2010–2019
Ia itehia tei mo‘e ra
Eperera 2012


Ia itehia tei mo‘e ra

Mai te mea e, e haapa‘o outou i te evanelia e i te parau haapiiraa a te Mesia, e arata‘i te Varua Maitai ia outou e i to outou utuafare.

Te mau taea‘e e te mau tuahine, ia au i te papa‘iraa, te liahona o te « hoê poro ohipa taa ê » ïa, tei roto na auri e piti, hoê te faatoro ra i te e‘a e haerehia e te utuafare o te Metua Lehi i roto i te medebara (1 Nephi 16:10).

Ia’u i mana‘o, ua ite au e no te aha o Lehi i maere ai i te taime matamua a ite ai oia i te reira no te mea te haamana‘o ra vau i to’u huru i te taime matamua a ite ai au i te faaohipa-raa-hia te hoê GPS. I roto i to’u feruriraa o te hoê ïa tao‘a « ohipa taa ê ». no teie tau. E nehenehe e parau e, aita roa’tu vau i feruri e, teie tao‘a iti haihai, i roto i ta’u niuniu, e nehenehe ta’na e faaite papû e, tei hea vau, e ia faaite papû mai ia’u e nahea ia haere e tae ai au i te vahi ta’u e hinaaro e haere.

No maua toopiti o ta’u vahine o Barbara, ua riro te GPS ei haamaitairaa. No Barbara, te auraa ra, aita ïa e titau-faahou-hia ia’na ia parau mai ia’u ia tape‘a e ia ani i te purumu; e no’u, te auraa ra, ua tano vau ia parau ana‘e au e, « Aita e faufaa ia ani i te hoê taata. Ua ite papû vau i te vahi ta’u e haere ».

I teie nei, e te mau taea‘e e te mau tuahine, tei ia tatou nei te hoê mauhaa hau atu i te faahiahia i te GPS maitai roa a‘e. Pauroa te taata e mo‘e ratou i te hoê taime, i te tahi faito. Na roto i te mau muhumuhuraa a te Varua Maitai e ti‘a ai ia tatou ia faaho‘ihia mai i ni‘a i te e‘a ti‘a ma te hau, e o te tusia taraehara o te Faaora te nehenehe e faaho‘i ia tatou i te fare.

Te parau no te mo‘e, e au ïa no te mau huru sotaiete atoa e no te mau taata tata‘itahi. Te ora nei tatou i te hoê tau te tapitapi nei te ao, i roto hoa râ i te parau no te mau mea faufaa e no te mau mea matamua i roto i to tatou utuafare.

Hoê hanere matahiti i ma‘iri a‘e nei ua taamu te Peresideni Joseph F. Smith i te parau no te oaoa i ni‘a i te parau no te utuafare, e ua a‘o mai oia ia tatou ia faatumu i ta tatou mau tautooraa i reira. Te parau nei oia e: « Aita e oaoa ti‘a papû mau i te tahi ê atu vahi i rapae i te utuafare… Aita e oaoa ia ore te taviniraa, e aita e taviniraa hau atu i te rahi i tei te faafariuraa i te utuafare i ni‘a i te hoê faanahoraa hanahana e i tei te faatianiraa e te faaherehereraa i te oraraa utuafare… Te utuafare tei titauhia ia haamaitai » (Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia: Joseph F. Smith [1998], 382, 384).

To tatou mau nohoraa e to tatou mau utuafare te ti‘a ia haamaitai i roto i teie ao e tupu noa ra i te rahi i te pae materia e i te pae Atua ore. Te hoê hi‘oraa maere, o te tupuraa ïa i te rahi te vahavaharaa i te parau no te faaipoiporaa i roto i te mau Hau Amui no Marite. I te omuaraa o teie matahiti te papa‘i ra te ve‘a ra New York Times e, « te rahiraa o te mau tamarii fanauhia i te mau vahine faaipoipo-ore-hia, ua tae‘ahia ïa i te hoê faito teitei apî: hau atu i te afaraa o te mau vahine marite e fanau nei i raro mai i te 30 matahiti, aita ïa i faaipoipohia » (Jason DeParle e Sabrina Tavernise, « Unwed Mothers Now a Majority Before Age of 30 », New York Times, 18 no fepuare 2012, A1).

Ua ite atoa tatou e, i rotopu i te mau taata faaipoipohia i te mau Hau Amui no Marite, fatata te afaraa tei faataa‘e ia ratou. E te feia tei faaea faaipoipo noa, pinepine ratou i te mo‘ehia i te haapuai i to ratou faaipoiporaa na roto i te vaiihoraa i te tahi atu mau mea ia ô mai i roto i to ratou autaatiraa utuafare.

Te tahi atoa haape‘ape‘araa rahi o te tupuraa ïa i te rahi te taa-ê-raa i rotopu i te taata moni e te taata vĕvĕ, te mau taata e tautoo nei no te paruru i te mau mea faufaa e te mau fafauraa o te utuafare e te feia tei faaru‘e i te raveraa i te reira. Ia au i te mau numera, te feia aita i rahi te ite haapiiraa, e no reira aita atoa ïa e moni ava‘e rahi, e mea iti ïa ratou e hinaaro e faaipoipo e e haere i te pureraa, e e mea hau atu ratou i te ô i roto i te peu taparahi taata e i te fanau i te tamarii i rapae i te faaipoiporaa. E e mea măta’u atoa ia hi‘o i te tupuraa o te reira mau huru i roto i te rahiraa o te toe‘a o te ao nei (See W. Bradford Wilcox and others, « No Money, No Honey, No Church: The Deinstitutionalization of Religious Life among the White Working Class », available at www.virginia.edu/marriageproject/pdfs/Religion_WorkingPaper.pdf.)

I te tahi a‘e pae i te mea ta te taata e rave rahi i feruri, mai te mea ra e, ua taamuhia te oraraa moni e te haapiiraa i ni‘a i te peu o te faatupuraa i te utuafare e i te mau mea faufaa.

No reira, te uiraa mau, no ni‘a ïa i te tumu e i te mea e tupu mai. Te vai ra anei te tahi pae o ta tatou sotaiete e mea puai ta ratou mau mea faufaa e to ratou utuafare no te mea e ite haapiiraa rahi a‘e to ratou e e mea moni a‘e ratou, e aore râ, e mea rahi a‘e anei to ratou ite haapiiraa e ta ratou moni no te mea e mau mea faufaa ta ratou e e utuafare paari to ratou? I roto i teie Ekalesia no te ao nei ua ite tatou e, teie i te hopea nei tei tano. Ia taamu ana‘e te taata i to’na utuafare e to’na faaroo i te mau parau tumu no te evanelia, e haamata ratou i te rave maitai i te pae varua e i te pae tino atoa

E no reira, e puai te mau sotaiete mai te mea e, e puai te mau utuafare. O te mau fafauraa utuafare e te mau mea faufaa te tumu mau no te reira. Fatata te taatoaraa o te tahi atu mau mea, o te ohipa tei tupu mai. Ia faaipoipo ana‘e te tane e te vahine e ia rave raua i te fafauraa i te tahi e te tahi, te faarahi papû ra ïa raua i to raua pea no te oraraa maitai i te pae faarava‘iraa faufaa. Ia fanau-ana‘e-hia te tamarii i roto i te faaipoiporaa e e metua tane e e metua vahine to ratou, e rahi ta ratou mau rave‘a e te faito manuïa i roto i te toro‘a. Mai te mea e, e haa e e hauti amui te utuafare, de ruperupe te taata ati a‘e i ô outou e i roto i te oire, e maitai te oraraa faaravairaa faufaa, e iti te mau tauturu i te feia vĕvĕ e titauhia i te faatereraa fenua.

No reira, te fifi maori râ, te parariraa te utuafare o te tumu ïa no te mau fifi e rave rahi i te pae sotiare e i te pae faaravairaa faufaa. Area râ, te vahi maitai maori râ, mai te mau tumu atoa e te ohipa e tupu mai, taua mau fifi ra, e nehenehe ïa e huri ia ratou mai te mea e, e tauihia te tumu o te reira mau fifi. E titiaifaro te mau ino na roto i te oraraa i te mau ture e te mau faufaa ti‘a. E te mau taea‘e e te mau tuahine, te tumu faufaa rahi a‘e o to tatou oraraa nei o to tatou ïa utuafare. Mai te mea e, e horo‘a tatou ia tatou iho i roto i teie tumu, e haamaitai ïa tatou i te tahi atu mau huru o to tatou oraraa, e e riro mai tatou, te taata e te Ekalesia, ei hi‘oraa e ei mori purapura no te mau taata atoa o te fenua nei.

Tera râ, e ere teie i te mea ohie i roto i te hoê ao ua huri te aau i ni‘a i te mau e‘a e rave rahi e mai te mea ra hoi e, te ha’uti noa nei teie paraneta, e te taui noa nei i te hoê faito vitiviti aitâ i itehia a‘e nei. Aore hoê mea e vai maoro i roto i to’na huru matamua. Te huru, te tereraa, te feruriraa o te taata, te huru o te poritita, e tae roa’tu i te huru hi‘oraa i te maitai e te ino, te taui noa nei te reira. Mai ta te peropheta Isaïa i tohu ra, ua faarirohia te ino ei maitai e te maitai ei ino (a hi‘o Isaia 5:20).

Te aano noa’tura te taa-ê-raa i rotopu i te ino e te maitai, i te mea e, te rahi noa’tura te peu haavare a te ino e te ite-ore-hia, e i te hutiraa i te taata ia’na ra mai te hoê auri ovahine—mai te evanelia o te parau mau e te maramarama e huti nei i te feia aau parau ti‘a e i te feia hanahana o te fenua nei o te imi nei i te auraa no te morare e te maitai.

E mea iti paha tatou, tera râ, tatou te mau melo o teie Ekalesia e nehenehe ta tatou e taahi na ni‘a i teie nei mau area aano. Ua ite tatou i te puai o te ohipa taviniraa i haamauhia i ni‘a i te Mesia, o te haaputuputu i te mau tamarii a te Atua noa’tu te huru o to ratou oraraa pae varua e te faito no to ratou moni. Hoê matahiti i ma‘iri a‘e nei ua ani mai te Peresideniraa Matamua ia tatou ia amui i roto i te hoê ohipa taviniraa no te faahanahana i te 75raa o te matahiti o te faanahoraa totauturu o te tauturu nei i te taata ia rava‘i ratou ia ratou iho. E rave rahi mirioni hora tei horo‘ahia e to tatou mau melo ati a‘e te ao nei.

Ua riro te Ekalesia ei vahi tipaeraa hau i roto i teie moana arepurepu, ei tutau i roto i te mau pape arepurepu o te tauiui e o te amahamaha, e ei mori anapanapa no te feia e haafaufaa nei e o te imi nei i te parau ti‘a. Te faaohipa nei te Fatu i teie Ekalesia ei mauhaa no te huti mai i Ta’na mau tamarii na te ao atoa nei i roto i te parururaa a Ta’na evanelia.

Ua riro te Varua o Elia, ma te oti‘a ore, ei puai rahi atoa i roto i te mau opuaraa a te Fatu no te haerea mure ore o Ta’na mau tamarii. I roto i te reo o Malaki, na te Varua o te Varua Maitai e faafariu « i te aau o te mau metua e te tamarii, e te aau o te tamarii e to ratou mau metua » (Malaki 4:6).

Te ti‘a nei te Ekalesia ei hi‘oraa no te faafariuraa i te aau e ei tumu no te maitai i roto i te ao nei. I rotopu i te mau melo o te Ekalesia tei faaipoipohia i roto i te hiero e o te haere tamau nei i te mau pureraa i te Sabati, e mea iti roa te faito o te faataaraa ia faaauhia i ni‘a i to te ao, e te vai fatata noa nei te mau utuafare, e te aparaparau pinepine nei ratou. E mea maitai a‘e te ora maitai o te tino i roto i to tatou mau utuafare, e te ora nei tatou e rave rahi matahiti hau atu i te roa i te faito rahi o te taata. Te horo‘a rahi atu nei tatou i te tauturu moni e i te ohipa taviniraa i te feia navai ore, e e mea rahi a‘e o tatou o te imi nei i te ite teitei a‘e. Te faaite atu nei au i teie mau mea eiaha no te faaahaaha no te faaite papû râ e, e mea maitai a‘e te oraraa (e e mea oaoa a‘e) mai te mea e, e fariu te mau aau i ni‘a i te utuafare e mai te mea e, e ora te utuafare i roto i te maramarama o te Ekalesia a te Mesia.

No reira, eaha ta tatou e nehenehe e rave ia ore tatou ia mo‘e? A tahi, te hinaaro nei au e parau atu e, e ma‘iti i te mau mea matamua. A tuu i te mau mea atoa ta outou e rave nei i rapae i te fare i raro a‘e i te mau mea e tupu nei i roto i to outou fare. A haamana‘o i te a‘o a te Peresideni Harold B. Lee e, « te ohipa … faufaa roa a‘e ta outou e rave, tei roto ïa i na papa‘i e maha o to outou iho fare » (Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia: Harold B. Lee [2000], 134) e ta te Peresideni David O. McKay parau otia ore « Aore e manuïa ê atu e nehenehe e faaho‘i i te manuïa ore i roto i te fare (faahitihia i roto i te J. E. McCulloch, Home: The Savior of Civilization [1924], 42; i roto i te Conference Report, Epera 1935, 116).

A faanaho i to outou iho oraraa no te faataa i te taime no te pure e no te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a e no te faaoaoaraa utuafare. A horo‘a i te hopoi‘a i ta outou mau tamarii i roto i te fare, na te reira hoi e haapii ia ratou e nahea ia rave i te ohipa. A haapii ia ratou e, te oraraa i te evanelia, na te reira e faaatea ia ratou i te ino, i te oraraa ino, e i te fifi o te itenati, te ve‘a e te mau ha’uti video. Eita ratou e mo‘e, e e ineine ïa ratou no te amo i te hopoi‘a ia tuuhia mai te reira i ni‘a ia ratou.

A piti, e mea ti‘a ia tatou ia rave i te ohipa i roto i te faanahoraa mau ! Na mua te faaipoiporaa e i muri iho te utuafare. E rave rahi to te ao nei tei mo‘ehia ia ratou teie anairaa tano o te ohipa e te mana‘o nei ratou e, e nehenehe ta ratou e taui i te reira e aore râ, e huri i te reira. A faaore i to outou mata’u na roto i te faaroo. A ti‘aturi i te puai o te Atua no te arata‘i ia outou.

Outou o tei ore â i faaipoipohia, haapa‘o maitai i roto i te imiraa i to outou hoa mure ore. E te mau tamaroa, a haamana‘o na outou i te tahi atu mea ta te Peresideni Joseph F. Smith i parau: « Te vai-otahi-noa-raa … te [horo‘a nei] te reira parau i te mana‘o e, e mea [auhia] te reira no te mea, e mea [iti] roa te hopoi‘a. Tei ni‘a te hape mau i te mau tamaroa. Na te oreraa e taotia i to ratou matahiti e arata‘i ê ia ratou i te e‘a o te ohipa e te hopoi‘a… To ratou mau tuahine te fifi… [e] e faaipoipo ratou mai te mea e, e nehenehe ta ratou, e farii ratou i te mau hopoi‘a o te oraraa utuafare ma te oaoa » (Gospel Doctrine, 5raa o te nene‘iraa [1939], 281).

E ia outou, te feia apî tamahine, e parau atoa vau e, eiaha atoa outou e haamo‘e i teie hopoi‘a. Aore e toro‘a e nehenehe e horo‘a mai ia outou na i te îraa mai ta te faaamuraa i te hoê utuafare e horo‘a mai. E ia tae outou i to’u matahiti, e rahi atu to outou iteraa i teie parau.

A toru, e te mau tane e te mau vahine faaipoipo, ei apiti aifaito outou e ti‘a ai i roto i te faaipoiporaa. A tai‘o pinepine e a titau i te maramarama o te parau poro‘i no ni‘a i te utuafare e a haapa‘o i te reira. Eiaha e faatupu i te haavîraa ti‘a ore i roto i te mau huru faito atoa. Aore hoê taata i riro ei fatu i te hoê vahihe faaipoipo e aore râ, i te mau tamarii; te Atua to tatou Metua e ua horo‘a mai oia ia tatou nei i te haamaitairaa o to tatou iho utuafare, tei riro na mua a‘e nei ei utuafare No’na, no te tauturu ia tatou ia riro hau atu mai Ia’na te huru. Ei mau tamarii Na’na e mea ti‘a ia tatou ia haapii i te utuafare i te here i te Atua e ia ite e, e nehenehe ta tatou e ani Ia’na i te tauturu ta tatou e hinaaro. Pauroa tatou, tei faaipoipo e aore râ, tei vai otahi noa, e nehenehe tatou e oaoa e e paturu i roto i te huru o to outou utuafare.

E i te hopea roa, a faaohipa i te mau rave‘a tauturu o te utuafare a te Ekalesia. I roto i te aupururaa i te mau tamarii, e nehenehe ta te mau utuafare e titau i te tauturu a te paroita. A paturu e a rave amui i te ohipa e te feia faatere o te autahu‘araa e o te mau pupu tauturu, e a fana‘o hope roa i te maitai o te mau faanahoraa a te Ekalesia na te feia apî e na te utuafare. A haamana‘o na i te tahi atu parau ta te Peresideni Lee—Ua riro te Ekalesia ei otia i reira tatou e patu ai i te utuafare mure ore (hi‘o Te mau haapiiraa: Harold B. Lee [2000], 148).

I teie nei, mai te mea e, no tera e tera tumu ua mo‘e to outou e‘a, no outou anei e aore râ, no to outou utuafare, e titau-noa-hia ïa ia outou ia faaohipa i te mau haapiiraa a te Faaora i roto i te pene 15 a Luka no te faatitiaifaro i to outou haerea. I ô nei te parau nei te Faaora i te tautooraa a te tia‘i mamoe i te imiraa i ta’na mamoe mo‘e, a te hoê vahine i te imiraa i te moni i mo‘e ra, te farii-poupou-raa-hia te tamaiti puhura tao‘a i te ho‘iraa mai i te fare. No te aha Iesu i haapii ai i teie mau parabole? Ua hinaaro oia ia tatou ia ite e, eita roa hoê o tatou e mo‘e i te mo‘e eita tatou e ite faahou i to tatou e‘a na roto i Ta’na Taraehara e i Ta’na mau haapiiraa.

Mai te mea e, e haapa‘o outou i te evanelia e i te parau haapiiraa a te Mesia, e arata‘i te Varua Maitai ia outou e i to outou utuafare. E farii outou i te hoê GPS varua no te faaite tamau noa ia outou e teihea outou e te haere ra outou i hea. Te faaite papû nei au e, te here nei te Faaora tiafaahou ia tatou paatoa, e ua fafau mai Oia e, mai te mea e, e pee tatou Ia’na, e arata‘i ïa Oia ia tatou ma te hau no te ho‘i i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra, o ta’u e faaite papû nei na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.