2010–2019
Te haapiiraa tumu a te Mesia
Eperera 2012


Te haapiiraa tumu a te Mesia

I roto i te Ekalesia i teie mahana, mai mutaa iho ra, te haamauraa i te haapiiraa tumu a te Mesia e aore râ, te faatitiaifaroraa i te mau haapiiraa hape, e ravehia ïa te reira na roto i te heheuraa.

Te faatae atu nei matou i to matou mauruuru rahi i te mau tuahine Beck, Allred e Thompson e na reira atoa i te tomite faatereraa rahi a te Sotaiete Tauturu.

Te ite nei tatou i teie nei i te hoê tupuraa rahi o te anaanatae o te taata i te mau ti‘aturiraa o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Te farii poupou nei tatou i te reira i te mea e, te opuaraa tumu a te Ekalesia o te haapii ïa i te evanelia a Iesu Mesia, Ta’na haapiiraa tumu, i te ao taatoa nei (a hi‘o Mataio 28:19–20; PH&PF 112:28). Ua ite râ tatou e, ua tupu e te tupu noa nei â te tahi mau mana‘o taa ore no ni‘a i ta tatou haapiiraa tumu e te faatia-raa-hia te reira. Tera ïa te tumu parau ta’u e hinaaro nei e paraparau atu i teie mahana.

Ua haapii te Faaora i Ta’na haapiiraa tumu i te afaraa o te mau tau, ua rohi itoito Ta’na mau Aposetolo no te paruru i te reira i mua i te mau pato‘iraa a te mau peu e a te mau haapiiraa hape. Ua faaitehia i roto i te mau episetole o te Faufaa Apî e rave rahi mau fifi o te faaite mai nei e, ua haamata a‘e na te taivaraa i te anotau o te mau Aposetolo.1

I te mau tenetere i muri mai, ua hitihiti rii mai te mau hihi o te maramarama o te evanelia e ua haere noa i te rahiraa e tae roa’tu i te tenetere 19, i reira i tae mai ai i ni‘a i te fenua nei te hoê po‘ipo‘i nehenehe, e ua tae faahou mai te evanelia a te Mesia, te îraa e te taatoaraa, i ni‘a i te fenua nei. Ua haamata teie mahana hanahana i te taime a fâ mai ai te Metua e Ta’na Tamaiti Here, o Iesu Mesia, i roto i te hoê pou maramarama « hau atu hoi i… te maramarama… [o] te mahana » (Iosepha Semita—Aamu 1:16), ia Iosepha Semita tamaiti e ua iriti i te niniiraa rahi o te heheuraa tei tae mai ma te puai e te mana no te ra‘i ra.

I roto i teie mau heheuraa te ite nei tatou i te mea ta tatou e nehenehe e parau e, te haapiiraa tumu mau a te Ekalesia a Iesu Mesia i faatia-faahou-hia mai i ni‘a i te fenua nei. Na Iesu iho i faataa i te auraa o taua haapiiraa tumu ra i roto i teie mau parau i papa‘ihia i roto i te Buka a Moromona: Te Tahi Faahou Ite no Iesu Mesia:

« Tera ta’u ture, e o te ture ta te Metua i horoa mai ia’u ; e o vau te faaite i te Metua, e o te Metua ia’u atoa, e te faaite nei au e, te faaue ra te Metua i te taata i te mau vahi atoa ra ia tatarahapa e ia faaroo mai ia’u.

« E o te faaroo ia’ue te bapetizohia ra, e ora ïa ; e o te riro ïa ei taata i te basileia o te Atua ra.

« E o te ore e faaroo mai ia’u, e te ore e bapetizohia ra, e faahapahia ïa.

« … E o te faaroo ia’u ra, e faaroo atoa ïa oia i te Metua, e na te Metua e faaite ia’u ia’na ra ; e ho mai hoi oia i te auahi e te Varua Maitai ia’na…

« Oia mau ta’u e parau atu ia outou, o ta’u ture teie, e o te patu i to’na i nia iho i te reira ra, o te patu ïa i nia iho i to’u păpă, e e ore roa ratou e noaa i te uputa o hade » (3 Nephi 11:32–35, 39).

Teie ta tatou poro‘i, te papa i ni‘a iho tatou e patu ai, te niu o te mau mea atoa i roto i te Ekalesia. Mai te mau mea atoa no ô mai i te Atua e i Ta’na Tamaiti Here, e haapiiraa tumu viivii ore teie, e mea maramarama, e mea ohie ia ite—no te tamarii atoa. Te ani nei tatou i te mau taata atoa ma te oaoa ia farii i te reira.

I roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, « te ti‘aturi nei tatou i te mau mea atoa ta te Atua i heheu mai, Ta’na e heheu mai nei, e te ti‘aturi nei tatou e, e heheu mai â oia i te mau mea e rave rahi e te faufaa rahi no ni‘a i te Basileia o te Atua » (Hiroa Faaroo 1:9). Te auraa ra, noa’tu e, e rave rahi te mau mea aitâ tatou i ite atura, te mau parau mau e te haapiiraa tumu ta tatou i farii, ua tae mai ïa, e e tae noa mai â te reira na roto i te heheuraa hanahana. I roto i te faanahonahoraa a te tahi mau faaroo, te parau nei te mau taata haapii e, ua aifaito to ratou mana haapii i to te feia faatere o te ekalesia, e e nehenehe te mau haapiiraa tumu e riro mai ei tata‘uraa mana‘o i rotopu ia ratou. Te ti‘aturi nei te tahi pae i ni‘a i te mau apooraa etumene o te Anotau Tahito e ta ratou mau haapiiraa. Te tahi atu pae te haafaufaa nei ratou i te mau tuatapaparaa a te aivanaa no muri iho i te mau aposetolo no ni‘a i te mau rave‘a no te iriti e no te haamaramarama i te bibilia. Te haafaufaa nei tatou i te mau ite o te faananea i te maramarama, tera râ, i roto i te Ekalesia i teie mahana, mai mutaa iho ra, te haamauraa i te haapiiraa tumu a te Mesia e aore râ, te faatitiaifaroraa i te mau haapiiraa hape, e ravehia ïa te reira na roto i te heheuraa e fariihia e te feia ta te Fatu i horo‘a i te mana aposetolo.2

I te matahiti 1954, ua faataa te Peresideni J. Reuben Clark Jr., e tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua i taua taime ra, e nahea ia haapii i te haapiiraa tumu i roto i te Ekalesia, e te ohipa faufaa rahi a te Peresideni o te Ekalesia. Teie ta’na parau no ni‘a i te mau melo o te Peresideniraa Matamua e o te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo: « A [haamana‘o] noa [tatou] e, ua horo‘ahia i te tahi mau Hui Mana Faatere Rahi te hoê piiraa taa ê; tei ia ratou ra te hoê horo‘a taa ê; ua paturuhia ratou ei peropheta, ei hi‘o, e ei heheu parau, e na te reira e horo‘a nei ia ratou i te hoê horo‘a varua taa ê i roto i ta ratou ohipa haapiiraa i te taata. Ua farii ratou i te ti‘araa, te puai e te mana no te faaite i te mana‘o e te hinaaro o te Atua i to’na mau taata, i raro a‘e noa iho i te puai e i te mana rahi o te Peresideni o te Ekalesia. Aita te tahi atu mau melo o te Hui Mana Faatere Rahi i farii i te reira horo‘a varua taa ê e te mana turu i ta ratou haapiiraa; e mea iti rii mai ratou, e taua taotiaraa ra o to ratou puai e te mana i roto i te haapiiraa, e au atoa ïa no te tahi atu mau ti‘a faatere e no te mau melo o te Ekalesia, i te mea e, aore te hoê o ratou i farii i te horo‘a varua ei peropheta, ei hi‘o e ei heheu parau. Hau atu i te reira, mai tei faaitehia’tu na, e horo‘a varua taa ê to te Peresideni o te ekalesia no taua ti‘araa ra, i te mea e, e Peropheta oia, e Hi‘o, e e Heheu Parau no te Ekalesia taatoa ».3

E mea nahea te Faaora ia heheu mai i To’na hinaaro e ta’na haapiiraa tumu i te mau peropheta, te mau hi‘o, e te mau heheu parau? E rave Oia i te reira na roto i te ve‘a e aore râ, O’na iho. E nehenehe ta’na e paraparau mai na roto i To’na iho reo e aore râ, na roto i te reo o te Varua Maitai—e aparauraa teie i rotopu i te Varua e te varua o te nehenehe e tupu na roto i te parau e aore râ, i te mana‘o o te aau no te faaite mai i te ite, tei riro ei ohipa fifi na roto noa i te parau (a hi‘o 1 Nephi 17:45; PH&PF 9:8). E nehenehe Ta’na iho e paraparau i To’na mau tavini tata‘itahi e aore râ, i raro a‘e i te arata‘iraa a To’na tavini (a hi‘o 3 Nephi 27:1–8).

E faahiti atu vau e piti faahi‘oraa i roto i te Faufaa Apî. Te matamua o te hoê ïa heheuraa tei horo‘ahia i te upoo faatere o te Ekalesia. I te omuaraa o te buka Ohipa, te ite nei tatou i te mau Aposetolo a te Mesia e poro ra i te poro‘i o te evanelia i te mau Ati Iuda ana‘e, ma te haapa‘o i te hi‘oraa o te taviniraa a Iesu (hi‘o Mataio 15:24), i teie nei râ, ia au i te tarena a te Fatu, ua tae i te taime no te tauiraa. I Iopa ra, ua taotohia Petero e ua ite atura oia ua rau te animara i te ma‘iriraa mai te ra‘i mai i raro i te repo ra i roto i te « ahu rahi… i taamuhia na hiti e maha atoa » (Te Ohipa 10:11) e ua faauehia maira ia’na « a taparahi, a amu » (Te Ohipa 10:13). Ua pato‘i o Petero i te mea e, e mea « viivii » te tahi mau animara ia au i te ture a Mose ra, e aitâ hoi o Petero i ofati a‘e nei i te faaueraa eiaha e amu i te reira. Area râ, ua parau maira te reo ia Petero i roto i to’na taoto ra, « O ta te Atua i tamâ ra, eiaha oe e parau e, e mea viivii ïa » (Te Ohipa 10:15).

I muri noa iho, ua itehia te auraa o teie taoto, i te mea e, e pu‘e taata tei tonohia mai e te Raatira Roma o Korenelio tei tae mai i te fare o Petero i te aniraa mai ia’na ia haere e haapii i to ratou fatu. Ua haaputuputu o Korenelio i to’na fetii e te mau hoa, e ite atura Petero ia ratou i te tia‘iraa no te farii i ta’na parau poro‘i, na ô atura ia ratou:

« Ua faaite mai râ te Atua ia’u e, eiaha vau e parau i te taata e, e viivii e te mâ ore hoi…

« …Ua ite mau atura vau e ore te Atua e haapa‘o i te huru o te taata:

« O tei mata‘u ra ia’na, e o tei rave i te parau-ti‘a i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana » (Te Ohipa 10:28, 34–35; hi‘o atoa te mau irava 17–24).

« E te parau atura Petero i taua mau parau nei, ua ma‘iri maira te Varua Maitai i ni‘a iho i taua feia atoa i faaroo mai i taua parau ra.

« E te feia atoa [te pee ia Petero]… maere atura ratou… i te mea i niniihia mai te Varua Maitai horo‘a-noa-hia ra i ni‘a atoa i te Etene.

« … Ua parau atura Petero,

« E ti‘a anei i te taata ia faaore i te pape ia ore ia bapetizohia teie nei feia, o tei noaa hoi ia ratou te Varua Maitai mai ia tatou atoa nei? (Te Ohipa 10:44–47).

Na roto i teie ohipa i tupu e na roto i te heheuraa i horo‘ahia ia Petero ra, ua taui te Fatu i te tereraa ohipa a te Ekalesia e ua heheu mai i te maramarama hope hau atu no ni‘a i te haapiiraa tumu i Ta’na ra mau pipi. E no reira te evanelia i porohia ai i te mau taata atoa.

I muri mai i roto i te buka Ohipa, te ite nei tatou i te tahi faahoho‘araa faatata e tu‘ati noa e te matamua, o te faaite nei i teie nei e mea nahea te heheuraa no ni‘a i te haapiiraa tumu i te ô mai i roto i te hoê apooraa. Ua haamata a‘era te hoê mârôraa no te ite e, te peritome i titauhia i roto i te ture a Mose, e tapea noa ra anei i te reira ei ture no te evanelia e no te Ekalesia a te Mesia (a hi‘o Te Ohipa 15:1,5). « E ua haaputuputu ihora te mau aposetolo e te mau peresibutero ra e feruri i taua parau ra » (Te Ohipa 15:6). E mea papû e aita ia tatou nei te mau parau taatoa no ni‘a i taua apooraa ra, tera râ, ua faaitehia mai ia tatou e, i muri a‘e « e rahi roa a‘era te maroro » (Te Ohipa 15:7), ua ti‘a a‘era o Petero, te Aposetolo paari, i ni‘a e ua parau atura i te mea ta te Varua Mo‘a i haapapû mai ia’na. Ua faahaamana‘o atura oia i to te apooraa e, i te haamata-raa-hia te evanelia i te poro i te mau Etene peritome-ore-hia i roto i te fare o Korenelio, ua farii ratou i te Varua Maitai mai tei te mau Atiuda peritome faafariuhia. Na ô a‘era oia, aore hoi te Atua « i faahuru ê atu ia ratou e ia tatou nei i te haamaitairaa i to ratou aau i te faaroo.

« E teie nei, eaha outou i haape‘ape‘a’tu ai i te Atua, i te tuuraa i te zugo i ni‘a i te a‘i o te mau pipi, aore i maraa i to tatou hui tupuna ra e ia tatou atoa nei hoi?

« Ua ite râ tatou e, e ora tatou i te aroha o to tatou Fatu o Iesu Mesia, mai ia ratou atoa ra » (Te Ohipa 15:9–11; hi‘o atoa te irava 8).

I muri iho, ua paraparau a‘era o Paulo, Baranaba e peneia‘e te tahi atu pu‘eraa no te paturu i te parau a Petero, ua parau atura o Iakobo e, e papa‘i roa hoê rata no te reira faaotiraa e e faatae i te Ekalesia ra, e ua tahoê te apooraa « ma te mana‘o hoê » (Te Ohipa 15:25; hi‘o atoa te mau irava 12–23). I roto i te rata faaararaa i ta ratou faaotiraa, ua parau te mau Aposetolo, « e mea maitai i te Varua Maitai, e ia matou atoa nei » (Ohipa 15:28), e aore râ, e nehenehe e parau e, ua tae mai teie faaotiraa na roto i te heheuraa hanahana na roto i te Varua Maitai.

Te reira atoa te raveraa e ravehia nei i teie mahana i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i faatia-faahou-hia. E faaite mai e aore râ, e tatara mai te Peresideni o te Ekalesia i te mau haapiiraa tumu tei haamauhia i ni‘a i te heheuraa ta’na i farii (ei hi‘oraa, a hi‘o PH&PF 138). E tae atoa mai te tatararaa i te haapiiraa tumu na roto mai i te amuitahiraa te apooraa o te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo (ei hi‘oraa, a hi‘o Faaararaa Mana 2). I roto i te aparauraa a te apooraa e itehia te tuatapaparaa i te mau papa‘iraa mo‘a, te mau haapiiraa a te feia faatere o te Ekalesia, e tae noa’tu i te mau mea i ravehia na mua’tu. Tera râ, i te pae hopea, mai tei roto i te Ekalesia o te Faufaa Apî ra, te opuaraa e ere ïa i te farii-noa-raa i te mana‘o hoê i rotopu i te mau melo o te apooraa, te fariiraa râ i te faaururaa a te Atua. E raveraa teie ma te faaohipa i te feruriraa e i te faaroo no te farii i te mana‘o e i te hinaaro o te Fatu.4

Tera râ, eiaha ia mo‘ehia e, e ere te mau parau atoa i faahitihia e te hoê ti‘a faatere no te Ekalesia, i tahito anei e aore râ, i teie mahana anei, o te riro ei haapiiraa tumu. Ua mataro-maitai-hia i roto i te Ekalesia e, te hoê parau i faahitihia e te hoê ti‘a faatere i te hoê taime, ua riro ïa ei mana‘o no te reira iho ti‘a faatere, noa’tu e, e mana‘o feruri-maite-hia, eiaha râ ei mana‘o mana, e aore râ, ei mana‘o tumu no te Ekalesia taatoa. Ua haapii mai te Peresideni Iosepha Semita e « te peropheta, e peropheta oia i te taime ua piihia oia i te reira ti‘araa ».5 Ua parau te Peresideni Clark:

« Na te hoê aamu iti tei faatiahia mai e to’u metua tane i to’u tamariiriiraa e haapapû mai i teie parau, aita vau i ite e, eaha te mana, tera râ, te haamaramarama nei te reira i teie parau. Te faatia ra oia e, i roto i te taime aehuehu rahi no te taeraa mai te Nuu Faehau a Johnston, ua vauvau o Brigham Young i mua i te mau taata i roto i te hoê putuputuraa i te po‘ipo‘i, i te hoê a‘oraa tei î roa i te mau parau faahapa i te nuu faehau e fatata mai ra, ma te faahiti i te mana‘o aro no te tiaihi ia ratou. I roto râ i te putuputuraa i te avatea, ua ti‘a mai oia i ni‘a e ua parau maira e, ua paraparau atu na o Brigham Young ia outou i teie po‘ipo‘i, i teie râ taime, o te Fatu ïa o te paraparau atu. E ua horo‘a maira oia i te hoê a‘oraa, tei taa ê roa te parau poro‘i i to te a‘oraa i te po‘ipo‘i…

«… E ite te Ekalesia na roto i te iteraa ta te Varua Maitai i horo‘a i roto i te mau melo e, teie mau taea‘e e paraparau nei i to ratou mau mana‘o, te parau ra anei ratou mai te au i ta ratou i ‘ûrûhia ra e te Varua Maitai’ ; e i te taime hopea, e itehia taua ite ra ».6

Ua haapapû mai te Peropheta Iosepha Semita i te ohipa tumu a te Faaora i roto i ta tatou haapiiraa tumu na roto i te hoê parau faufaa roa: « Te mau parau tumu faufaa rahi a‘e o ta tatou haapa‘oraa o te faaiteraa papû ïa a te mau Aposetolo e te mau Peresideni, no ni‘a ia Iesu Mesia, ua pohe hoi Oia, ua tanuhia i raro i te repo, e i te ru‘i toru ra ua ti‘a faahou mai, e ua reva i ni‘a i te ra‘i; e te tahi atu mau mea taatoa no ni‘a i ta tatou haapa‘oraa ra, e mau tuhaa haihai ïa no te reira ».7 Teie te iteraa papû o Iosepha Semita no ni‘a ia Iesu oia hoi, te ora nei Oia, « no te mea ua ite mata’tura [oia] ia’na, i te pae atau hoi no te Atua; e ua faaroo [oia] i te reo i te faaiteraa mai e o oia ana‘e te Fanau Tahi ra no te Metua » (PH&PF 76:23; hi‘o atoa te irava 22). Te ani nei au i te mau taata atoa e faaroo mai nei e aore râ, o te tai‘o i teie parau poro‘i, ia titau na roto i te pure e te tuatapaparaa o te mau papa‘iraa mo‘a i taua iteraa ra o te huru hanahana o Iesu Mesia, To’na Taraehara e To’na tiafaahouraa. A farii i Ta’na haapiiraa tumu na roto i te tatarahapa, te bapetizoraa, te fariiraa i te horo‘a o te Varua Maitai, e i muri iho, i roto i to outou oraraa taatoa, ia pee i te mau ture e te mau fafauraa o te evanelia a Iesu Mesia.

I te mea e, te fatata mai nei ta tatou taime faahanahanaraa i te Pata, te faaite nei au i to’u iho iteraa papû e, o Iesu no Nazareta te Tamaiti a te Atua, Oia iho taua Mesia ra i roto i te mau parau tohu i tahito ra. Oia te Mesia tei mamae i Gesetemane, tei pohe i ni‘a i te satauro, tei tanuhia i raro i te repo, e tei ti‘a faahou mai i te ru‘i toru ra. Oia te Fatu tei ti‘a faahou mai, na roto hoi Ia’na e ti‘a faahou ai tatou paatoa, e na roto hoi ia’na e faaorahia ai te mau taata atoa o te hinaaro, e e faateiteihia i roto i To’na ra basileia i te ra‘i ra. Taua Iesu ra i rave-ê-hia’tu i te ra‘i ra, e ho‘i mai â ïa no te faatere i ni‘a i te fenua nei (a hi‘o Te Ohipa 1:11). Tera ta tatou haapiiraa tumu, na te reira e haapapû i te mau faufaa atoa a Iesu Mesia i tahito ra, e ua faahiti faahouhia no to tatou nei taime. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Hi‘o Neal A. Maxwell, « From the Beginning », Ensign, Novema 1993, 18–19:« Ua faaara Iakobo no te ‘tama‘i e te mârô i roto’ i te Ekalesia (Iakobo 4:1). Ua oto Paulo no te ‘amahamaha’ i roto i te Ekalesia e te huru te ‘uri taehae roa’ e ore e faaherehere i ‘te nănă’ (1 Korinetia 11:18; Te Ohipa 20:29–31). Ua ite oia e tae mai te hoê taivaraa e ua papa‘i oia i to Tesalonia e, eita te tae-piti-raa ma o Iesu maori râ ‘o te taiva te tupu na na mua’ ; e muri mai ua a‘o oia e, ‘te ohipa noa nei ä taua ino moe ra’ (2 Thes. 2:3, 7).« I te hopea, ua faaite te u‘anaraa no te faaatearaa: ‘ua faarue ana‘e to Asia ra ia’u’ (2 Timoteo 1:15)…« No te purararaa o te faaturi e te haamoriraa idolo, ua reo te mau aposetolo i te faaararaa (hi‘o 1 Korinetia 5:9; Ephesia 5:3; Iuda 1:7). Ua oto roa Iaone e Paulo i te hitiraa o te mau Aposetolo haavare (hi‘o 2 Korinetia 11:13; Apokalupo 2:2). Ua haaati-papû-hia te Ekalesia. Te vai ra vetahi tei faaatea noa na mua e tei aro roa mai i muri iho. I te hoê taime, ua ti‘a noa Paulo ona ana‘e ma te heva e ‘aore roa e taata i turu mai ia’u’ (2 Timoteo 4:16). Ua faahapa atoa oia i te feia e ‘fetii taatoa hoi ta ratou e taihitumu ne’ (Tito 1:11).« Ua orure hau te tahi o te feia faatere, mai te taime ra ua pato‘i te hoê, tei au i to’na roo teitei, i te farii mai i te mau taea‘e (hi‘o 3 Ioane 1:9–10).« Eita tatou e maere i te faahaamana‘oraa a te peresideni Brigham Young: ‘Te parauhia ra e, ua iriti-ê-hia te Autahu‘araa, aita i tano, na te Ekalesia i faaatea atu mai te Autahu‘araa’ (i roto Journal of Discourses, 12:69) ».I te roaraa o te tau, mai ta Elder Maxwell i faahiti, « na te mana‘o, te mana‘o feruri a to Heleni ra, i arata‘i e i muri iho, i tapo‘i roa i te turu‘iraa i ni‘a i te heheuraa, e ua tae mai paha te reira no te tahi mau keresetiano hinaaro maitai ia faatu‘ati i to ratou mau tiaturiraa i te mau peu o taua tau ra…« … A ara ana‘e ïa tatou ia ore e faatanotano i te haapa‘oraa i heheuhia i te paari o te sotaiete nei » (Ensign, Novema 1993, 19–20).

  2. Te mau Aposetolo e te mau peropheta mai ia Iosepha Semita ra, te reo nei ratou i te parau a te Atua, tera râ, te tiaturi nei matou e, e ti‘a i te mau tane e te mau vahine e te mau tamarii atoa ho‘i ia haapii mai ratou mai roto mai i te faaûruraa hanahana e ia arata‘ihia mai e te reira ei pahonoraa i te pure e te tuatapaparaa i te mau papa‘iraa mo‘a. Mai te tau o te mau Aposetolo i tahito ra, te horo‘ahia nei i te mau melo o te Ekalesia a Iesu Mesia i te horo‘araa o te Varua Maitai, e na te reira e faaohie i te paraparauraa i to ratou Metua i te Ao ra, o tei parau-atoa-hia, te heheuraa a te taata iho (hi‘o Te Ohipa 2:37–38). Na roto i te reira, e riro mai te Ekalesia ei hoê tino i reira te mau taata mana‘o papû e te paari pae varua e faaite ai i te faaroo, e ere râ i te faaroo mata po, e faaroo ite maitai—no te mea ua faaarahia e ua pahonohia e te Varua Maitai. Aita teie faahitiraa no te parau atu e, e parau te mau melo atoa no te Ekalesia taatoa e aore râ e nehenehe ta ratou e haamana mai i te mau haapiiraa tumu, e nehenehe râ ta ratou e farii i te arata‘iraa e au i ta ratou iho mau tamataraa e to ratou oraraa.

  3. J. Reuben Clark Jr., « When Are Church Leaders’ Words Entitled to Claim of Scripture? » Church News, 31 no tiurai, 1954, 9–10; hi‘o atoa Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 28:1–2, 6–7, 11–13.

  4. Teie te faaineineraa e te ti‘araa no te mau melo o te hoê apooraa, oia ho‘i, te parau-ti‘a… te mo‘a, e te haehaaraa o te aau, te mărû e te faaoromai rahi… te faaroo, e te viivii ore, e te ite, te hitahita ore, te haamahu, te paieti, te aroha taea‘e, e te aroha ;« No te mea o teie te fafau i faaitehia mai, mai te mea e vai noa mai taua mau mea nei i roto ia ratou e ore roa ratou e vai hotu ore i roto i te ite o te Fatu » (Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 107:30–31).

  5. Iosepha Semita, i roto History of the Church, 5:265.

  6. J. Reuben Clark Jr., « Church Leaders’ Words », 10. No ni‘a i te aamu ta to’na metua tane i faati‘a ia’na no ni‘a ia Brigham Young, ua papa‘i te peresideni Clark i muri iho:« Aita ta’u e nehenehe e haapapû e, ua tupu mau anei te reira, tera râ, te parau nei e, e faahoho‘araa te reira no te hoê parau tumu—o teie ïa, e nehenehe atoa ta te peresideni o te Ekalesia, oia iho, e ore e ‘faaûruhia e te Varua Maitai’, a paraparau ai oia i te taata. Ua tupu a‘enei te reira no ni‘a i te tahi mau paraparauraa no ni‘a i te haapiiraa tumu (tera ihoa râ mau paraparauraa mana‘o noa) e ua riro te mau peresideni o te Ekalesia no muri mai e te mau taata atoa ho‘i i te fariiraa i te mana‘o e, i to’na parauraa mai te haapiiraa tumu, aita te taata auvaha i ‘faaûruhia e te Varua Maitai’.« E nahea te Ekalesia e ite e, te tu‘ati ra anei te hi‘o-haere-raa a te mau taea‘e i teie mau paraparauraa mana‘o noa no ni‘a i te mau parau tumu e te mau haapiiraa tumu i te titauraa o te ti‘araa o te auvaha ia ‘faaûruhia e te Varua Maitai’ ? E ite te Ekalesia na roto i te faaiteraa a te Varua Maitai i te tino o te mau melo e, te reo anei ra te mau taea‘e i to ratou mau hi‘oraa ia au i te ‘faaûruraa o te Varua Maitai’, e i te taime ti‘a, e papû roa mai teie ite » (« Church Leaders’ Words », 10).

  7. Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia: Iosepha Semita (2007), 49.