2010–2019
Haapiiraa taa ê
Eperera 2012


Haapiiraa taa ê

O to’u tiaturiraa e ta’u ho‘i pure e, e tamau noa tatou i te amo ma te hanahana i ta tatou mau hopoi‘a e ia tapapa ia ratou i rotopu ia tatou o te mauiui nei.

No na 20 ava‘e i ma‘iri, ua haamaitaihia to’u utuafare i te mea ua farii matou i te hoê aiû taa ê mau.

No Paxton iti, ta maua mootua, ua fanauhia oia e te tahi fifi toromotomo (chromosome), te hoê fifi i te hohonu roa o to’na tino e faataa ê ra ia’na, oia mau, i roto na hanere milioni taata oia ana‘e tei roohia i teie fifi ihiora. No ta maua tamahine e ta’na tane, e tauiraa tia‘i-ore-hia i te oraraa mai te mahana mau â ua fanauhia Paxton. Ua riro teie ohipa ei tamataraa rahi no te haapii mai i te mau haapiiraa taa ê e tu‘ati nei i te ao mure ore.

No paraparau noa mai to tatou taea‘e here o Elder Russell M. Nelson, e ua haapii mai oia e:

« No te tahi tumu taa ore, te fanauhia ra te tahi mau taata e te tahi fifi tino. Te vai ra te huma melo. Te vai ra e pe‘ape‘a i te pae no te faatanoraa i te faanahoraa o te tino. Tei raro a‘e to tatou mau tino atoa i te ati ma‘i e te ati pohe. Noa’tu râ te reira, e horo‘a rahi mau te tino tahuti…

« E ere te tino hape ore i te mea titauhia no te faaoti i to tatou ananahi hanahana. Oia mau, te tahi o te mau varua maitai roa a‘e, tei roto ïa i taua mau tino huma ra…

« I te pae hopea, e tae mai te tau e ‘tu‘ati-faahou-hia te tino e te varua… i to’na huru mau ; e e faaho‘ihia te mau melo e te mau tiaatiraa atoa hoi i to’na vahi mau’ (Alama 11:43). No reira, mauruuru no te Taraehara a Iesu Mesia, e nehenehe ta tatou e riro maitai roa mai Ia’na ra ».1

O outou atoa e faaruru nei i te mau tamataraa, te mana‘ona‘oraa, te inoino, e te mauiui no tei herehia, a haapii i teie parau: ma te here mure ore e te aroha mure ore, te here nei te Atua to tatou Metua i te Ao ra i tei mauiui e ua here Oia ia outou !

E ui paha te tahi i mua i teie huru mauiui, no te aha te Atua Mana Hope i tuu noa ai i te reira ? E i reira, tae atoa mai teie uiraa, no te aha ua tupu te reira i ni‘a ia’u ? No te aha ra tatou e ti‘a ia faaruru i te ma‘i e te mau ati o te haapepe e aore râ o te haapohe roa i te mau melo o te utuafare e aore râ o te tape‘a maoro atu i roto i te mauiui ? No te aha ra ïa te oto ?

I tera huru taime, e nehenehe ta tatou e fariu i te opuaraa rahi oaoa tei hamanihia e to tatou Metua i te Ao ra. I mua i tera opuaraa, i te taime a vauvauhia mai ai te reira i te ao hou i teie oraraa, ua tuô tatou i to tatou oaoa.2 No te faaohie, ua riro teie oraraa ei haapiipiiraa no te faateiteiraa mure ore, e te auraa ïa no te reira, e tae mai te mau hi‘opo‘araa e te mau tamataraa. Mai te reira ihoa, e aita e aperaa.

O te tiaturiraa i te hinaaro a te Atua te ohipa fâ no to tatou huru tahuti. Na roto i te faaroo Ia’na, e turu‘i tatou i ni‘a i te mana o te Taraehara a te Mesia i te taime no te mau uiuiraa rahi e te itiraa o te mau pahonoraa.

I muri mai To’na Ti‘a-faahou-raa, i To’na ti‘araa i te fenua Amerika, ua faatae to tatou Faaora Iesu Mesia i teie piiraa:

« E feia ma‘i to outou, a hopoi mai i ŏ nei. E pirioi anei to outou, e matapo, e lepera, e hapepa, e vava, e feia roohia i t tahi huru ma‘i ? a hopoi mai ia ratou i ŏ nei, e na’u e faaora ia ratou, e aroha hoi to’u ia outou na ; ua î to’u aau i te aroha…

« E oti a‘era ia’na i te reira parau, ua haere a‘era te feia atoa ra i te hopoiraa mai i to ratou feia ma‘i, e tei roohia i te ati ra, e te pirioi, e te matapo, e te vava, e tei roohia i te mau huru iino atoa ra ; e ua faaora oia ia ratou atoa ra a hopoihia mai ai ratou ia’na ra ».3

E puai rahi te nehenehe e itehia i roto i te mau parau « ua haere a‘era te feia atoa ra »—te feia atoa, e te mau taea‘e e te mau tuahine. Te faaruru nei tatou, te feia atoa i te mau tamataraa. E hi‘o atoa na i te parau i muri mai: « tei roohia i te ati ra ». O tatou atoa nei ïa, e ere anei ?

Oioi i muri mai i te fanauraa o Paxton, ua ite matou e, e haamaitai mai te Metua i te Ao ra ia matou e e haapii mai Oia i te tahi mau haapiiraa taa ê. I te hoê taime, a tuu ai to’na metua tane e o vau atoa nei i to maua manimani rima i ni‘a i to’na upoo ra no te hoê o te mau haamaitairaa autahu‘araa, ua tae mai te mau parau no te pene iva no Ioane i to’u feruriraa: « ia itea te ohipa a te Atua ia’na nei ».4

Parau papû, te itehia ra te ohipa a te Atua ia Paxton ra.

Te haapii nei matou i te faaoromai, te faaroo, e te mauruuru na roto i te raau tamărû no te taviniraa e na roto i te mau hora rahi roa ino i te hohonuraa o to matou aau, e te roimata no te maui o te tahi, e te mau pure e te mau faaiteraa i te here no tei herehia e tei roto i te ati, mai ia Paxton ho‘i e to’na na metua.

Ua parau te peresideni James E. Faust, to’u peresideni tĭtĭ i to’u vai-tamarii-raa: « E mauruuru rahi to’u no te mau metua here o te amo itoito nei e o te upootia nei i to ratou ahoaho e te mauiui o te aau no te hoê tamarii tei fanauhia e aore râ tei riro mai ei huma roro e aore râ ei huma melo. E vai noa tera ahoaho i te mau mahana atoa, aita e faafaaearaa, i te roaraa o te mahana o te metua e aore râ, o te tamarii. Pinepine roa i te titauhia i na metua ia amo i te tahi aupururaa i ni‘a atu i to ratou puai e aita e faaearaa, i te ao e te pô. Hope te rima e te aau o te metua vahine i te mauiui matahiti e matahiti, no te horo‘a i te tamahanahanaraa e te tamărûraa i te mauiui o ta’na tamarii taa ê mau ».5

Mai tei faaitehia i roto i te buka a Mosia, ua ite matou i te here rahi ta te Faaora i horo‘a na te utuafare o Paxton, e taua here ra, e roaa i te feia atoa: « i haamâmâhia ihora te mau hopoi‘a i tuuhia mai i ni‘a iho ia Alama e to’na ra mau taea‘e ; oia ïa, na te Atua ratou i faaitoito, i tia’i ia ratou i te faaoromai i te mau ati ma te paruparu ore, e ua auraro ihora ratou ma te aau tae e te faaoromai i te hinaaro atoa o te Fatu ».6

I te hoê pô, i te omuaraa o te oraraa o Paxton, tei te tuhaa ohipa no te ihieafanauhou matou i te pû utuuturaa Primary Children’s Medical Center (Pû Utuuturaa a te mau Tamarii o te Paraimere) i Roto Miti, Utah, i reira ua maere roa matou i te haaraa a te mau taote e a te mau tuati ma‘i e a te mau tauturu tuati, to ratou taviniraa itoito e te faaea ore. Ani atura vau i ta’u tamahine e nahea pai matou e aufau i te reira e i reira, tamata ihora vau i te feruri i te faito moni. Te ti‘a noa ra te hoê taote na pihai mai, parau mai nei e, tei « raro roa vau » e no te rapaauraa ia Paxton, e hau roa te tino moni o ta’u i mana‘o na. Ua haapii matou e, te rahiraa o te haamau‘araa no te utuuturaa, na te mau ô e amo i te reira, te ô taime e te ô moni a te mau taata horo‘a. Ua faahaehaa roa tera mau parau ia’u e ua mana‘o atura vau i te faufaa o teie varua iti no ratou e haapa‘o ra ia’na.

Ua haamana‘o atura vau i te papa‘iraa matauhia e te mau misionare, tera râ e auraa apî to te reira i teie nei: « A haamana‘o na e e faufaa rahi to te mau varua taata i to te Atua hi‘oraa mai ».7

Ta‘i ihora vau a feruri hohonu ai au i te here oti‘a ore a to tatou Metua i te Ao ra e a Ta’na Tamaiti Here ia Iesu Mesia no tatou paatoa, a haapii puai atoa ai au i te faufaa o te varua no te Atua, i te pae tino e i te pae varua.

Ua haapii te utuafare o Paxton e, te faaati ra ia ratou te mau melahi aita e ti‘a ia tai‘o, no te ra‘i anei e aore râ no ni‘a noa i te fenua nei. Te tahi o ratou tei faura noa mai i te taime hinaarohia e mo‘e atu ai. Te tahi atoa e opere ra i te maa, e aore râ e horoi ra i te ahu, e aore râ e horo‘a ra i te faaitoitoraa, e aore râ e pure ra no Paxton. Teie atoa ïa te tahi haapiiraa taa ê i haapiihia: Mai te peu e, te paremo ra te tahi taata, e ani anei outou e, ua hinaaro oe i te tauturu—e aore râ e ou‘a roa’tu outou no te faaora mai ia’na i te moana hohonu ra ? Noa’tu e e mea au e e mea horo‘a-pinepine-hia te reira, ua riro te parau e « A parau mai ia hinaaro outou i te tauturu » i te mea tauturu ore mau.

Te tamau noa nei tatou i te haapii i te faito faufaa rahi ia vai ara e ia vai mana‘ona‘o i te oraraa o ratou e faaati nei ia tatou, ma te haapii eiaha noa te faufaa ia horo‘a i te tauturu, o te oaoa rahi atoa râ e tae mai na roto i te tautururaa ia vetahi ê.

O te peresideni here Thomas S. Monson te hi‘oraa rahi no te tororaa i te rima tauturu i tei fati roa, ua parau oia: « Ia haamaitai te Atua ia ratou e tutava ra no te riro ei tia‘i no to ratou taea‘e, ia ratou e horo‘a ra no te faaore i te mauiui, ia ratou e tautoo ra ma te maitai atoa i roto ia ratou no te haamaitai i teie nei ao. Ua ite anei outou e, e mata ataata to te reira mau taata ? E mea papû a‘e to ratou taahiraa avae. E anaanaraa to ratou no to ratou oaoa e te mauruuru, no te mea ho‘i e, eita te hoê e nehenehe e tauturu i te tahi maori râ ua ite ratou iho i te haamaitairaa rahi ».8

Noa’tu e, e faaruru tatou i te mau fifi, te mau ati, te mau fiti tino, te mau mauiui e te tahi atu mau pe‘pe‘a, te tia‘i noa nei to tatou Fatu here e te haapa‘o ho‘i ia tatou. Ua fafau Oia:

« Eita vau e vaiiho otare noa ia outou, e ho‘i mai â vau ia outou nei…

« E hau ta’u e vaiiho ia outou nei, o to’u nei hau ta’u e ho atu no outou ; e ere mai ta to te ao nei horo‘a ta’u horo‘a ia outou ».9

Auê to matou mauruuru i to tatou Metua i te Ao ra no ta matou aito ia Paxton. Na roto ia’na ua faaite mai te Fatu i Ta’na mau ohipa e te tamau nei Oia i te haapii mai ia matou i teie mau haapiiraa faufaa e te mo‘a e te taa ê.

Te hinaaro nei au e opani na roto i te mau parau o teie himene herehia:

Tei roto tatou i te nuu faehau ;

Oaoa roa tatou !

E aro tatou tae roa te hopea

E farii tatou i te rê.10

Te mau taea‘e e te mau tuahine, o to’u tiaturiraa e ta’u ho‘i pure e, e tamau noa tatou i te amo ma te hanahana i ta tatou mau hopoi‘a e ia tapapa ia ratou i rotopu ia tatou o te mauiui nei e o te hiaai nei ia faateiteihia e ia faaitoitohia. Ia haamauruuru tatou tata‘itahi i te Atua no Ta’na mau haamaitairaa e ia faaapî tatou i to tatou hinaaro papû i mua i to tatou Metua i te Ra‘i, ia tavini ma te haehaa i Ta’na mau tamarii. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.