2010–2019
Imi i te ite: E ohipa na outou ia rave
Eperera 2012


Imi i te ite: E ohipa na outou ia rave

A haamaitai i ta outou mau tamarii e to outou utuafare no ananahi na roto i te haapiiraa i te rahi a‘e e noaa ia outou i teie nei.

E to’u mau tuahine apî here, ua here matou ia outou tata‘itahi. Te ite ra matou i to outou itoito no te ti‘a i ni‘a e no te anaana i roto i te hoê ao i reira te mau tamataraa rahi e apiti ra i te mau rave‘a rahi ia haere i mua. No reira, e ui paha outou, eaha ra ïa to’u ananahi ? Te haapapû nei au ia outou e, no te mea e tamahine viivii ore outou na te Atua, e mea teatea maitai to outou ananahi ! Te ora nei outou i te hoê tau ua faaho‘ihia mai te mau parau mau o te evanelia, e e itehia teie mau parau mau i roto i ta outou mau papa‘iraa mo‘a. Ua farii outou i te horo‘araa o te Varua Maitai i te taime no to outou bapetizoraa, e na te Varua Maitai e haapii atu ia outou i te parau mau e e faaineine atoa ia outou no te mau tamataraa o te oraraa.

Ua horo‘a te Atua ia outou i te ti‘amâraa ia feruri e tae noa’tu i te rave‘a no te haapii a parahi ai outou i ni‘a i te fenua nei, e te vai ra Ta’na ohipa na outou. No te rave i teie ohipa, e hopoi‘a ta outou tata‘itahi ia imi i te ite. Te taviri no to outou ananahi, to outou « hihi anaana no te ti‘aturi »,1 e nehenehe e itehia i roto i te buka iti apî No te Puai o te Feia Apî i te tuhaa no te haapiiraa e i te viretu no te ite a te Feia Apî Tamahine.

« E iriti te haapiiraa… i te mau uputa o te rave‘a ».2 Ia pee outou i te parau a‘o a te Fatu « ia imi i te ite, oia ïa na roto hoi i te haapii e na roto atoa i te faaroo »,3 eita outou e faarahi noa i to outou ite na roto i te haapii, e faarahi atoa râ outou i te maramarama a haapii ai outou na roto i te faaroo.

A imi i te ite na roto i te haapii-tuutuu-ore-raa. A muri a‘e, eita paha e roaa ia outou i te faataa i tera huru faito taime no te haapiiraa. Ua a‘o te peresideni Gordon B. Hinckley i teie parau paari i te feia apî o te Ekalesia: « E riro te tereraa haapiiraa ta outou e faanaho, a haere ai outou i te fare haapiiraa, i te faatere a muri a‘e i to outou hiaai no te ite ».4 E mea ti‘a ia outou ia apo mai i te haapiiraa atoa e roaa ia outou… A haapae i te mau mea atoa e ti‘a ia haapaehia no te faati‘a ia outou ia rave i te ohipa no [teie] ao… A haapaari i to outou feruriraa e i to outou na rima ia riro te reira ei tauturu no te maitai i roto i to outou oraraa ».5

I to’na paraparauraa i te mau vahine, ua parau te peresideni Thomas S. Monson: « I te rahiraa o te taime eita e itehia te huru o te oraraa amuri a‘e ; no reira, e mea titauhia ia tatou ia faaineine no te mau mea papû ore… Te a‘o nei au e ia tamau noa outou i te titau i te ite, e ia haapii ia roaa ia outou te mau ite toro‘a hinaarohia, inaha, ia tupu ana‘e te tahi fifi, ua ineine ïa outou i te imiraa i te ora ».6

Te mau feia apî tamahine, a pee i te a‘o a teie mau peropheta paari e tei faaûruhia. A riro ei hoê piahi maitai. A ti‘a i ni‘a e a anaana i to outou fare haapiiraa na roto i ta outou haa rahi, to outou haavare ore, e to outou parau-ti‘a. Mai te peu te fifi ra outou e aore râ te topa ra te morare no ta outou ohipa haapiiraa, a imi i te tauturu i pihai iho i to outou na metua, te mau orometua, e te mau melo maitai o te Ekalesia. Eiaha roa’tu e tuu !

A hamani i te hoê tapura no te mau mea ta outou e hinaaro e haapii ; e i muri iho a « faaite i ta outou mau opuaraa no te haapiiraa i to outou utuafare, to outou mau hoa e i to outou feia faatere ia ti‘a ia ratou ia paturu mai ia outou e ia faaitoito mai ia outou ».7 Teie te faanahoraa no te haereraa i mua.

Na roto i te mau rave‘a aravihi, te ite nei outou i te hoê purararaa o te ite. Tamau noa outou i te faatianihia e tera maniania, tera hoho‘a, e tera faahoaraa itenati. A ma‘iti maitai e eiaha e vaiiho i teie haaparareraa ite e faahahi ia outou e aore râ e faatopa i to outou tereraa. A ti‘a i ni‘a e te feia apî tamahine ! Na outou e faaoti i ta outou fâ. Na outou e titi‘a i te mau mea e tomo i roto i to outou feruriraa e i roto i to outou aau.

Te tahi o ta outou mau haapiiraa rahi roa a‘e e tupu ïa i rapae i te piha haapiiraa. A haaati ia outou e te tahi tuahine hi‘oraa maitai o te nehenehe e haapii ia outou i te mau aravihi no te ohipa o te fare, te ano‘ihi, te upaupa, te aamu utuafare, te faaetaetaraa tino, te papa‘i, e aore râ te orero. A haamatau ia ratou e a ani ia ratou ia arata‘i ia outou. Ia haapii outou i te ohipa apî, a haapii atu i te reira i te Pô feia apî e aore râ a riro atu ei taata arata‘i no te tahi mau feia apî tamahine no te fariiraa i te feti‘a « Honor Bee ».

Taa ê atu i to’u nei metua vahine, ua ite au e rave rahi tauturu arata‘i i roto i to’u oraraa. Te taime matamua vau i ite ai i te faanahoraa no te tauturu arata‘i, o te tau ïa no te ivaraa o to’u matahiti. Ua haapii mai to’u orometua Paraimere ia’u ia nira i te parau « E faatae au i te mori o te evanelia i to’u nei fare », te tahi ïa tauihaa tei tautau noa i muri iho i roto i to’u piha i to’u vai-taure‘are‘a-raa. Ua arata‘i mai to’u orometua Paraimere, ua faaafaro mai, e ua faaitoito noa mai oia ia’u. E tauturu arata‘i faahou â i muri mai ia’na. E piti tuahine nira ahu no to’u paroisa tei haapii ia’u ia nira. Na roto i ta raua arata‘iraa, to raua faaoromai, e to raua faaitoitoraa, ua horo vau i te hoê tata‘uraa taata nira ahu i te 14raa o to’u matahiti e ua haru mai au i te rê matamua ! Na teie mau ohipa i faarahi i to’u hiaai no te ite e no te rave-maitai-roa-raa i te tahi atu mau huru ohipa.

E riro te faarahiraa i te ite no teie nei ei ohipa hoona roa no outou ei metua vahine. « Na te faito ite o te metua vahine e faaûru i te ma‘itiraa haapiiraa a ta’na [mau tamarii] ».8 E nehenehe i te ite o te metua vahine e faahaere i te « taviri tape‘a ohuraa [o te] vĕvĕ ».9 E au i te mau vahine faito ite teitei « e fanau i te mau aiû ea maitai a‘e, e atuatu i te mau tamarii ia maitai a‘e te ea, e faaite i te ti‘aturi rahi a‘e e te itoito rahi a‘e e e feruriraa maramarama e e faaotiraa maramarama ta ratou ».10

Te haapii nei tatou i roto i « Te Utuafare: E Poro‘i i to te ao nei » e, « te hopoi‘a matamua roa a te mau metua vahine o te aupururaa ïa i ta ratou mau tamarii ».11 Ua riro te horo‘araa i te ite i ta outou mau tamarii ei tuhaa no tera aupururaa, e no outou tera hopoi‘a mo‘a. Mai te mau faehau apî « i haapiihia na hoi… e to ratou mau metua vahine »,12 e riro outou ei orometua faufaa roa a‘e no ta outou mau tamarii, e no reira, a ma‘iti maitai i ta outou haapiiraa. A haamaitai i ta outou mau tamarii e to outou utuafare no ananahi na roto i te haapiiraa i te rahi a‘e e noaa ia outou i teie nei.

A imi i te ite na roto i te faaroo. E haapii tatou na roto i te faaroo ia faarahi tatou i to tatou ite pae varua na roto i te pure, te tuatapaparaa i te papa‘iraa mo‘a, e te haapa‘o-maitai-raa, e ia imi atoa tatou i te arata‘iraa o te Varua Maitai, o te faaite papû i te parau mau atoa. Ia rave outou i ta outou tuhaa ia faarahi i te ite, e haamaramarama te Varua Maitai i to outou feruriraa. Ia tutava outou ia vai ti‘amâ, e faatae mai te Varua Maitai i te arata‘iraa e e faarahi Oia i te maramarama i to outou ite.

I to’u vai-apî-raa, ua taparu vau i te tahi mau iri faahee hiona roa roa no’u, e te tahi atoa mau tiaa hiona rahi roa, e ua haapii mai te tahi hoa ia’u ia faahee i te hiona ! E mahana nehenehe roa no te tau faatupuraa raau, ua maitai te hiona, e ua ateatea maitai te ra‘i. To’u taiâ-matamua-raa i tera vahi faaheeraa, ua monohia e te au a huru iteite noa mai au. E noa’tu e, ua topatopa rii au na ni‘a i teie mau iri faahee roa roa, ua ti‘a e ua tamata faahou vau. Ua au roa vau i tera ohipa !

Oioi roa râ vau i te ite e, e ere te mau mahana faahee atoa na reira te reva i te mea tano roa. I te mau mahana ua tapo‘ipo‘i te ra‘i, e faahee matou i te maramarama mahana e parauhia « flat light ». E parauhia « flat light » ia aifaito te maramarama o te mahana i roto i te mau ata. Ia hi‘o ana‘e i te hiona uouo, e ite outou e ua mo‘e ia outou te hohonuraa, e e mea fifi ia ite i te faito toparaa o te vahi faaheeraa na reira atoa te mau puu e te mau apoo na ni‘a i te aivi.

E te feia apî tamahine, e hi‘o paha outou i to outou ananahi mai ta’u i hi‘o i tera vahi faaheeraa. E mana‘o paha outou i te tahi taime e, te ora ra outou i te maramarama mahana « flat light », aita e nehenehe e ite i te mau mea tapuni i mua mai. Na te haapiiraa na roto i te faaroo e horo‘a ia outou i te ti‘aturi e na te reira atoa e tauturu ia outou ia tere na roto i te mau taime papû ore.

I roto i te pene 25 no Mataio, te haapii mai nei te parabole no na 10 paratenia ia tatou e, e mea faufaa roa te faaineineraa e e ti‘a i te reira ia rave-tootahi-hia. E haamana‘o outou e, ua titauhia na 10 paratenia atoa ia apee i te tane faaipoipo apî i te oro‘a faaipoiporaa, o na paratenia paari toopae noa râ tei ineine i te mori i roto i ta ratou lamepa.

« Ua parau atura te feia maamaa ra i te feia paari, Ho mai i te tahi vahi i ta outou mori na ;

« Ua parau maira râ te feia paari, na ô maira, Eiaha, o te ore hoi o te navai ia opere na tatou atoa ; e haere râ outou i te feia hoo ra hoo atu ai i ta outou iho.

« E te haere atura ratou e hoo ra, tae maira taua tane faaipoipo apî ra, e te feia i ineine ra, haere atura ïa e oia atoa i roto i te oro‘a faaipoiporaa ».13

E mana‘o paha outou e, e mea haapa‘o noa na paratenia paari toopae ia ratou e aita atura i opere i ta ratou mori, e ere roa’tu. E mea ti‘a i te faaineineraa pae varua ia rave-tootahi-hia, te tahi topata e te tahi topata, e eita e nehenehe e opere.

Teie te taime tano no outou ia rave papû no te faarahi i to outou ite pae varua, te tahi topata e te tahi topata, na roto i te pure, te tuatapaparaa i te papa‘iraa mo‘a, te haapa‘o-maitai-raa. Teie te taime no te faarahi i te ite—te tahi topata e te tahi topata. E faaî atoa te mana‘o viivii ore e te ohipa viivii ore i te mori o ta outou lamepa, ma te haamatara ia outou i te arata‘iraa a te Varua Maitai, to tatou orometua hanahana.

Na te Varua Maitai e arata‘i ia outou i te roaraa o to outou tere i te tahuti nei, i te taime atoa e faaruru outou i te maramarama mahana « flat light » e te papû ore no te mau mea no amuri. Aita e ti‘a ia outou ia haamata‘u. Ia vai outou i ni‘a i te e‘a e arata‘i ra i te ora mure ore, e arata‘i te Varua Maitai ia outou i roto i ta outou mau faaotiraa e ta outou haapiiraa.

Te faaite papû nei au ia au i ta’u iho i ite na, ia imi atu outou i te ite eiaha na roto noa i te haapiiraa, na roto atoa râ i te faaroo, e arata‘ihia hoa outou i te mea ta « te Fatu… e hinaaro ia outou ia rave e te mea e ti‘a ia outou ia ite ».14

Ua farii au i ta’u haamaitairaa patereareha i to’u apîraa e ua a‘ohia mai au ia faaineine ia’u na roto i te haapiiraa maitai e ia haapii i to’u ihoa apîraa i te mau viretu e tu‘ati ra i te ohipa o te fare e te atuaturaa i te hoê utuafare. Ua hinaaro puai au i te haamaitairaa no te utuafare, tera râ, aita vau i haamaitaihia no te reira e tae roa i te 37raa o to’u matahi, i reira vau i te faaipoiporaa. E tane ivi to’u tane e no reira, i te mahana maua i taati ai i roto i te hiero, ua haamaitai-ta‘ue-hia vau i te tane e i te hoê utuafare e 4 tamarii atoa.

Na mua roa a‘e, e rave rahi mahana mai te huru ra e, te faahee ra vau i te maramarama mahana « flat light », e ua ui au, « Eaha ra ïa to’u ananahi ? » Ua tamata vau i te pee i te mau parau a‘o i roto i ta’u haamaitairaa patereareha. Ua haapii-tuutuu-ore au no te riro ei haapii tamarii e i muri mai ua tamau noa vau i te apo faahou mai i te ite no te riro roa ei upoo faatere haapiiraa. Ua pure au i to’u Metua i te Ao ra e ua imi au i te arata‘iraa a te Varua Maitai. Ua tape‘a noa vau i te fafauraa a te mau peropheta tei haapapû mai ia’u e, mai te mea e, « e vai taamu noa vau i te parau mau e i te haapa‘o-maitai-raa, e tape‘a noa i [ta’u] mau fafauraa, e tavini i te Atua, e here i [to’u] Metua i te Ao ra e ia Iesu Mesia, eita ïa [vau] e ere i te hoê noa a‘e haamaitairaa mure ore a to tatou Metua i te Ao ra no Ta’na mau tamarii haapa‘o maitai ».15

Ua ite au e, ua faati‘a to’u ite ia faaineine ia’u no te hoê oraraa aita vau i mana‘o a‘e i to’u apîraa. Ua mana‘o ho‘i au e, i apo na vau i te ite no te haapii atu i te tamarii haapiiraa e ta’u iho mau tamarii amuri a‘e, aita râ vau i ite e, te faaineine atoa ra te Fatu ia’u no te haapii atu i te reo peretane i te fenua Mongolia na muri i ta’u tane ei misionare e oia atoa, no te haapii atu i te feia apî tamahine na te ao atoa nei e no te haapii atu i ta’u mau mootua i te faufaa o te ite—pauroa te reira, aita ho‘i au i mana‘o a‘e.

Te faaite papû nei au e, ua ite e ua here to tatou Metua i te Ao ra ia outou. Ua rahi To’na ti‘aturi ia outou na e e ohipa taa ê Ta’na, o outou ana‘e te nehenehe e amo atu. Ua hinaaro vau ia haapapû e, e faaineine outou no te reira ohipa hanahana ia imi outou i te ite na roto i te haapii e na roto atoa i te faaroo. Teie to’u iteraa papû i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Gordon B. Hinckley, « Pou i raro no te huti i te tahi », Liahona, Tenuare 2002, 67. Novema 2001, 54.

  2. No te Puai o te Feia Apî (buka iti 2011), 9.

  3. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 88:118.

  4. Gordon B. Hinckley, Way to Be! Nine Ways to Be Happy and Make Something of Your Life (2002), 28.

  5. Gordon B. Hinckley, « Seek Learning », New Era, Setepa 2007, 2, 4.

  6. Thomas S. Monson, « Mai te mea… ua vai ineine noa outou e ore outou e măta‘u », Liahona, Novema 2004, 116.

  7. No te Puai o te Feia Apî (2011), 9.

  8. Cheryl Hanewicz and Susan R. Madsen, « The Influence of a Mother on a Daughter’s College Decision », Utah Women and Education Project Research Snapshots, no. 3 (Tenuare 2011): 1.

  9. Marjorie Cortez, « Mom’s Education Key to Halt Poverty Cycle », Deseret News, Setepa 23, 2011, A1.

  10. Olene Walker, « More Utah Women Need to Finish College », Salt Lake Tribune, 30 no atopa, 2011, O4.

  11. « Te Utuafare: E Poro‘i i o te ao nei », Liahona, Novema 2010, 129.

  12. Alama 56:47.

  13. Mataio 25:8–10.

  14. Henry B. Eyring, « Education for Real Life », Ensign, Atopa 2002, 18.

  15. M. Russell Ballard, « Preparing for the Future », Ensign, Setepa 2011, 27.