2010–2019
Te haapiiraa i ta tatou mau tamarii ia ite papû roa
Eperera 2012


Te haapiiraa i ta tatou mau tamarii ia ite papû roa

Te haapiiraa i ta tatou mau tamarii ia ite papû roa e mea hau atu ïa i te horo‘a-noa-raa i te haamaramaramaraa. Te tauturaa i ta tatou mau tamarii ia faatae roa te haapiiraa tumu i roto i to ratou aau.

A tere noa ai te mau matahiti, te mohimohi noa’tura e rave rahi mau tuhaa o to’u oraraa, te tahi râ o te mau haamana‘oraa o tei vai papû maitai ra o te mau fanauraa ïa o ta maua mau tamarii tata‘itahi. E au ra e ua piri roa mai te ra‘i, e mai te mea e tamata vau, e nehenehe roa ïa ia’u ia ite faahou i taua huru tura ra e te maere o ta’u i farii i te mau taime atoa a tuuhia mai ai teie mau aiû faufaa rahi roa i roto i to’u rima.

E « tamarii faufaa ai‘a na te Fatu ta tatou mau tamarii » (Salamo 127:3). Ua ite e ua here tata‘itahi Oia ia ratou (a hi‘o Moroni 8:17). Auê ïa hopoi‘a mo‘a ta te Metua i te Ao ra i tuu mai i ni‘a iho ia tatou ei mau metua no te apiti atu Ia’na no te tauturu i Ta’na mau varua ma‘itihia ia riro i te mea Ta’na i ite e nehenehe ratou e riro mai.

Teie ohipa taa ê hanahana no te aupururaa i ta tatou mau tamarii o te hoê ïa hopoi‘a rahi roa‘e o ta tatou e nehenehe e rave tatou ana‘e, ma te tauturu ore a te Fatu. Ua ite papû maitai Oia i te mea o ta tatou mau tamarii e hinaaro ia ite, i te rave, e ia riro mai no te ho‘i atu i mua i To’na aro. E horo‘a oia i te metua vahine e te metua tane i te haapiiraa e te arata‘iraa papû maitai na roto i te mau papa‘iraa mo‘a, ta’na mau peropheta, e te Varua Maitai.

I roto i te hoê heheuraa no te mau mahana hopea nei i te peropheta Iosepha Semita, ua haapii te Fatu i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii ia ite papû roa i te haapiiraa tumu no te tatarahapa, te faaroo ia Iesu Mesia, te bapetizoraa, e te horo‘araa no te Varua Maitai. Ia ite tatou e aita te Fatu i parau ia « haapii noa i te haapiiraa tumu »; Ta’na arata‘iraa o te haapiiraa i ta tatou mau tamarii ia « ite papû roa i te haapiiraa tumu ». (a hi‘o PF&PH 68:25, 28; haapapûraa tuuhia mai)

I roto i te Salamo e tai‘o tatou, « E haapii mai oe i’au, ia haapao vau i ta oe ture; ia haapao vau ma tau aau atoa ra » (Salamo 119:34).

Te haapiiraa i ta tatou mau tamarii ia ite papû roa e mea hau atu ïa i te horo‘a-noa-raa i te haamaramaramaraa. E tauturu te reira i ta tatou mau tamarii ia faatae roa te haapiiraa tumu i roto i to ratou aau o te riro mai ei tuhaa no to ratou huru e ia itehia i roto i to ratou huru e to ratou ti‘araa i te roaraa o to ratou oraraa.

Ua haapii o Nephi e te ti‘araa o te Varua Maitai o te faataeraa ïa i te parau mau « i roto i te aau o te tamarii a te taata nei » (2 Nephi 33:1). To tatou ti‘araa ei metua o te raveraa mai ta tatou e nehenehe no te faatupu i te hoê vahi i reira ta tatou mau tamarii e nehenehe ai e farii i te faaûruraa o te Varua e ia tauturu ia ratou ia ite i te mea ta ratou e farii ra.

Te haamana‘o nei au i te hoê niuniu ta’u i farii e rave rahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei a ta maua tamahine o Michelle. Ma te oaoa, ua parau mai oia, « E mama, ua tupu iho nei te tahi ohipa maere ia’u e o Ashley ». O Ashley o ta’na ïa tamahine e pae matahiti i taua taime ra. Ua faaite mai o Michelle e i taua po‘ipo‘i ra ua vai te marôraa tamau i rotopu ia Ashley e o Andrew e toru matahiti to’na—aita te hoê e hinaaro i te opere e e te tahi râ e ta‘iri ïa. I muri a‘e i to’na tauturaa ia raua ia faaafaro, ua haere atu o Michelle e hi‘o i te aiû.

Ua horo oioi mai o Ashley ma te riri e aita o Andrew e opere. Ua faahamana‘o o Michelle ia Ashley i te faaotiraa ta ratou i rave i roto i te pureraa pô utuafare ia riro ei taata maitai a‘e te tahi e te tahi.

Ua ani oia ia Ashley e hinaaro anei oia ia pure e ia ani i te tauturu a te Metua i te Ao ra, ua pahono mai râ o Ashley ma te riri rahi « Aita ». I te uiraahia ra e te ti‘aturi ra anei oia e pahono mai te Metua i te Ao ra i ta’na pure, ua parau o Ashley e aita oia i ite. Ua ani to’na metua vahine ia’na ia tamata e ua rave marǔ noa mai i to’na na rima e ua tuturi atu ra raua i raro.

Ua parau atu o Michelle ia Ashley ia ani i te Metua i te Ao ra ia tauturu ia Andrew ia opere—e ia tauturu ia’na ia riro ei taata maitai. Ua anaanatae te mana‘o o Ashley no ni‘a i te tautururaa a te Metua i te Ao ra i to’na teina ia opere, ua haamata oia i te pure ma te ani i te Metua i te Ao ra ia tauturu ia Andrew ia opere. A ani ai oia ia tauturu mai ia’na ia riro ei taata maitai, ua haamata oia i te ta‘i. Ua faaoti o Ashley i ta’na pure e ua tuu atu i to’na upoo i ni‘a i te tapono o to’na metua vahine. Ua rave mai o Michelle ia’na i roto ia’na e ua ui atu eaha oia i ta‘i ai. Ua parau mai o Ashley e aita oia i ite.

Ua parau atu to’na metua vahine, « te mana‘o nei au e ua ite au no te aha oe i ta‘i ai. Te ite ra oe i te hoê huru maitai i roto ia oe ? » ua ta‘iri o Ashley i te upoo, e ua na ô atu ra te mama, « o te Varua te reira e tauturu ra ia oe. Mea na reira ta te Metua i te Ao ra ia parau e te here nei Oia ia oe e e tauturu oia ia oe. »

Ua ui oia ia Ashley e te ti‘aturi ra anei oia i te reira, te ti‘aturi ra anei oia e tauturu mai te Metua i te Ao ra ia’na. Ma to’na mata iti tei î i te roi mata ua parau o Ashley « E »

I te tahi mau taime, te rave‘a puai roa‘e no te haapii i ta tatou mau tamarii ia ite papû roa i te hoê haapiiraa tumu, o te haapiiraa ïa i taua taime râ a tupu ai taua ohipa ra. E tupu ta’ue noa mai taua mau taime ra tei ore i opuahia i roto i te oraraa matauhia o te utuafare. E tupu mai e e ore oioi atu, e mea ti‘a ia tatou ia vai ara noa e ia ite e ua riro ei taime no te haapii ia haere mai ta tatou mau tamarii e farerei ia tatou no te hoê uiraa aore râ mana‘o pe‘ape‘a, ia fifi ratou e to ratou mau taea‘e e tuahine aore râ mau hoa, ia hinaaro ratou ia haavî i to ratou riri, ia rave ratou i te hoê hape, aore râ ia hinaaro ratou i te rave i te hoê faaotiraa. (A hi‘o Te Haapiiraa, Aita e Haapiiraa Teitei A‘e : Hoê Tauturu Arata‘i no te Haapiiraa Evanelia [1999], 140–41; Te Faaipoiporaa e te mau Auraa Utuafare Buka a te orometua haapii [2000], 61.)

Mai te mea ua ineine tatou e ia vaiiho tatou i te Varua ia arata‘i i roto i teie mau huru, e haapiihia ïa ta tatou mau tamarii ma te puai rahi e te maramarama.

E mea faufaa rahi atoa te mau taime haapiiraa o te tae mai a faaineine maitai ai tatou i te mau faanahoraa tamau mai te pure utuafare, te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, te pureraa pô utuafare e te tahi atu mau faaoaoaraa utuafare.

I roto i te mau huru haapiiraa tata‘itahi, e manuïa a‘e te mau haapiiraa e te mau ite papûraa ato‘a ia rave-ana‘e-hia te reira i te hoê vahi mahanahana e te here i reira te varua e parahi ai.

E piti ava‘e na mua a‘e te 8raa o te matahiti o ta’na mau tamarii, e faataa te hoê metua tane i te tahi taime i te hepetoma tata‘itahi no te faaineine ia ratou no te bapetizoraa. Ua parau ta’na tamahine e i te taeraa i to’na taime, ua horo‘a to’na papa i te hoê buka aamu na’na e ua parahi o raua ana‘e e ua aparau e ua faaite i to raua mau mana‘o no ni‘a i te mau parau tumu o te evanelia. A tupu noa ai te aparauraa ua papa‘i to’na papa i te hoê hoho‘a. Te faaite ra i te oraraa matamua, te oraraa i te fenua nei, e te taahiraa tata‘itahi ta’na e ti‘a ia rave no te ho‘i atu e ora i piha‘iho i te Metua i te Ao ra. Ua faaite i to’na iteraa papû no ni‘a i te taahiraa tata‘itahi e ua haapii i te reira i ta’na tamahine.

I to ta’na tamahine faahaamana‘oraa i taua iteraa ra i to’na paariraa, ua parau ta’na tamahine: « Eita roa e mo‘ehia ia’u te here ta’u i ite na roto mai i to’u papa a parahi ai oia i piha‘iho ia’u…Te ti‘aturi nei e teie iteraa o te tumu rahi i noaa ai ia’u te hoê iteraa papû no te evanelia i to’u bapetizoraahia » (a hi‘o Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 129).

Te haapiiraa ia ite papû roa e titau ïa te reira i te hoê tutavaraa tamau e te tuutuu ore. E titau te reira i te haapiiraa na roto i te parau e te hi‘oraa maitai e te tauturu-taa-ê-raa i ta tatou mau tamarii ia ora i te mea ta ratou i haapii mai.

Ua haapii te Peresideni Harold B. Lee, « Aita ana‘e te hoê parau tumu o te evanelia e itehia i te tupuraa, e mea… fifi roa ïa ia ti‘aturi i taua parau tumu ra » (Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Harold B. Lee [2000], 121).

Ua haapii matamua vau i te pure na roto i te tuturiraa e to’u utuafare i roto i te pure utuafare. Ua haapiihia vau i te mau parau o te pure a faaroo ai au i to’u na metua i te pureraa e a tauturu ai raua ia’u i roto i ta’u mau pure matamua. Ua haapii mai au e nehenehe ta’u e paraparau i to’u Metua i te Ao ra e ia ani i te arata‘iraa.

Ma te ma‘iri ore i te mau po‘ipo‘i atoa, e haaputuputu to’u metua vahine e metua tane ia matou i te iri amuraa maa hou te tamaaraa, e e tuturi matou no te pure utuafare. E pure matou i te tamaaraa tata‘itahi. I te ahiahi hou te ta‘otoraaa, e tuturi amui matou i roto i te piha faafaearaa e e opani matou i taua mahana ra na roto i te pure utuafare.

Noa’tu aita vau i maramarama maitai no ni‘a i te pure i to’u tamariiriiraa, ua riro roa râ ei tuhaa no to’u oraraa tei vai noa ia’u nei. Te tamau noa nei â vau i te haapii mai, e te tamau noa nei â to’u maramarama i te tupu rahi no ni‘a i te mana o te pure.

Ua parau o Elder Jeffrey R. Holland, « Ua maramarama tatou paatoa e te manuïa o te parau poro‘i o te evanelia tei te huru ïa o te haapiiraahia e i te maramaramahia e i te orahia te reira na roto i te hoê rave‘a e nehenehe ai te fafauraa no te oaoa e te faaoraraa e faatupuhia. (« Haapiiraa’tu e te Haapiiraa mai i roto i te Ekalesia » [Haapiipiiraa na te Feia Faatere o te Ao nei, 10 no fepuare 2007], Liahona, Tiunu 2007, 57).

Te haapiiraa mai ia ite papû roa i te mau haapiiraa tumu o te evanelia o te hoê ïa ohipa no te hoê oraraa taatoa e e tae mai ïa na « nia iho i te faaue, ua a‘o, e ua na nia iho i te a‘o, te tahi vahi iti i ǒ nei e mai reira hoi ei ǒ te tahi vahi » (2 Nephi 28:30). A haapii mai ai e a faaohipa ai te mau tamarii i te mea ta ratou i haapii mai, e rahi ïa to ratou maramarama, o te arata‘i atu i te haapii-rahi-raa mai, i te ohipa hau atu, e i te hoê maramarama rahi a‘e e te vai maoro mai.

E nehenehe tatou e ite e te haamata ra ta tatou mau tamarii i te ite papû roa i te haapiiraa tumu ia ite ana‘e tatou i te tupuraa te reira i roto i to ratou mau huru e te mau ohipa ma te titau ore i te faaheporaa aore râ te haamauruururaa. A haapii mai ai ta tatou mau tamarii ia ite papû roa i te mau haapiiraa tumu o te evanelia, e riro mai ratou ei mau taata ite i te haapa‘o ia ratou iho. E riro ratou ei tuhaa no te faafaroraa i te mau titauraa o te utuafare e e amui atoa mai ratou no te haamaitai i te huru oraraa e te manuïaraa o te utuafare.

E haapii atu tatou i ta tatou mau tamarii ia ite papû roa a faaohipa ai tatou i te mau taime tata‘itahi o te oraraa no te haapii atu, a titau i te Varua, a horo‘a i te hi‘oraa maitai, e a tauturu ia ratou ia ora i te mea ta ratou i haapii mai.

Ia hi‘o tatou i roto i te mata o te hoê tamarii, e faahaamana‘ohia tatou i te himene ra:

E tamarii au

Na te Atua ra

A tauturu ia’u ia ite

I Ta’na mau parau

Arata‘i mai ia’u

I te e‘a mau.

Parau mai te tano ia’u

Ia ora Ia’na ra.

(« E Tamarii Au na te Atua ra », (Te Mau Himene, no. 185, haapapûraa tuuhia)

Ia na reira tatou. I te i’oa o Iesu Mesia amene.