te faatusiaraa i to tatou taime e ta tatou iho mau hinaaro matamua. I roto i te hoê himene i faaûruhia, te himene nei tatou, « E haamaitaihia te taata e tei pohe ».3

E paraparau atu vau i teie mau tusia o te tino nei ta to tatou Faaora e ani mai nei ia tatou ia rave. Eiaha te mau tusia te faahepohia ra ia tatou ia rave, e aore râ, te mau ohipa ta tatou e rave no to tatou iho maitai, e ere râ, no te tavini e aore râ, no te faatusia (a hi‘o 2 Nephi 26:29).

I.

Te faaroo Keresetiano e hoê aamu ïa to’na no te tusia, oia’toa te tusia hopea. I te mau matahiti matamua o te tau Keresetiano, ua taparahi pohe to Roma e rave rahi tauatini taata no to ratou faaroo ia Iesu Mesia. I roto i te mau tenetere i muri mai, no te amahamaha o te mau Keresetiano i ni‘a i te parau no te Atua, ua hamani ino te tahi mau pŭpŭ e ua tae roa i te taparahi-pohe-raa i te mau melo o te tahi atu mau pŭpŭ. Ua riro te mau Keresetiano tei taparahi-pohe-hia no te tahi atu mau Keresetiano ei haapoheraa ri‘ari‘a no te faaroo Keresetiano.

E rave rahi mau Keresetiano tei faatusia ia ratou no to ratou faaroo i te Mesia e no to ratou hinaaro ia tavini Ia’na. Ua ma‘iti te tahi pae ia horo‘a i te taato‘araa o to ratou oraraa taata paari no te tavini i te Fatu. Teie pŭpŭ taata hanahana, o te mau taata ïa i roto i te mau faanahoraa faaroo o te Ekalesia Katorika, e o ratou o tei tavini i roto i to ratou oraraa taato‘a ei mau misionare Keresetiano i roto e rave rau faaroo Porotetani. Ua riro to ratou hi‘oraa ei mea faahiahia e te faaûruhia, tera râ, te rahiraa o te feia ti‘aturi i te Mesia aita ïa e titauhia nei e aita atoa e maraa ia ratou ia horo‘a i to ratou oraraa taatoa no te tavini i roto i te faaroo.

II.

No te rahiraa o te feia e pee nei i te Mesia, ta tatou tusia, o te ohipa ïa ta tatou e nehenehe e rave i te mau mahana tata‘itahi o to tatou iho nei oraraa. I roto i te reira ohipa, aita ïa vau i ite i te hoê pŭpŭ taata o te rave nei i te tusia hau atu i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Ta ratou tusia—ta outou tusia, e te mau taea‘e e te mau tuahine—te faaite ra ïa i to tatou taa-ê-raa i te haaraa a to te ao nei no to ratou iho maitai.

Ta‘u hi‘oraa matamua, o to tatou ïa mau pionie Momoni. Ua faatusia ratou i to ratou oraraa, to ratou autaatiraa utuafare, to ratou mau fare, e to ratou oraraa hau, no te evanelia i faaho‘i-faahou-hia mai. Ua faaite mai o Sarah Rich i te mau mea tei tura‘i i teie mau pionie, a parau ai oia no ni‘a i to’u hoa faaipoipo, o Charles, a piihia ai oia ia reva no te rave i te hoê misioni: « Ua riro taua taime ra ei taime tamataraa mau no’u e no to’u atoa hoa faaipoipo; tera râ, ua pii mai te ohipa ia maua ia faataa no te hoê pu‘e tau, e no to’u ite e, te haapa‘o ra maua i te hinaaro o te Fatu, ua tupu te hinaaro i roto ia maua ia vaiiho i te hiti i to maua iho mau mana‘o no te haamau i te ohipa… o te tautururaa ia patu i te Basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei ».4

I teie mahana, te puai papû o te Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei, o te ohipa taviniraa ïa e te faatusiaraa pipiri ore a to’na mau melo. Hou a haamaitaihia ai te hoê o ta tatou mau hiero, ua ui atu te hoê orometua Keresetiano i te peresideni Gordon B. Hinckley e, no te aha aita hoê hoho‘a no te satauro e itehia i roto i te hiero, inaha, o te tapa‘o matarohia a‘e te reira no te faaroo Keresetiano. Ua pahono atura te Peresideni Hinckley e, te mau tapa‘o no to matou faaroo Keresetiano « o te oraraa ïa o to matou mau taata ».5 Oia mau, to tatou oraraa tavini e te tusia, o te faaiteraa tano roa a‘e ïa no ta tatou fafauraa ia tavini i te Fatu e i to tatou taata tupu.

III.

Aita to tatou e feia faatere aravihi faaineine-maitai-hia e te aufauhia i roto i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei. No reira, te mau taata ti‘ahou e piihia no te faatere e no te tavini i ta tatou mau amuiraa, e mea ti‘a ïa ia ratou ia amo i te mau hopoia atoa o ta tatou mau pureraa e rave rahi, te mau faanahonahoraa, te mau faaoaoaraa. Te rave nei ratou i te reira i roto hau atu i te 14.000 amuiraa i roto noa i te mau Hau Amui no Marite e i Canada. Oia mau, e ere tatou ana‘e o te faaohipa nei i te mau melo ti‘ahou o te amuiraa ei mau orometua haapii e ei feia faatere ti‘ahou. Tera râ, te rahiraa hora e horo‘ahia nei e to tatou mau melo no te haapiipii e no te utuutu i te tahi e te tahi, aita ïa e tu‘ati ra i ni‘a i te tahi atu pŭpŭ. Ua riro ta tatou mau tutavaraa no te hahaere i te mau utuafare tata‘itahi na roto i te mau taea‘e hahaere i te mau ava‘e atoa, e te haereraa e farerei i te mau tuahine tata‘itahi na roto i te hahaereraa utuafare a te mau tuahine i te mau ava‘e atoa, ei hi‘oraa no te reira. Aita tatou e ite nei i te ohipa taviniraa mai teie te huru i roto i te tahi atu mau amuiraa i te ao nei.

Te hi‘oraa matau-maitai-roa-hia no te ohipa taviniraa faito ore e te faatusiaraa a te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei, o te ohipa ïa a to tatou mau misionare. I teie mahana, tei ni‘a ratou i te faito hau atu i te 50.000 rahiraa taure‘are‘a tamaroa e tamahine, e hau atu i te 5.000 tane e vahine paari. Te horo‘a nei ratou mai te ono ava‘e e tae atu i te piti matahiti o to ratou oraraa i te haapiiraa i te evanelia a Iesu Mesia e i te tautururaa i te taata i roto i na 165 fenua i te ao nei. Ua riro ta ratou ohipa ei faatusiaraa, na roto i te rahiraa matahiti ta ratou e horo‘a nei no te ohipa a te Fatu e na roto atoa i te tusia ta ratou e rave nei no te aufauraa ratou iho i ta ratou mau haamau‘araa.

Te feia e faaea nei i te fare—te mau metua e te tahi atu mau melo no te utuafare—te faatusia atoa nei ratou i te mea e, aita faahou te mau misionare ta ratou i faareva’tu no te tauturu ia ratou. Ei hi‘oraa, ua farii te hoê taure‘are‘a no Beresilia i to’na piiraa misionare i te taime e na’na e rave ra i te ohipa no te paturu i to’na taea‘e e mau tuahine i muri a‘e i te poheraa to’na metua tane e metua vahine. Ua faaite mai te hoê Hui Mana Faatere i te parau no teie mau tamarii i te haaputuputuraa e i te faahaamana‘oraa e, ua haapii to ratou na metua ia ratou nahea ia faaineine tamau noa ia ratou no te tavini i te Fatu. Ua farii taua taure‘are‘a ra i to’na piiraa misionare, e na te taea‘e 16 matahiti i amo i te hopoi‘a no te rave i te ohipa no te faaamu i te utuafare.6 Te rahiraa o tatou te ite nei tatou e rave rahi atu mau hi‘oraa no te faatusiaraa no te rave i te hoê misioni e aore râ, no te paturu i te hoê misionare. Aita tatou e ite nei i te tahi atu taviniraa e te faatusiaraa horo‘a noa mai teie te huru i roto i te tahi atu huru amuiraa na te ao nei.

E mea pinepine i te anihia mai ia tatou e, « E mea nahea outou ia ani i ta outou feia apî e i to outou mau melo paari ia vaiiho i ta ratou haapiiraa e aore râ, i ta ratou tau faatuhaaraa no te faatusia mai teie te huru? » Ua faaroo vau e rave rahi taata tei horo‘a i teie haamaramaramaraa: « No to’u ite i te mea ta to’u Faaora i rave no’u—To’na aroha na roto i te mauiuiraa no ta’u mau hara e i te upooti‘araa i ni‘a i te pohe ia ti‘a ia’u ia ora faahou—ua riro ïa ei haamaitairaa rahi no’u ia rave i te tusia ha‘iha‘i roa o te titauhia mai ia rave i roto i Ta’na ohipa. Te hinaaro nei au e faaite i te iteraa maramarama Ta’na i horo‘a mai ia’u ». Nahea tatou i te ani i teie mau huru pĭpĭ no te Mesia ia tavini? Mai ta te hoê peropheta i faataa mai, « Ta matou, o te ani [noa] ïa ia ratou ».7

Te tahi atu mau faatusiaraa no roto mai i te taviniraa misionare, maori râ, te faatusiaraa ïa a te feia tei faaohipa i te mau haapiiraa a te mau misionare e ua riro mai ei melo no te Ekalesia. No te mau taata faafariuhia e rave rahi, e mau faatusiaraa rahi teie, tae noa’tu i te ereraa i te taatiraa i te mau hoa e i te utuafare.

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei ua faaroo te taata i roto i teie amuiraa i te hoê taure‘are‘a tei itehia ia’na te evanelia i faaho‘i-faahou-hia mai a haere ai oia i te haapiiraa i te Mau Hau Amui no Marite. I te taime a faaineine ai oia e ho‘i i to’na fenua ai‘a, ua ui atu te Peresideni Gordon B. Hinckley ia’na e, eaha te ohipa e tupu i ni‘a ia’na ia ho‘i atu oia i te fenua ei Keresetiano. « E inoino roa to’u utuafare », te pahonoraa ïa a taua taure‘are‘a ra. « E riro ratou i te tiahi ia’u e i te faariro ia’u mai te hoê taata pohe. E no to’u oraraa a muri a‘e e no to’u toro‘a, e riro te mau rave‘a atoa i te opanihia ia’u ».

« Ua hinaaro anei oe e aufau i te hoê hoo rahi no te evanelia? » te uiraa ïa a te Peresideni Hinckley.

Ma te ta‘i ua pahono a‘era taua taure‘are‘a ra, « E parau mau, e ere anei? » No te papû o te pahonoraa, na ô maira oia, « No reira e aha atu â ïa ? »8 Tera ïa te varua faatusia i roto i to tatou mau melo apî e rave rahi.

Te ite-atoa-hia nei te tahi atu mau hi‘oraa no te taviniraa e te faatusiaraa i roto i te oraraa o te mau melo faaroo o te tavini nei i roto i to tatou mau hiero. Te feia mo‘a ana‘e o te rave nei i te ohipa taviniraa i roto i te hiero, tera râ, e nehenehe i te mau Keresetiano atoa ia maramarama i te auraa o taua faatusiaraa ra. E ere te taviniraa i roto i te hoê fare monahi « monastère » i te peu na te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei, tera râ, te taa nei tatou e te faatura nei tatou ia ratou o te faatusia nei no te reira; na to ratou faaroo e faaitoito nei ia ratou ia horo‘a i to ratou oraraa no taua ohipa ra.

I roto i teie amuiraa, a hoê noa matahiti i ma‘iri a‘enei, ua faaite mai te Peresideni Thomas S. Monson i te hoê hi‘oraa no te faatusiaraa i roto i te ohipa taviniraa i te hiero. E aamu teie no te hoê metua tane faaroo, feia mo‘a i te mau mahana hopea nei, te ora ra i ni‘a i te hoê motu no te moana Patifita; ua rohi oia ma te itoito i te hoê vahi atea roa e ono matahiti te maoro ia roaa te moni no te afa‘i i ta’na vahine e 10 tamarii no te faaipoipo e no te taati no te tau a muri atu, i roto i te hiero no Niu Terani. Ua faaite mai te Peresideni Monson e, « Te feia o te maramarama nei i te mau haamaitairaa mure ore no roto mai i te hiero, ua ite ïa ratou e, aita e tusia rahi atu, aita e hoo teimaha atu, aita e tautooraa fifi atu no te farii i te reira mau haamaitairaa ».9

Te oaoa nei au no te mau hi‘oraa faahiahia o te here, te taviniraa e te faatusiaraa Keresetiano ta’u i ite i rotopu i te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei. Te hi‘o nei au ia outou i te raveraa i to outou mau piiraa i roto i te Ekalesia, e mea pinepine ma te faatusia rahi i te taime e i te faufaa. Te hi‘o nei au ia outou i te raveraa i ta outou misioni ma te amo outou iho i ta outou mau haamau‘araa. Te hi‘o nei au ia outou i te horo‘araa ma te faaho‘i ore i to outou mau aravihi no te tavini i to outou mau taata tupu. Te hi‘o nei au ia outou i te aupururaa i te feia vĕvĕ na roto i ta outou iho mau haaraa e na roto i te patururaa i te ohipa totauturu a te Ekalesia.10 Ua haapapûhia teie mau mea atoa i roto i te hoê tuatapaparaa no te fenua Marite, e tei parau i te hopea e, te mau melo haapa‘o o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei « te horo‘a nei ratou hau atu i te mau taata marite faito au noa, e te horo‘a nei ratou i te taime e te moni hau roa’tu i ta te mau taata faaroo e [20 i ni‘a i te hanere] i Amerika e horo‘a nei ».11

Ua riro taua mau hi‘oraa ra ei faaitoitoraa ia tatou paatoa. Te faahaamana‘o mai nei te reira ia tatou i te haapiiraa a te Faaora:

« O te taata i hinaaro i te pee mai ia’u, e faaru‘e oia ia’na iho… 

« O tei hinaaro hoi i te tapea i to’na ora, e ere ïa i te ora; e o tei ti‘a ia’na i te tuu i to’na ora ia’u nei, e roaa ïa ia’na te ora » (Mataio 16:24–25).

IV.

Peneia‘e te hi‘oraa ohie e te faufaa roa a‘e o te ohipa taviniraa e te faatusiraa pipiri ore, te ravehia nei ïa i roto i to tatou utuafare. Te horo‘a nei te mau metua vahine ia ratou iho no te amo i te hapuraa e i te aupururaa i ta ratou mau tamarii. Te horo‘a nei te mau tane ia ratou iho no te paturu i ta ratou vahine e i te mau tamarii. No te rahi o te mau faatusiaraa no te tavini i to tatou mau utuafare e te faufaa mure ore o te reira mau faatusiaraa, eita ïa e ti‘a ia tai‘o, e mea matau roa atoa ho‘i.

Te ite atoa nei au i te feia mo‘a pipiri ore o te faaamu nei i te tamarii, tae noa’tu i te mau tamarii huma, ma te imi i te rave‘a no te tauturu i te mau tamarii faaamu ia roaa ia ratou te tia‘iraa e te mau rave‘a tei opanihia ia ratou i roto i to ratou oraraa na mua’tu. Te ite nei au ia outou i te aupururaa i te mau melo o te utuafare e i te mau taata tupu o te mauiui nei no to ratou fanau-huma-raa, no te tahi ma‘i i te pae feruriraa e i te pae tino, e no te ruauraa. Te ite atoa mai nei te Fatu ia outou, e ua faaue Oia i Ta’na mau peropheta ia parau e, « Mai te mea e, e faatusia outou no te tahi e te tahi e no ta outou mau tamarii, e haamaitai mai te Fatu ia outou ».12

Te ti‘aturi nei au e, te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei o te tavini nei e o te faatusia nei ma te pipiri ore, ma te haamori i te Faaora na roto i te peeraa i to’na hi‘oraa, te haapa‘o ra ïa ratou i te mau faufaa mure ore hau atu i te tahi atu huru pŭpŭ taata. Te faariro nei te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei i ta ratou mau faatusiaraa no te taime e te faufaa ei haapiiraa e ei faataaraa no te ao mure ore. Teie te hoê parau mau i heheuhia i roto i te Lectures on Faith, o te haapii mai nei e, « Te faaroo aore e titau i te faatusiaraa i te mau mea atoa eita ïa e farii i te puai no te faahotu i te faaroo e titauhia no te oraraa e no te faaoraraa… Na roto i te faatusiaraa, e i teie ana‘e, i faaue ai te Atua ia farii te mau taata i te ora mure ore ».13

Mai te tusia taraehara a Iesu Mesia tei riro ei ohipa tumu i roto i te opuaraa no te faaoraraa, e mea ti‘a ia tatou te mau pĭpĭ a te Mesia ia rave i ta tatou iho mau tusia no te faaoti i te haere‘a ta te opuaraa e horo‘a mai nei ia tatou.

Ua ite au e, o Iesu Mesia te Tamaiti Fanau Tahi a te Atua te Metua Mure Ore. Ua ite au e, na roto i Ta’na tusia taraehara, i ite ai tatou e, e farii tatou i te tahuti ore e te rave‘a e roaa ai te ora mure ore. O Oia to tatou Fatu, to tatou Faaora, e to tatou Arai, e te faaite papû nei au no ni‘a Ia’na na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Bruce R. McConkie, The Promised Messiah: The First Coming of Christ (1981), 218.

  2. « Auê te Paari e te Aroha », Te mau himene, no. 109.

  3. « Auê te Taata i Parau ia Iehova », Te mau himene, no. 16.

  4. Sarah Rich, i roto Guinevere Thomas Woolstenhulme, « I Have Seen Many Miracles, » i roto i te nene‘iraa a Richard E. Turley Jr. e Brittany A. Chapman, eds., Women of Faith in the Latter Days: Volume 1, 1775–1820 (2011), 283.

  5. Gordon B. Hinckley, « The Symbol of Our Faith, » Liahona, Eperera 2005, 3.

  6. Hi‘o Harold G. Hillam, « Sacrifice in the Service, » Ensign, Novema 1995, 42.

  7. Gordon B. Hinckley, « Te semeio no te faaroo », Liahona,, Tiurai 2001, 84.

  8. Gordon B. Hinckley, “It’s True, Isn’t It?” Tambuli, Oct. 1993, 3–4; Tiurai 1993, 2; hi‘o atoa Neil L. Andersen, « E parau mau, e ere anei ? No reira e aha atu â ïa ? » Liahona, Me 2007, 74.

  9. Thomas S. Monson, « Te Hiero Mo‘a—E Mori no to te Ao nei », Liahona, Me 2011, 91–92.

  10. Hi‘o, ei hi‘oraa, Naomi Schaefer Riley, « What the Mormons Know about Welfare, » Wall Street Journal, 18 no fepuare 2012, A11.

  11. Ram Cnaan and others, « Called to Serve: The Prosocial Behavior of Active Latter-day Saints » (draft), 16.

  12. Ezra Taft Benson, « To the Single Adult Brethren of the Church, » Ensign, Me 1988, 53.

  13. Lectures on Faith (1985), 69.