2010–2019
Mauruuru i te Atua
Eperera 2012


Mauruuru i te Atua

Auê ho‘i te maitai ia maramarama te feia atoa i te rima maitai o te Atua e To’na here e ia faaite ratou i to ratou mauruuru Ia’na ra.

Te mau taea‘e e te mau tuahine, te haamauruuru nei matou no to outou turu tamau e to outou haapa‘o maitai. Te faatae nei matou i to matou tapa‘o mauruuru e to matou here ia outou tata‘itahi.

Aita i maoro a‘enei, ua anoenoe maua te tuahine Nelson i te nehenehe o te i‘a oraora no te mau motu i roto i te hoê afata hi‘o. E i‘a ‘u oraora ma te tore rau e te vitiviti roa ia au ana‘e. Ua ani au i te ti‘a i reira, « Na vai e horo‘a i te maa na teie mau i‘a nehenehe ? »

Pahono mai nei, « Na’u ».

I reira ua ani au ia’na, « Ua haamauruuru a‘enei ratou ia oe ? »

Pahono mai nei oia, « aita â ! »

Mana‘o a‘era vau i te tahi mau taata o ta’u e matau e o te ore e taa ra i to ratou Hamani e te « pane ora »1 mau no ratou. E ora noa ratou, mahana e mahana, ma te taa ore i te Atua e i Ta’na mau maitai no ratou ra.

Auê ho‘i te maitai ia maramarama te feia atoa i te rima maitai o te Atua e To’na here e ia faaite ratou i to ratou mauruuru Ia’na ra. Ua haapii Amona, « ia haamaitai tatou i [te Atua], e ohipa parau-tia ta’na e rave i teie nei e a muri noa’tu ».2 To tatou faito mauruuru tei te faito ïa no to tatou here Ia’na.

O te Atua te Metua no to tatou varua.3 E tino hanahana To’na e te tahuti ore ma te io e te ivi.4 I ora na tatou Ia’na ra i te ra‘i na mua to tatou fanauraa.5 E i te taime Oia i hamani ai i to tatou tino, ua hamanihia tatou ia au i te hoho‘a o te Atua, tera taata e to’na tino.6

A feruri na i te huru o to tatou iho tino. Ua tonohia ihoa te reira mai te ra‘i mai. Ua riro to tatou mau titauraa no te aho, no te maa, e no te pape ei horo‘a no ô mai i te Metua here i te Ao ra. Ua poietehia te ao nei no te turu i to tatou tere poto i roto i te tahuti.7 Ua fanauhia tatou e te aravihi no te tupu, no te here, no te faaipoipo, e no te faatupu i te utuafare.

Na te Atua i haamau i te faaipoiporaa e te utuafare. O te utuafare te tino sotiare faufaa rahi a‘e i teie taime e i te tau mure ore. Na roto i te opuaraa rahi oaoa a te Atua, e nehenehe i te mau utuafare ia taatihia i roto i te mau hiero e ia faaineinehia no te ho‘i e ora i mua i To’na aro mo‘a e a muri noa’tu. Tera te ora mure ore ! Te haapa‘o nei te reira i te hiaai hohonu o te varua o te taata—te hinaaro natura rahi ia tahoê a muri noa’tu te mau melo here o te utuafare.

« Ta’u ohipa e to’u hanahana », ua parau Oia, « ia faatupu i te tahuti ore e te ore mure ore o te taata nei ».8 « I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta’na Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia’na ra, ia roaa râ te ore mure ore ».9 « Aore hoi [Oia] i tono mai i ta’na Tamaiti i te ao nei e faahapa mai i to te ao, ia ora râ to te ao ia’na ».10

I te ti‘araa matamua no te opuaraa mure ore a te Atua, te misioni ïa a Ta’na Tamaiti ia Iesu Mesia.11 Ua haere mai Oia no te faaora i te mau tamarii a te Atua.12 Aua‘e te Taraehara a te Fatu, ua mahere mai te ti‘a-faahou-raa (e aore râ te tahuti ore).13 Aua‘e te Taraehara, e riro te ora mure ore ia ratou e ti‘a i te reira. Ua haamaramarama mai Iesu:

« Tei ia’u te tia-faahou-raa e te ora, o te faaroo mai ia’u ra, pohe noâ oia e ora â ïa.

« E te taata ora atoa nei e faaroo mai ia’u ra, e ore roa’tu ïa e pohe ».14

No te Taraehara a te Fatu e Ta’na horo‘a no te ti‘a-faahou-raa—no teie poro‘i hanahana no Pasa—Mauruuru i te Atua !

Te mau horo‘a pae tino

Ua here to tatou Metua i te Ao ra i Ta’na mau tamarii.15 Ua haamaitai tata‘itahi Oia e te mau horo‘a pae tino e te mau horo‘a pae varua. E paraparau vau no na mea e piti. Ia himene outou « E Tamarii Au na Te Atua ra », a feruri i Ta’na horo‘a no outou, te horo‘a no to outou iho tino. Ua riro te mau aravihi faahiahia o to outou tino ei haapapûraa no to outou « huru Atua ».16

Ua riro te mau melo atoa o to outou tino ei horo‘a maere mai to outou Atua ra. I roto i te mata, te vai nei te hoê hi‘o haapapû hoho‘a. Na te mau uaua e faaha‘uti i te mata ia haru mai i te hoho‘a mau. E reni o te haere ra mai te mata i te roro, e na te roro e apo mai i te hoho‘a e hi‘ohia ra.

E pamu maere to outou mafatu.17 E maha tapo‘i rairai e faatere nei i te tereraa toto. E matara e e opani teie na tapo‘i hau i te 100.000 taime i te mahana hoê—36 milioni taime i te matahiti hoê. E noa’tu râ, mai te peu aita te ma‘i no te faaino i te reira, e nehenehe paha ta te reira e amo i tera tuhaa ohipa e a muri noa’tu.

A feruri i te faanahoraa paruru o te tino. No te paruru i te reira i te fifi, e ara oia i te maui. No te pahono i te tomoraa o te tirotiro, e hamani oia i te tinai oreore. Ua riro atoa te iri ei paruru. E arai mai te reira i te fifi no te ve‘ave‘a e no te to‘eto‘e.

E faaapî iho te tino i te mau opiha tahito e e faatanotano te reira i te faito o te mau mea faufaa no te ora. E faaora te tino i te vahi mutu, te vahi pepe e te ivi fati. No te aravihi ia hamani i te ora, o te tahi faahou ïa horo‘a mo‘a no ô mai i te Atua.

Ia haamana‘o tatou e, aita te tino hape ore i te mea titauhia no te faaoti i to’na ananahi hanahana. Oia mau, te tahi o te mau varua maitai roa a‘e, tei roto ïa i taua mau tino huma ra e te maitai ore. E puai rahi i te pae varua e faaitehia nei e te feia e roohia ra i te mau tamataraa pae tino, e te reira ihoa, no te mea e mea tamata-rahi-hia nei ratou.

O ratou tei tuatapapa i te faanahoraa o te tino o te taata, e mea papû, ua « ite ïa i te Atua i te tere raa i roto i to’na ra hanahana e te mana ».18 No te mea te faaterehia nei te tino e te ture a te Atua, e tae mai te faaoraraa na roto i te haapa‘oraa i te ture i faatumuhia’i no te reira.19

Noa’tu râ te reira, e mana‘o te tahi taata e, ua faura noa mai teie mau aravihi maere o te tino e aore râ no roto mai te reira i te hoê « big bang ». A ui na ia outou iho, « E nehenehe anei ta te hoê paainaraa i roto i te fare nene‘iraa e hamani i te hoê titionare ? » Aita ihoa paha ïa. Ahani noa’tu pai, eita ta te titionare e nehenehe e tataî i te mau api paehae e aore râ e hamani faahou i te hoê titionare apî !

Ahani e, te aravihi o te tino no te ohipa, no te paruru ia’na, no te tataî ia’na, no te faatano ia’na, e no te faaapî ia’na ra e mea taoti‘a-ore-hia, e tamau noa ïa te ora i ô nei. Oia mau, e mau roa ino ïa tatou i ni‘a i te fenua nei ! No To’na aroha rahi ia tatou nei, ua faanaho to tatou Rahu Nui i te ruhiruhiaraa e te tahi atoa rave‘a e faatae ia tatou i te hopearaa i te pohe pae tino. Te pohe, mai te fanauraa, e tuhaa ïa no te oraraa. Te haapii nei te mau papa‘iraa mo‘a e, « e ere i te mea tia ia faaorahia te taata i to’na poheraa tino, no te mea e faaore te reira i te ravea rahi oaoa ».20 Te ho‘iraa i te Atua na roto i te uputa ta tatou e pii nei te pohe, e oaoaraa ïa no ratou e here nei Ia’na e o te faaineine nei no te farerei Ia’na.21 E i te hopearaa, e tae mai te taime i reira « e tuati-faahou-hia te tino e te varua hoi i [te] huru mau ; e faaho‘ihia te mau melo e te mau tiaatiraa atoa hoi i to’na vahi mau ».22

Te mau horo‘a pae varua

Noa’tu te faufaa o te tino, e vairaa noa te reira no te varua mure ore. I vai na to tatou varua i te basileia hou i te tahuti23 e e vai noa te reira i muri mai i te poheraa o te tino.24 Na te varua e horo‘a i te tino i to’na ora e to’na huru.25 I roto i teie oraraa e i te oraraa i muri mai, te varua e te tino, e faaho‘ihia raua, e e riro mai te reira ei taata ora hanahana hope.

No te mea e mea faufaa te varua, ua riro to te reira tupuraa ei hopea mure ore. E puai mai te reira ia paraparau tatou na roto i te pure haehaa i to tatou Metua here i te Ao ra.26

Te mau aravihi e hi‘ohia no te haavâ mai ia tatou i te mahana hopea, o te mau aravihi pae varua ïa.27 I roto i te reira te vai ra te here, te viivii ore, te parau-ti‘a, te aroha, e te taviniraa ia vetahi ê.28 No to outou varua, tei apitihia e tei fariihia e to outou nei tino, e nehenehe ta te reira e tupu e e faaite i teie mau aravihi i te faito e, e roaa to outou nuuraa mure ore.29 E roaa te nuuraa pae varua na roto i te mau taahiraa o te faaroo, o te tatarahapa, o te bapetizoraa, o te horo‘araa i te Varua Maitai, e te mau-papû-raa e tae noa’tu i te hopea, oia atoa ïa te fariiraa i te oro‘a hiero e te mau oro‘a taatiraa i roto i te hiero mo‘a.30

Mai ta te tino e titau ra i te maa i te mahana tata‘itahi no te ora, e titau atoa te varua i te tahi maa. E faaamuhia te varua i te mau parau mure ore. I te matahiti i ma‘iri a‘enei, ua faahanahana tatou i te 400raa o te matahiti o te Bibilia Mo‘a tei iritihia e te Arii Iakobo. E e 200 matahiti to tatou fariiraa i te Buka a Moromona. Ua iritihia te taatoaraa e aore râ te tahi pae o te reira i na 107 reo ĕê i teie nei. Na roto i te reira e te tahi faahou papa‘iraa mo‘a, ua taa ia tatou e, o te Atua to tatou Metua Mure Ore e o Ta’na Tamaiti, Iesu Mesia, to tatou Faaora e Ora. No teie mau horo‘a pae varua, mauruuru i te Atua.

Te mau horo‘a o te evanelia

Ua ite tatou e, e rave rahi peropheta no te mau tau tuuraa evanelia, mai ia Adamu, Noa, Mose, e Aberahama, tei haapii no te huru atua o to tatou Metua i te Ao ra e o Iesu Mesia. Ua omuahia ta tatou nei tau tuuraa evanelia e te Metua i te Ao ra e Iesu Mesia, ua fâ Raua i te Peropheta Iosepha Semita i te matahiti 1820. Ua faati‘ahia te Ekalesia i te matahiti 1830. I teie nei, 182 matahiti i muri mai, tei raro a‘e tatou i te fafauraa ia faatae i te evanelia « i te mau nunaa atoa, e to te mau opu atoa, e to te mau reo atoa, e to te mau fenua atoa ».31 Ia rave tatou i te reira, e haamaitaihia te taata horo‘a na reira atoa te taata farii.

Tei ia tatou ra te hopoia ia haapii i Ta’na mau tamarii e ia faaara i roto ia ratou i te ite no te Atua. Tau matahiti i teie nei, ua parau te Arii Beniamina e:

« A faaroo i te Atua ; a faaroo e, te vai ra oia, e na’na iho i hamani i te mau mea atoara, tei te ra‘i e te ao atoa hoi ; a faaroo e, tei ia’na te paari hope, e te mana atoa i te ao nei, e i te ra‘i atoa hoi…

« … a faaroo outou e, ia tatarahapa outou i ta outou mau hara e ti‘a’i, e ia haapae i te reira, e ia faahaehaa ia outou iho i mua i te Atua ra ; a ani ai ma te aau tae ia faaorehia ta outou e ana ra ; e tena na, te faaroo na outou i taua mau mea ra, e haapao ïa outou ».32

Hoê noa huru to te Atua, i nanahi, i teie nei mahana, e a muri noa’tu, aita râ tatou. I te mahana tata‘itahi, tei ia tatou ra te tamataraa ia tae i te mana no te Taraehara, ia nehenehe ta tatou e taui papû, e farii rahi a‘e i te huru Mesia, e ia ti‘a tatou i te horo‘a no te faateiteiraa e ia ora a muri noa’tu i pihai iho i te Atua ra, ia Iesu Mesia, e to tatou utuafare.33 No teie mau mana, teie mau haamaitairaa, e te mau horo‘a no te evanelia, mauruuru i te Atua !

Te faaite papû nei au e, te ora nei Oia, O Iesu te Mesia, e o teie Ta’na Ekalesia, tei faaho‘i-faahou-hia mai i teie mau mahana hopea nei no te faatupu i to te reira iho opuaraa. Te arata‘ihia nei tatou e te peresideni Thomas S. Monson, o ta tatou e here nei e o ta tatou e paturu nei e to tatou aau atoa, mai ta tatou atoa e paturu ra i to’na na tauturu e te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo ei peropheta, ei ite e ei heheu. Te faaite papû nei au i te reira i te io‘a mo‘a o Iesu Mesia, amene.