2010–2019
Te mau puai o te ra‘i ra
Eperera 2012


Te mau puai o te ra‘i ra

E mea ti‘a i te taure‘are‘a e i te taata paari ia farii i na mea toopiti, te mana e te puai—te parau faati‘a i titauhia e te ti‘araa varua no te mono i te Atua i roto i te ohipa no te faaoraraa.

E au mau taea‘e here, e oaoa rahi to’u i te mea e, ua ti‘a ia tatou ia haamori amui ei pŭpŭ rahi no te mau taea‘e tei mau i te autahu‘araa. Te here nei au e te faahiahia nei au ia outou no to outou parau-ti‘a e to outou hi‘oraa maitai na te ao atoa nei.

Te ani nei au ia outou tata‘itahi ia feruri eaha ta outou pahonoraa i teie uiraa tei uihia e te peresideni David O. McKay i te mau melo o te Ekalesia e rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei: « Ahiri e, e anihia ia outou tata‘ihi i teie taime ia faa‘ite poto noa mai eaha te mea taa ê roa i roto i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei, eaha ïa ta outou pahonoraa? » (« The Mission of the Church and Its Members », Improvement Era, Novema 1956, 781).

Te pahonoraa ta te peresideni McKay i horo‘a i ta’na iho uiraa maori râ « te mana hanahana » ïa o te autahu‘araa. E mea taa ê roa te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te tahi atu mau ekalesia o te parau nei e, mai te tau e te tau, ua hee mai to ratou mana mai te tahi taata i ni‘a i te tahi taata, e aore râ mai roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a, e aore râ, mai roto mai i te tahi mau haapiiraa faaroo. Are‘a tatou, te parau nei tatou e, ua horo‘ahia mai te mana autahu‘araa na roto i te tuuraa rima o te mau ve‘a no te ra‘i i te peropheta Iosepha Semita ra.

Ta’u parau poro‘i no ni‘a ïa i te reira autahu‘araa hanahana e te mau puai o te ra‘i ra. Te pure nei au ia tauturu mai te Varua o te Fatu ia tatou paatoa i te haapiiraa i teie mau parau mau faufaa.

Te mana e te puai o te autahu‘araa

Te autahu‘araa o te mana ïa o te Atua tei horo‘ahia i te taata i ni‘a i te fenua nei no te rave i te mau ohipa atoa no te faaoraraa o te taata (hi‘o Spencer W. Kimball, « The Example of Abraham », Ensign, Tiunu 1975, 3). Na roto i te autahu‘araa e ti‘a ai i te Fatu ia haa na roto i te taata nei, no te faaora i te mau varua. Te hoê o te mau huru papû maitai o te Ekalesia a Iesu Mesia, i tahito ra e i teie anotau, o To’na ïa mana. Aita roa e Ekalesia mau mai te mea e, aita e mana hanahana.

E horo‘ahia i te taata te mana o te autahu‘araa. Te ti‘amâ e te hinaaro mau, o te mau mea ïa e titauhia no te faatoro‘araa i roto i te autahu‘araa, eiaha râ te iteraa, te aravihi, e aore râ te ite haapiiraa.

I roto i te hiro‘a faaroo numera pae ua faa‘itehia te huru no te fariiraa i te mana o te autahu‘araa: « Te tiaturi nei matou e, hou te taata e a‘o ai i te Evanelia e hou oia e faatere ai i te mau oro‘a no te reira, e mea ti‘a ia’na ia ma‘itihia e te Atua na roto i te tohu e te tuuraa rima o te feia i haamanahia ». No reira, e farii te hoê tamaiti e aore râ, te hoê taata i te mana o te autahu‘araa e e faatoro‘ahia oia i roto i te hoê toro‘a taa ê na te hoê taata tei mau a‘ena i te autahu‘araa e na roto i te parau faati‘a a te hoê ti‘a faatere tei mau i te mau taviri o te autahu‘araa i titauhia.

Ua titauhia i te hoê taea‘e tei mau i te autahu‘araa ia faaohipa i teie mana mo‘a mai te au i te varua mo‘a, te hinaaro e te mau opuaraa a te Atua. Aore roa hoê mea i roto i te autahu‘araa i faataahia no te taata iho. E faaohipahia te autahu‘araa no te tavini, no te haamaitai, e no te haapuai i te tahi atu mau taata.

E fariihia te autahu‘araa teitei a‘e na roto i te hoê fafauraa hanahana tei roto ho‘i i te reira te titauraa ia rave i te ohipa ia au i te mana (hi‘o PH&PF 68:8) e te toro‘a (hi‘o PH&PF 107:99) tei fariihia. Tatou te mau nei i te mana mo‘a o te autahu‘araa o te Atua, e mau ti‘a tatou no te haa, eiaha râ ia ravehia (hi‘o 2 Nephi 2:26). E mana ohipa te autahu‘araa, e ere te mana faaea noa.

Ua haapii mai te peresideni Ezra Taft Benson e:

« Aita e nava‘i ia farii i te autahu‘araa e ia parahi noa ma te tia‘i ia parau mai te hoê taata ia tatou ia rave i te ohipa. Ia farii ana‘e tatou i te autahu‘araa, ua titauhia ïa ia tatou ia rave ma te itoito e te ieie i te ohipa no te faahaereraa i te parau ti‘a i roto i te ao nei, no te mea, ua parau mai te Fatu e:

« ‘O oia o te ore e rave i te hoê mea e tae noa’tu i te taime oia e faauehia’i, e ia farii ho‘i i te hoê faaueraa ma te aau feaa ra, e ia haapao i te reira ma te faatau ra, ua faahapahia ïa oia’ [PH&PF 58:29] » (So Shall Ye Reap [1960], 21).

Ua haapapû maitai atoa mai te peresideni Spencer W. Kimball i te ti‘araa ohipa o te autahu‘araa. « E ofati te hoê taata i te fafauraa o te autahu‘araa na roto i te haapao-ore-raa i te mau faaueraa—na roto atoa i te oreraa e rave i ta’na ohipa. Te auraa ra, no te ofati i teie fafauraa, hoê noa ïa mea e rave maori râ eiaha e rave i te hoê noa a‘e ohipa » (The Miracle of Forgiveness [1969], 96).

Mai te mea e, e imi tatou i te mau rave‘a atoa no te faaoti i ta tatou mau hopoi‘a no te autahu‘araa, e haamaitaihia ïa tatou na roto i te fariiraa i te puai o te autahu‘araa. Te puai o te autahu‘araa o te puai ïa o te Atua i te ohiparaa na roto i te taata e i te mau tamaiti mai ia tatou, e e titau te reira i te parau-ti‘a, te faaroo, te haapa‘o, e te itoito o te taata hoê. E nehenehe ta te hoê tamaiti e aore râ, ta te hoê tane e farii i te mana o te autahu‘araa na roto i te turaa rima, eiaha râ te puai o te autahu‘araa mai te mea e, e ere oia i te taata haapao maitai, e te ti‘amâ, e aore râ, aita e hinaaro ia tavini.

« I te mea e ua haamau-roa-hia’tu te mau tiaraa no te autahu‘araa i te mau mana[puai] no te ra‘i ra, e ore roa e tia ia faaterehia te mau mana[mau puai] no te ra‘i ra e ore roa atoa ho‘i e faaohipahia maori râ na roto i te parau tumu no te parau-tia ra.

« Parau mau ïa, e tia ïa ia horoahia mai teie mau mea nei i ni‘a ia tatou nei; tera râ ia tamata tatou i te tapoi mai i ta tatou mau hara, e a ore râ ia haamauruuru i to tatou teoteo; to tatou ho‘i opuaraa hahavai ra, e a ore râ ia faatere e ao ore râ ia hau e a ore râ ia haavî atu i te mau varua o te tamarii o te taata nei, i roto i te hoê vahi iti a‘e o te parau tia ore ra, inaha, e faananaue atu te mau ra‘i ia ratou iho; e oto te Varua o te Fatu; e ia iriti-ê-hia’tu te reira, ua Amene te autahu‘araa; oia ho‘i te mana, no te reira taata » (PH&PF 121:36–37; reta tei faahuru-ê-hia ).

E te mau taea‘e, mai te e, e farii te hoê tamaiti e aore râ te hoê taata i te mana o te autahu‘araa, e aita e rave i te ohipa i titauhia no te farii i te puai o te autahu‘araa, eita ïa te Fatu e farii i te reira. E mea ti‘a i te taure‘are‘a e i te taata paari ia farii i na mea toopiti, te mana e te puai—te parau faati‘a i titauhia e te ti‘araa varua no te mono i te Atua i roto i te ohipa no te faaoraraa.

Hoê haapiiraa no roto mai i to’u metua tane

Ua paari au i roto i te hoê utuafare o te hoê metua vahine faaroo e o te hoê metua tane faahiahia. E huai to’u mama no te mau pionie tei faatusia i te mau mea atoa no te Ekalesia e no te basileia o te Atua. E ere to’u papa te melo no ta tatou Ekalesia, e, i to’na apîraa, ua hinaaro oia ia riro mai ei perepitero katorika. I te pae hopea, ua faaoti oia eiaha e haere i te haapiiraa faaroo, ua tutava râ oia ia riro mai ei taata hamani mauhaa peni.

No te pae rahi o to’na oraraa faaipoipo, ua haere to’u metua tane i te mau pureraa a Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei na muri iho i te utuafare. E rave rahi mau melo i roto i ta matou paroita aita ratou i ite e, e ere to’u metua tane i te melo no te Ekalesia. Ua ha‘uti oia e ua arata‘i oia i te pŭpŭ ta‘iri popo o ta matou paroita, ua tauturu oia i te mau ohipa faaoaoaraa a te mau « Scout », e ua paturu i to’u metua vahine i roto i to’na mau piiraa e ta’na mau hopoi‘a e rave rahi. Te hinaaro nei au e faati‘a atu ia outou i te hoê haapiiraa rahi ta’u i apo mai na roto mai i to’u metua tane no ni‘a i te mana e te puai o te autahu‘araa.

I to’u tamariiraa ua ani au i to’u papa e rave rahi taime i te mau hepetoma tata‘itahi, ahea oia e bapetizohia ai. Ua pahono mai oia ma te marû e te papû atoa râ, i te mau taime atoa e patia vau ia’na: « Davida, eita vau e tomo i roto i te Ekalesia no to oe metua vahine, no oe, e aore râ, no te tahi taata ê atu. E tomo vau i roto i te Ekalesia i te taime vau e ite e, e mea ti‘a ia na reirahia ».

Ia’u i mana‘o e mea apî roa vau a tupu ai teie tau‘araa parau i rotopû ia’u e to’u metua tane. No tae noa maira matou i te fare i muri a‘e i to matou paatoa haereraa i te pureraa i te Sabati, e ua ani atura vau i to’u papa e, ahea oia e bapetizohia ai. Ua ataata mai ra oia e na ô mai nei e, « O oe te hoê taata e ani noa mai nei ia’u no ni‘a i to’u bapetizoraa. I teie mahana e uiraa ta’u ia oe ». Ua feruri oioi a‘era vau ma te oaoa e, tera, te haere ra te ohipa i mua !

Ua parau faahou mai ra to’u papa e, « Davida, te haapii nei ta oe ekalesia e, ua iriti-ê-hia te autahu‘araa i te fenua nei i tahito ra, e ua faaho‘i-faahou-hia mai na roto mai i te mau ve‘a no te ra‘i i te peropheta Iosepha Semita ra, e ere anei? » Ua parau atura vau e, ua ti‘a ta’na parau. I reira, na ô mai ra oia e, « Teie ta’u uiraa. Pauroa te hepetoma i roto i te pureraa autahu‘araa te faaroo nei au i te episekopo e i te tahi atu mau ti‘a faatere no te autahu‘araa ia faahaamana‘o, ia taparu, e ia ani i te mau tane ia rave i ta ratou hahaereraa utuafare e ia rave i ta ratou mau ohipa no te autahu‘araa. Ahiri e, tei roto mau i ta oe ekalesia te autahu‘araa o te Atua i faaho‘ihia mai, no te aha ïa e rave rahi mau tane i roto i ta oe ekalesia aita i taa ê atu i te mau tane i roto i ta’u ekalesia i roto i te raveraa i ta ratou ohipa no te faaroo ? » Tera feruriraa tamarii apî roa to’u, ua tahuri roa ïa i tera taime. Aita ta’u e pahonoraa tano no to’u papa.

Ua ite au e, ua hape to’u metua tane i te haavâraa i te parau ti‘a a te Ekalesia no ni‘a i te autahu‘araa na roto noa i te hi‘oraa i te paruparu o te tahi mau taata o ta’na i matau i roto i ta matou paroita. Tera râ, i roto i ta’na uiraa, aita i hape tera mana‘o e, te mau tane tei mau i te autahu‘araa mo‘a o te Atua, ei mau tane taa ê ïa ratou i te tahi atu mau tane. Te mau tane tei mau i te autahu‘araa, parau mau, e ere paha ratou i te tane maitai a‘e i te tahi atu mau tane, e ti‘a râ ia ratou ia taui i te huru raveraa. Te mau tane tei mau i te autahu‘araa, eita ratou e farii noa i te mana o te autahu‘araa, e ti‘a atoa râ ia ratou ia riro ei mau ve‘a ti‘amâ e te faaroo no te puai o te Atua. « Ia mâ roa outou o te hopoi i te mau farii a te Fatu ra » (PH&PF 38:42).

Eita roa e mo‘ehia ia’u te mau haapiiraa no ni‘a i te mana e te puai o te autahu‘araa tei apohia mai e au mai roto mai i to’u metua tane, te hoê taata maitai e ere no ta tatou faaroo, tei tia‘i hau atu â mai roto mai i te mau taata o te parau nei e, te mau nei ratou i te autahu‘araa o te Atua. Ua faatupu taua tau‘araa parau ra i rotopû ia’u e to’u metua tane, e rave rahi matahiti i ma‘iri ra, i te hinaaro ia riro ei « tamaiti maitai ». Aita vau i hinaaro ia riro ei hi‘oraa paruparu e ei faaturoriraa i te tupuraa o to’u metua tane i roto i te iteraa i te evanelia i faaho‘i-faahou-hia mai. Ua hinaaro noa vau ia riro ei tamaiti maitai. Te hinaaro nei te Fatu ia tatou paatoa te mau taea‘e e mau nei i To’na mana ia riro ei mau taata hi‘oraa maitai e te haapa‘o, e ei mau tamaiti maitai i te mau taime atoa e i te mau vahi atoa.

E hinaaro paha outou ia ite e, tau matahiti i muri mai, ua bapetizohia to’u metua tane. E i te taime tano maitai, ua ti‘a ia’u ia horo‘a ia’na i te Autahu‘araa a Aarona e a Melehizedeka. Te hoê o te mau iteraa rahi o to’u oraraa o to’u ïa hi‘oraa i to’u papa i te fariiraa i te mana, e, i te pae hopea, i te puai o te autahu‘araa.

Te faa‘ite nei au ia outou i teie haapiiraa faahiahia ta’u i apo mai na roto mai i to’u metua tane no te haapapû i te hoê parau mau ohie roa. Te fariiraa i te mana o te autahu‘araa na roto i te tuuraa rima, o te hoê ïa haamataraa faufaa roa, aita râ te reira e nava‘i. Na te faatoro‘araa e horo‘a i te mana, tera râ, e titauhia te huru paieti no te haa na roto i te puai i roto i ta tatou tautooraa no te faateitei i te mau varua, no te haapii e no te faaite papû, no te haamaitai e no te a‘o, e no te faahaere i te ohipa faaoraraa i mua.

I roto i teie tau faahiahia o te aamu o te fenua nei, outou e o vau nei o te mau nei i te autahu‘araa, e mea titauhia ia tatou ia riro ei mau taata parau ti‘a e ei mau mauhaa maitai i roto i te rima o te Atua. E mea ti‘a ia tatou ia ti‘a i ni‘a ei mau taata na te Atua. E mea tano roa ia pee tatou i te huru o Nephi, te mootua a Helamana e te matamua o na pĭpĭ hoê ahuru e ma piti tei piihia e te Faaora i te omuaraa o Ta’na ohipa i rotopû i te Ati Nephi. « E rave rahi ta [Nephi] raveraa ohipa ia ratou… E te rave ra Nephi i ta’na ohipa (ma te puai) e ma te mana rahi » (3 Nephi 7:17).

« A tauturu na i ta’u tane faaipoipo ia maramarama »

I te hopea o te mau uiuiraa no te parau faati‘a no te hiero ta’u i rave i roto i to’u ti‘araa episkopo e ei peresideni titi, e mea pinepine au i te ui i te mau tuahine faaipoipohia e, nahea e ti‘a ai ia’u ia tavini maitai a’e ia ratou e to ratou utuafare. Ua riro te mau pahonoraa tamau ta’u i farii na roto mai i te reira mau tuahine faaroo ei haapiiraa e ei haape‘ape‘araa atoa. E mea varavara te mau tuahine i te amuamu e aore râ, i te faaino, teie râ ta ratou pahonoraa pinepine. « A tauturu na i ta’u tane faaipoipo ia maramarama oia i ta’na hopoi‘a ei autahu‘araa faatere i roto i to matou utuafare. E mea oaoa roa na’u ia arata‘i i te tai‘oraa papa‘iraa mo‘a, te pureraa fetii, e te pureraa pô utuafare, e e tamau noa vau i te rave i te reira. Tera râ, te hinaaro nei au i ta’u tane faaipoipo ia riro ei apiti aifaito e ia horo‘a i te faateraa autahu‘araa ta’na ana‘e e nehenehe e horo‘a. A tauturu na i ta’u tane faaipoipo ia ite e, nahea ia riro mai ei patereareha e ei faatere autahu‘araa i roto i to matou utuafare, no te faatere e no te paruru ».

E mea pinepine au i te feruri i te aau parau ti‘a o taua mau tuahine ra, e i ta ratou titauraa. Te faaroo atoa nei te feia faatere o te autahu‘araa i taua mau mana‘ona‘oraa ra i teie mahana. E rave rahi mau vahine faaipoipo o te hinaaro nei i te mau tane faaipoipo ia mau eiaha te mana autahu‘araa ana‘e, o te puai autahu‘araa atoa râ. Te hinaaro nei ratou ia amui-au-hia ratou i te hoê hoa faaipoipo haapa‘o e te hoê hoa autahu‘araa i roto i te ohipa faatupuraa i te hoê utuafare i faatumuhia i ni‘a i te Mesia e i ni‘a i te evanelia.

E te mau taea‘e, te fafau nei au e, mai te mea e, e feruri maite outou e o vau atoa nei, na roto i te pure, i te tiaororaa a teie mau tuahine, e tauturu mai te Varua Maitai ia tatou ia hi‘o ia tatou mai te au i to tatou huru mau (hi‘o PH&PF 93:24) e e tauturu mai Oia ia tatou ia ite i te mau mea e ti‘a ia tatou ia taui e ia haamaitai. E te taime no te raveraa i te reira, tei teie nei ïa taime!

Ia riro ei mau hi‘oraa no te parau ti‘a

I teie pô te faahiti faahou nei au i te mau haapiiraa a te peresideni Thomas S Monson tei ani mai ia tatou, tatou e mau nei i te autahu‘araa, ia riro « ei mau hi‘oraa no te parau ti‘a ». Ua faahaamana‘o tamau noa mai oia ia tatou e, tei roto tatou i te ohipa a te Fatu e e farii tatou i Ta’na tauturu ia au i to tatou haapa‘o maitai (a hi‘o « Hi‘oraa no te parau ti‘a », Liahona, Me 2008, 65–68). Te mau nei outou e o vau atoa nei i te mana o te autahu‘araa tei faaho‘i-faahou-hia mai i te fenua nei i roto i teie tau tuuraa na roto mai i te mau ve‘a no te ra‘i mai, mai ia Ioane Bapetizo e o Petero, Iakobo e o Ioane. E no reira, te mau tane atoa tei farii i te Autahu‘araa a Melehizedeka, e nehenehe ïa ta ratou e faatoro i to‘na iho reni mana e tae ti‘a roa’tu i ni‘a i te Fatu ra ia Iesu Mesia. Te ti‘aturi nei au e, te oaoa nei tatou no taua haamaitairaa nehenehe roa. Te pure nei au ia mâ e ia ti‘amâ tatou no te mono i te Fatu i roto i te faaohiparaa tatou i To’na mana mo‘a. E mata na tatou tata‘itahi i te faati‘amâ ia tatou ia roaa ia tatou te puai o te autahu‘araa.

Te faa‘ite papû nei au e, ua faaho‘i-faahou-hia mai te autahu‘araa mo‘a i te fenua nei i teie mau mahana hopea nei e te itehia nei te reira i roto i te Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei. Te faa‘ite atoa nei au e, o te peresideni Thomas S. Monson te tahu‘a rahi faatere i ni‘a i te autahu‘araa teitei o te Ekalesia (hi‘o PH&PF 107:9, 22, 65–66, 91–92) e o oia ana‘e te taata i ni‘a i te fenua nei o te mau nei e o tei haamanahia no te faaohipa i te mau taviri atoa o te autahu‘araa. Te faa‘ite papû nei au ma te hanahana i teie mau parau mau na roto i te i‘oa o te Fatu ia Iesu Mesia ra, amene.