2010–2019
Faariro ei mea mo‘a
Eperera 2012


Faariro ei mea mo‘a

Titauhia ia auppuru maite i te mau mea mo‘a, ia faaite i te faatura rahi no te reira, e ia faaite i te auraro rahi.

1500 matahiti hou te Mesia, ua arata‘ihia’tu te hoê tia‘i mamoe i mua i te hoê uru raau ura i ni‘a i te Mou‘a Horeba. Na taua farereiraa hanahana ra i omua i te tauiraa o Mose mai te hoê tia‘i mamoe, riro mai ei peropheta, e ta’na ohipa mai te faaamuraa i te mamoe taui atu i te ohipa haaputuputuraa ia Iseraela. 1300 matahiti i muri mai, te hoê tahu‘a taure‘are‘a haamaitaihia, te ora ra i roto i te aorai o te arii, tei putapû roa te aau na roto i te faaiteraa a te hoê peropheta faautu‘ahia. Na taua farereiraa ra i omua i te tupuraa o Alama mai te ti‘araa tavini haamanahia ei tavini no te Atua. Fatata e 2000 matahiti i muri mai, ua tomo te hoê tamaiti 14 matahiti i roto i te uru raau no te imi i te hoê pahonoraa i te hoê uiraa ti‘a. Na te farereiraa a Iosepha Semita i roto i te uru raau i tuu ia’na i ni‘a i te e‘a o te ti‘araa peropheta e o te faaho‘iraa mai.

Ua taui-paatoa-hia te oraraa o Mose, o Alama e o Iosepha Semita na roto i te farereiraa i to te ra‘i ra. Na teie mau ohipa i tupu i haapuai ia ratou ia vai faaroo noa i te Fatu e i Ta’na ohipa i roto i to ratou oraraa, noa’tu te mau pato‘iraa teimaha e te tahi atu mau tamataraa etaeta.

Eita paha te mau mea no te ra‘i e tupu afaro ti‘a mai, e aore ra, e tupu ma te maere, eita atoa paha ta tatou mau titauraa e riro ei mau titauraa rarahi. Area râ, to tatou puai no te faaoromai ma te faaroo, tei te huru ïa o to tatou iteraa, te haamana‘oraa, e te faariroraa ei mea mo‘a i te mau mea ta tatou e farii mai na te ra‘i mai.

I teie mahana, ua faaho‘ihia mai te mana, te mau taviri e te mau oro‘a i te fenua nei. Te vai atoa nei te mau papa‘iraa mo‘a e te mau ite taa‘e. Te feia o te imi i te Atua e farii ïa ratou i te bapetizoraa no te faaoreraa hara e te haamauraa « na roto i te tuuraa rima no te bapetizoraa o te auahi e te Varua Maitai » (PH&PF 20:41). E teie mau horo‘a faufaa roa tei faaho‘ihia mai, e riro ïa ta tatou mau farereiraa hanahana, i te rahiraa o te taime, ei mau farereiraa i te toru o te melo o te Atuaraa, te Varua Maitai.

Na roto i te reo iti ha‘iha‘i, te Varua i te paraparau mai ia‘u

I te arata‘i ia‘u, i te faaora ia‘u.

(« The Still Small Voice », Children’s Songbook, 106)

Na te Varua Mo‘a e arata‘i ia tatou;

Na’na e haapii i te parau mau ia tatou.

Na’na e faaite papû i te Mesia,

E haamaramarama i to tatou mana‘o i te mau iteraa no te ra‘i mai.

(« Na te Varua Mo‘a e arata‘i », Te mau himene, no. 75)

Mai te mea e, e imi tatou i te mau pahonoraa a te Atua, e ite ïa tatou i te reo iti haihai ia muhumuhu mai i to tatou varua. No te au maite e te ha‘iha‘i o teie mau mana‘o o te aau—teie mau feruriraa—e riro tatou i te ore e tau‘a i te reira e aore ra, i te parau e, e feruriraa taata noa e aore ra, e mana‘o noa te reira. E faaiteraa papû teie mau poro‘i taa ê i te taata iho no te here o te Atua no te taata tata‘itahi e no To’na mana‘ona‘oraa i Ta’na mau tamarii i roto i ta ratou misioni i te tahuti nei. Na te feruri-tamau-raa i te reira i te mau mahana atoa e te papa‘iraa i te mau mana‘o no roto mai i te Varua e pahono i na ohipa e piti no te tautururaa ia tatou (1) ia ite i ta tatou iho mau farereiraa i to te ra‘i, e (2) te faaherehereraa i te reira no tatou iho e no to tatou huaai. Te papa‘iraa i te reira mau mana‘o, ua riro atoa ïa ei iteraa e ei faaiteraa papû i to tatou mauruuru i te Atua, inaha hoi, « Aore roa te taata nei e faaino i te Atua i te hoê mea, e aore ra, aita roa to’na riri i hotu i ni‘a i te hoê taata, maori râ o ratou o tei ore i fa‘i mai i to’na rima ra i roto i te mau mea atoa » (PH&PF 59:21).

No ni‘a i te mau mea ta tatou e farii no ô mai i te Varua ra, ua parau mai te Fatu e: « A haamana‘o e o tei no ni‘a maira e mea mo‘a ïa » (PH&PF 63:64). E ere teie parau Ta’na i te hoê noa faahaamana‘oraa; ua riro atoa râ ei tatararaa e ei haamaramaramaraa. E mea mo‘a te maramarama e te ite no te ra‘i mai. E mea mo‘a no te mea no te ra‘i mai ïa.

Mo‘a, to’na auraa, maori râ, e ti‘a ia faahanahanahia e ia faaturahia. Na roto i te faataaraa i te hoê mea ei mea mo‘a, te faaite nei ïa te Fatu e, e ohipa faufaa rahi ïa te reira, e tei mua oia i te tahi atu mau mea. Titauhia ia auppuru maite i te mau mea mo‘a, ia faaite i te faatura rahi no te reira, e ia faaite i te auraro rahi. Tei ni‘a roa te parau no te mo‘a i te anairaa o te mau faufaa no te ra‘i.

Ta te Atua i faariro ei mea mo‘a ra, e riro ïa ei mea mo‘a no tatou na roto noa râ i te faaohiparaa i te ti‘amâraa; na te taata tata‘itahi e ma‘iti ia farii e ia faariro ei mea mo‘a te mau mea ta te Atua i faataa ei mea mo‘a. Te horo‘a mai nei Oia i te maramarama e te ite mai te ra‘i mai. Te ani mai nei Oia ia tatou ia farii e ia faariro i te reira ei mea mo‘a.

Tera râ, te vai ra « na pae e piti i te mau mea atoa ra » (2 Nephi 2:11). Te pato‘iraa o te mo‘a o te viivii ïa e aore ra, te pae tino—te mau mea no te tino e no te ao nei. Te aro tamau nei te mau mea no te ao i te mau mea mo‘a ra i roto i ta tatou mau mea faufaa. E mea faufaa te ite i te mau mea o te tino nei no to tatou oraraa i te mau mahana atoa. Te haapii mai nei te Fatu ia tatou ia imi i te ite e i te paari, ia haapii mai na roto mai i te mau buka maitai a‘e, e ia mataro i te mau reo, te mau parau ê ê e i te mau taata (a hi‘o PH&PF 88:118; 90:15). E no reira, te ma‘itiraa e tuu i te mea mo‘a na ni‘a i te mea o te tino nei, e ma‘itiraa ïa no te mau mea faufaa matamua, eiaha râ te hoê ma‘itiraa hope; « E mea maitai râ te ite, ia haapa‘o [tatou] i te a‘o a te Atua » (2 Nephi 9:29; teiaharaa papa‘i tei tuuhia).

E nehenehe te aroraa no te ma‘itiraa matamua i rotopu i te mo‘a e te pae tino i roto i te feruriraa o te taata tataitahi, e nehenehe ïa e faahoho‘ahia i ni‘a i te ohipa tei tupu i ni‘a ia Mose i mua i te uru raau auahi. I reita to Mose fariiraa i to’na piiraa mo‘a no ô mai ia Iehova ra ia haere e faaora i te mau tamarii Iseraela i te faatitiraa. Tera râ, i te haamataraa, ua riro to’na ite tahuti nei i te puai o Aiphiti e ia Pharao ei haafeaaraa i to’na mana‘o. I te pae hopea, ua faaohipa o Mose i faroo i te parau a te Fatu, ma te haapae i to’na ite tahuti nei, e ma te ti‘aturi i roto i tei mo‘a ra. Na taua ti‘aturiraa ra i horo‘a ia’na i te puai ia upootia i ni‘a i te mau tamataraa tahuti nei, e ia arata‘i ia Iseraela i rapae i Aiphiti.

I muri a‘e i te horo-ê-raa i te mau nuu o Noa, e a riro atu ai ei titi na Amulona, e nehenehe Alama e feaa te mana‘o no ni‘a i te iteraa varua ta’na i farii a faaroo noa ai oia ia Abinadi. Tera râ, ua ti‘aturi oia i tei mo‘a ra, e ua horo‘ahia mai ia’na te puai no te tapea maite, e no te horo ê i to’na mau tamataraa tahuti nei.

Ua farerei atoa o Iosepha Semita i taua huru fifi ra i te mau mahana matamua a iriti ai oia i te Buka a Moromona. Ua ite oia e, e mea mo‘a te mau papaa parau e te ohipa iritiraa. Noa’tu râ i te reira, ua farii oia i te taparuraa a Martin Harris ia haapa‘o na mua i te mau mana‘o tahuti no ni‘a i te auhoaraa e te moni, tei taa‘e roa i te mau arata‘iraa mo‘a. E no reira, ua mo‘e te mau api parau o te iritiraa. Ua faahapa te Fatu ia Iosepha no to’na horo‘araa i « taua mau mea mo‘a nei, i roto i te ino » (PH&PF 10:9) e ua faaerehia oia no te hoê taime i te mau papaa parau e i te horo‘a no te iriti i te parau. I te taime a faati‘a faahou ai Iosepha i ta’na mau mea faufaa matamua, ua faaho‘i-faahou-hia mai te mau mea mo‘a e ua haere faahou te ohipa i mua.

Te horo‘a mai nei te Buka a Moromona i te tahi atu mau hi‘oraa no ni‘a i te aroraa ia faariro i tei mo‘a ei mau mea matamua. Te parau nei no ni‘a i te feia tei ti‘aturi e na to ratou faaroo i arata‘i ia ratou i te raau ora ra no te amu i to’na hotu mo‘a, te aroha o te Atua. I muri iho, na te tahitohito a te feia i roto i te fare rahi e te aano i tura‘i i te feia ti‘aturi ia taui i ta ratou faatumuraa, mai te mau mea mo‘a i te mau mea o te tino nei. (A hi‘o 1 Nephi 8:11, 24–28). I muri mai, ua ma‘iti te Ati Nephi i te aau teitei e ua pato‘i i te varua tohu e te parau heheu, te « tahitohitoraa i tei mo‘a » (Helamana 4:12). Te feia iho tei ite mata roa i te mau tapa‘o e te mau temeio o te fanauraa o te Fatu, ua ma‘iti ratou ia pato‘i i taua mau faaiteraa mo‘a ra no te ra‘i mai no te farii i te mau haamaramaramaraa a te tino nei (a hi‘o 3 Nephi 2:1–3).

Te tamau noa nei â te aroraa i teie mahana. Te puai e te rahi noa’tura te mau reo no te tino nei. Te rahi noa nei to te reira faaitoitoraa i te feia faaroo ia faaru‘e i te mau tiaturiraa ta te ao e parau nei e mea papû ore e te tano ore. No te mea hoi e, « te ite arehurehu nei tatou mai te mea e, i na roto i te hi‘o » (1 Korinetia 13:12) e aita hoi tatou « i ite i te auraa no te mau mea atoa » (1 Nephi 11:17), i te tahi taime e riro paha tatou i te feruri e, e mea ati tatou e e mea hinaaro tatou i te mau haapapûraa varua rahi a‘e. Ua parau te Fatu ia Olive Kaudere e:

« Mai te mea ua hinaaro oe i te tahi atu â ite, a faaho‘i i to oe mana‘o i te po ta oe i tiaoro mai ia‘u i roto i to oe aau, ia noaa ia oe te ite i te huru mau o teie nei mau mea.

« Aore anei au i parau faahau i to oe aau no ni‘a i teie nei ohipa? Eaha atu â te ite hau a‘e i tei no o mai i te Atua ra? » (PH&PF 6:22–23).

Ua faahaamana‘o te Fatu ia Olive e ia tatou atoa nei ia ti‘aturi i te mau faaiteraa o ta tatou iho i farii a‘ena a tamatahia ai to tatou faaroo. Mai ia Mose, Alama e o Iosepha na mua’tu, e riro teie mau farereiraa ei tutau no tatou i te pae varua no te tape‘a ia tatou i te vahi ruru e i roto atoa i te hororaa ia tae noa mai te mau taime tamataraa.

E ore tei mo‘a e nehenehe e faaru‘ehia. Te feia e ma‘iti ia faaru‘e i te hoê a‘e mea mo‘a, e haapourihia ïa to ratou feruriraa (a hi‘o PH&PF 84:54), e mai te mea e, aita ratou e tatarahapa, e iriti-ê-hia to ratou maramarama (a hi‘o PH&PF 1:33). Ia ore ratou e taamuhia i ni‘a i te mau mea mo‘a, e painu ratou i te pae morare i ni‘a i te moana o te pae tino nei. Are‘a te feia o te faariro i te mau mea mo‘a ei mea moa, e farii ratou i te fafauraa: « O tei no o mai na i te Atua ra e maramarama ïa; e o oia o te farii i te maramarama, e e tamau noa hoi i ta te Atua ra, e farii mai â oia i te maramarama; e e tupu te maramarama i te anaanaraa e tae noa’tu i te mahana mau ra » (PH&PF 50:24).

Ia haamaitai mai te Fatu ia tatou ia ti‘a ia tatou ia ite, ia haamana‘o, e ia faariro ei mea mo‘a i te mau mea ta tatou i farii mai te ra‘i mai. Te faaite papû nei au e, mai te mea e, e na reira tatou, e roaa ia tatou te puai no te faaoroma‘i i te mau tamataraa, e ia upootia i roto i te mau titauraa o to tatou nei anotau. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.