2010–2019
Ua hoona anei?
Eperera 2012


Ua hoona anei ?

Te ohipa no te faaiteraa i te evanelia, ma te ohie e ia au i te tereraa mau, ia ratou o ta tatou e haapa‘o nei e e here nei, e riro mai te reira ei ohipa e ei haapopouraa i roto i to tatou oraraa.

I roto i teie amuiraa e te tahi atoa mau putuputuraa i ma‘iri a‘enei,1 e rave rahi o tatou tei uiui ia’na iho, eaha ta’u e nehenehe e rave no te tauturu i te paturaa i te Ekalesia o te Fatu e no te ite i te tupuraa mau i te vahi ta’u e ora nei ?

I roto teie opuaraa e te tahi atu mau opuaraa faufaa, ta tatou ohipa rahi roa a‘e tei roto ïa i to tatou iho fare e te utuafare.2 Tei roto i to tatou utuafare te Ekalesia e faati‘ahia ai e te tupuraa mau e itehia ai.3 Na tatou te hopoi‘a ia haapii i ta tatou mau tamarii i te mau parau tumu e te mau haapiiraa tumu o te evanelia. Ua titauhia ia tatou ia tauturu ia ratou ia faatupu i te faaroo ia Iesu Mesia e ia faaineine ia ratou no te bapetizoraa i te va‘uraa o to ratou matahiti.4 E mea ti‘a ia tatou ia haapa‘o atoa ia roaa ia ratou ia ite i to tatou hi‘oraa, te hi‘oraa no te here i te Fatu e i Ta’na Ekalesia. E tauturu te reira i ta tatou mau tamarii ia farii i te popou i roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa, ia farii i te oaoa i roto i te utuafare, e ia farii i te aau mehara i roto i te taviniraa ia vetahi ê. I roto i to tatou mau fare, e ti‘a ia tatou ia pee i te faanahoraa tei horo‘ahia mai e Nephi i to’na parauraa e:

« Ua itoito hoi tatou… ia haapii atu i ta tatou mau tamarii… i te faaroo i te Mesia ra: e ia haamaitai hoi i te Atua…

« Te paraparau nei tatou i te Mesia, e te oaoa nei tatou i te Mesia, e te a‘o nei tatou i te parau a te Mesia, e te tohu nei hoi tatou i te Mesia, e te papai nei hoi tatou i ta tatou mau tohu, ia ite ta tatou mau tamarii i te tumu e hi‘ohia’tu e ratou no te matararaa i ta ratou mau hara ».5

Te faaitoito nei tatou no te faatae i teie mau haamaitairaa i ta tatou mau tamarii na roto i te haereraa i te pureraa e ratou ra, na roto i te faatupuraa i te pureraa pô utuafare, e na roto i te tai‘o-amui-raa i te mau papa‘iraa mo‘a. Te pure nei tatou i te mau mahana atoa e to tatou utuafare, te farii nei i te mau piiraa, te hahaere nei i te taata ma‘i e te otahi, e te rave nei tatou i te tahi atu mau mea e faaite i ta tatou mau tamarii e, te here nei tatou ia ratou e te here nei tatou i to tatou Metua i te Ao ra, i Ta’na Tamaiti, e i Ta Raua Ekalesia.

Te paraparau nei e te tohu nei tatou i te Mesia ia horo‘a ana‘e tatou i te hoê haapiiraa i te pureraa pô utuafare e aore râ ia parahi ana‘e tatou e te hoê tamarii e a parau ai tatou i to tatou here ia’na e i to tatou iteraa papû no te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai.

E nehenehe ta tatou e papa‘i no te Mesia na roto i te papa‘iraa i te tahi mau rata ia ratou i te atea. Te mau misionare e rave tamau ra, te mau tamaiti e te mau tamahine i te nuu faehau, e ratou atoa ta tatou e here nei, te haamaitaihia nei ratou e te mau rata ta tatou e papa‘i nei. E ere te mau rata na te fare mai i te imere ru noa. E horo‘a te hoê rata mau i te hoê mea mai te mea ra e nehenehe e tape‘a roa, e nehenehe e rave, e nehenehe e feruri e e poihere.

Te tauturu nei tatou i ta tatou mau tamarii ia turu‘i i ni‘a i te Taraehara a te Faaora e ia ite atoa’tu i te faaoreraa hara a te hoê Metua here i te Ao ra na roto i te faaiteraa i te here e te faaoreraa i te hape ei metua. Eita to tatou here e to tatou faaoreraa i te hape e haafata noa mai i ta tatou mau tamarii, e patu atoa râ te reira i to ratou faaroo na roto i te iteraa e, ua here te Metua i te Ao ra ia ratou e e faaore Oia i ta ratou mau hara ia tutava ratou ia tatarahapa, ia rave maitai a‘e e ia riro mai ei taata maitai a‘e. E tiaturi ratou i teie parau mau no te mea ua ite atoa ratou i te reira i pihai iho i to ratou metua tahuti.

Apitihia i te ohipa ta tatou e rave nei i roto i to tatou utuafare, ua haapii Nephi e, « ua itoito hoi tatou i te… haapii atu… i to tatou mau taeae atoa i te faaroo i te Mesia ra: e ia haamaitai hoi i te Atua ».6 Ei mau melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei, tei ia tatou paatoa te haamaitairaa e te hopoi‘a ho‘i ia faaite i te evanelia. Vetahi o ratou te hinaaro ra i te evanelia i roto i to ratou oraraa, aita â ratou e melo no te Ekalesia. Vetahi râ tei ti‘a na i rotopû ia tatou i te matamua ra e ua hinaaro faahou ia farii i te popou ta ratou i ite na i te taime ratou a farii ai i te evanelia i te omuaraa o to ratou oraraa. Ua here te Fatu i te feia tei ore â i farii i te evanelia e i te feia e ho‘i mai nei Ia’na ra.7 No’na e no tatou ho‘i, aita e taa-ê-raa. Hoê â ohipa te reira. O te faufaa te reira o te mau varua, noa’tu to ratou oraraa, e ohipa hanahana te reira no to tatou Metua i te Ao ra, no Ta’na Tamaiti, e no tatou nei ho‘i.8 Te ohipa a to tatou Metua i te Ao ra e a Ta’na Tamaiti oia ho‘i ïa « te faatupuraa i te tahuti ore e te ora mure ore »9 o Ta’na mau tamarii atoa, noa’tu te huru o to ratou oraraa i teie nei. Ta tatou haamaitairaa o te tautururaa ïa i roto i teie ohipa faufaa rahi.

Ua faaite mai te peresideni Thomas S. Monson e nahea i te tauturu atu i to’na parauraa mai e: « E mea ti‘a ia tae mai to tatou mau iteraa apî no te ohipa misionare. Aita e nava‘i te parahi-noa-raa ma te feruri i te mau iteraa tahito. No te farii i te hoê mana‘o î, e mea ti‘a ia outou ia faaite tamau noa ma te ohie e ia au i te tereraa mau i te evanelia ».10

Te ohipa no te faaiteraa i te evanelia, ma te ohie e ia au i te tereraa mau, ia ratou o ta tatou e haapa‘o nei e e here nei, e riro mai te reira ei ohipa e ei haapopouraa i roto i to tatou oraraa. E faaite atu vau ia outou e piti aamu.

Ua rahi o Dave Orchard i Roto Miti, e i reira, ua riro te rahiraa o to’na mau hoa ei melo no te Ekalesia. Ua riro ratou ei faaurûraa rahi no’na. Tapiri mai i te reira, tamau noa ta’na na feia faatere o te Ekalesia i te titauraa ia’na ia haere mai i te mau faaoaoaraa. Na reira atoa mai to’na mau hoa. Noa’tu e, aita oia i tomo i roto i te Ekalesia i tera taime, ua rahi mai oia i tera mau matahiti i rotopû i na hoa feia mo‘a e i roto i te mau faaoaoaraa a te Ekalesia, e faaurûraa maitai ho‘i. I muri mai i to’na haereraa i te haapiiraa tuatoru, ua taui oia i te fare, e ua reva pauroa to’na na hoa i ta ratou misioni rave tamau. Mihi atura oia i tera faaurûraa i roto i to’na oraraa.

Te hoê râ hoa o Dave, e hoa raua i te haapiiraa tuarua, tei te fare noa ïa oia. E farerei noa taua hoa i to’na episekopo i te mau hepetoma atoa no te mea te faaitoito ra oia i te faaafaro i to’na oraraa ia nehenehe ia’na ia reva i ta’na misioni. Ua riro mai raua Dave ei taata tarahu amui i te piha, e ma te ohie e ia au i te tereraa mau, ua paraparau raua no to’na oreraa i tavini i ta’na misioni e te tumu no to’na mau farereiraa pinepine e te episekopo. Ua faaite tera hoa i to’na mauruuru e to’na faatura no to’na episekopo na reira atoa no te rave‘a no’na ia tatarahapa e ia tavini. Ani atura oia ia Dave mai te mea ua hinaaro oia i te haere mai i te uiuiraa i muri mai. Eaha ïa huru titauraa ! Are‘a râ, no to raua hoaraa e te huru o te ohipa i te tupuraa, ua riro te reira ei mea ohie e te au i te tereraa mau.

Ua farii Dave i te reira e aita i maoro roa ua parahi oia i mua i te episekopo. Faaoti atura Dave ia farerei i te mau misionare. Ua farii oia i te hoê iteraa papû no te parau mau o te evanelia, e ua faataahia te hoê tai‘o mahana no to’na bapetizoraa. Bapetizohia Dave e to’na episekopo, e hoê matahiti i muri mai ua faaipoipo Dave Orchard raua Katherine Evans i roto i te hiero. E pae tamarii ta raua. E tuahine Katherine no’u. E vai a muri noa’tu to’u mauruuru no teie mau hoa maitai e to ratou episekopo tei hopoi mai ia Dave i roto i te Ekalesia

I to Dave faati‘araa i to’na faafariuraa ma te faaite mai i to’na iteraa papû no ni‘a i teie mau ohipa i tupu, ua ani mai oia, « Ahani na, ua hoona anei ? Ua hoona anei te tutavaraa a te mau hoa e a te feia faatere e a te episekopo, na roto i tera mau matahiti, no te faahaere noa mai i te hoê tamaroa i te bapetizoraa ? » Ma te faatoro ia Katherine e ta’na na pae tamarii, ua pahono mai oia e, « Ta’u noa e nehenehe e parau, no ta’u vahine e ta’u na tamarii, teie te pahonraa, e ».

I te taime atoa te evanelia e faaitehia nei, e ere no te « hoê noa tamaroa ». I te taime atoa e tupu mai te faafaariuraa e aore râ te ho‘iraa mai i te Fatu ra, e utuafare teie e faaorahia nei. No te mau tamarii a Dave raua Katherine, ua haru mai ratou i te evanelia. Hoê tamahine e piti tamaroa tei tavini i te misioni rave tamau e hoê tei farii i ta’na piiraa no te tavini i roto i te misioni no « Alpine » i Heremani. Na piti tamarii paari, ua faaipoipo raua i roto i te hiero, e te tamarii hopea, tei te haapiiraa tuarua ïa e e mea haapa‘o maitai. Ua hoona anei ? Oia mau, ua hoona te reira.

No te tuahine Eileen Waite, ua haere oia i te amuiraa tĭtĭ i reira Dave Orchard i te paraparauraa no to’na faafariuraa. I roto i te amuiraa, ta’na noa i mana‘o, oia ho‘i, to’na iho utuafare e to’na ihoa râ tuahine, o Michelle tei faaru‘e i te Ekalesia ua maoro i teie nei. Ua faataa Michelle i ta’na tane e te tautoo ra oia ia atuatu i ta’na na maha tamarii. Ua mana‘o Eileen e hapono ia’na i te hoê buka a Elder M Russel Ballard, Our Search for Happiness, [To tatou imiraa i te oaoa], apitihia e to’na iteraa papû, e ua na reira oia. I te hepetoma noa i muri mai, ua parau te hoê hoa ia Eileen e, i mana‘ona‘o atoa na oia ia Michelle no te farerei ia’na. Ua papa‘i atoa’tura teie hoa ia Michelle i to’na iteraa papû ma te faaite atoa’tu i to’na here. E ere anei i te mea faahiahia te ohipa a te Varua i ni‘a i te mau taata ĕê no te tauturu i te taata i roto i te ati ?

Tere noa te mahana. Taniuniu a‘era Michelle ia Eileen no te haamauruuru ia’na no te buka. Parau mai nei ia’na e, ua haamata atoa oia i te ite i te faaatearaa o te varua i roto i to’na oraraa. Ua parau Eileen ia’na e, ua ite oia i te hau ta’na e imi ra e e nehenehe ta’na e ite i te reira i roto i te evanelia. Ua parau oia ia’na e, ua here oia ia’na e ua hinaaro oia i to’na oaoa. Haamata atura Michelle i te taui i to’na oraraa. Aita i maoro roa, ua farerei oia i te hoê tane itoito i roto i te Ekalesia. Ua faaipoipo raua e i te matahiti i muri iho, ua taatihia raua i roto i te hiero no Ogden Utah. Aita i maoro a‘enei, ua bapetizohia ta’na tamaiti 24 matahiti.

I te tahi atu mau melo o te utuafare no Michelle e ia outou atoa tei ore â i farii i teie nei ite e, o teie te Ekalesia mau, te taparu nei au ia outou ia feruri outou na roto i te pure e, e Ekalesia mau anei teie. A vaiiho i to outou utuafare e te mau misionare ia tauturu mai. E i te taime outou e ite e, e parau mau te reira, e oia mau ho‘i e parau mau te reira, a amui mai ia matou nei ma te rave i tera iho taahiraa i roto i to outou oraraa.

Aita â te hopea o teie aamu i papa‘ihia, tera râ ua horo‘ahia mai te mau haamaitairaa i teie tuahine faahiahia e i to’na utuafare na roto i te faaurûraa o te taata e here ra ia’na e na roto i te faaiteraa, ma te ohie e ia au i te tereraa mau, i to ratou iteraa papî e na roto atoa i te titauraa ia’na ia ho‘i mai.

Ua mana‘ona‘o rahi au i teie na aamu e piti. Ua tauturu te hoê taure‘are‘a e haa ra no te faaafaro i to’na iho oraraa i te hoê tamaroa e imi ra i te parau mau. Ua faaite te hoê tuahine i to’na iteraa papû e to’na faaroo i to’na tuahine tei faaatea ia’na i te Ekalesia a 20 matahiti. Mai te mea e pure tatou e e ani tatou i te Metua i te Ao ra o vai ta tatou e nehenehe e tauturu atu e i reira, e fafau tatou ia rave ia au i te faaurûraa, e horo‘a mai Oia ia tatou i te ite no te tauturu atu, e pahono mai Oia i ta tatou mau pure e e riro tatou ei mauhaa i roto i To’na na rima no te rave i Ta’na ohipa. Ua riro te raveraa i raro a‘e i te faaurûraa o te Varua ei tumu no te tauiraa.11

Ua faaroo outou i teie na aamu no te faaiteraa i te evanelia, ma te ohie e ia au i te tereraa mau, ia ratou ta outou e haapa‘o ra, e e rave tahi o outou tei farii i tera iteraa ta Eileen Waite i farii. Ua mana‘ona‘o outou i te tahi taata o ta outou e ti‘a e tapapa atu e e titau ia ho‘i mai e aore râ e faaite atu i te mea i to outou aau no ni‘a i te evanelia a Iesu Mesia. Ta’u nei piiraa, oia ho‘i, ia haa tatou i raro a‘e i tera faaurûraa, e eiaha e faataime i te reira. A paraparau i to outou hoa e i te melo o te utuafare. A rave i te reira ma te ohie e ia au i te tereraa mau. Ia ite ratou i to outou here ia ratou e i te Fatu. E nehenehe ta te mau misionare e tauturu mai. Hoê â ta’u parau a‘o i ta te peresideni Monson i horo‘a e rave rahi roa taime mai teie terono: « Eiaha roa e faataime i te hoê faaurûraa ».12 Ia haa outou i raro a‘e i te faaurûraa e ia rave outou i te reira ma te here, e hi‘o na outou nahea to tatou Metua i te Ao ra e faaohipa i to outou hinaaro no te haa ia tae mai te semeio i roto i to outou oraraa e i roto i te oraraa o te taata ta outou e atuatu ra.13

E au mau taea‘e e tuahine, e nehenehe ta tatou e patu i Ta’na Ekalesia e e ite ho‘i i te tupuraa mau ia ohipa tatou no te faatae i te mau haamaitairaa o te evanelia ia ratou o ta tatou e here nei. O teie te ohipa a to tatou Metua i te Ao ra e a Ta’na Tamaiti. Ua ite au te ora nei Raua e te pahono nei Raua i te mau pure. Ia haa tatou i raro a‘e i tera mau faaurûraa, ma te ti‘aturi i To Raua mana ia faatupu i te semeio, e tupu mai te mau semeio e e taui mai te mau oraraa. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Hi‘o Haapiipiiraa na te feia faatere o te ao nei, 11 no fepuare 2012, LDS.org.

  2. Hi‘o Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia: Harold B. Lee (2000), 134.

  3. Hi‘o Boyd K. Packer, « Te mana o te autahuaraa i roto i te fare », Haapiipiiraa na te feia faatere o te ao nei, 11 no fepuare 2012, LDS.org.

  4. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 68:25–28.

  5. 2 Nephi 25:23, 26.

  6. 2 Nephi 25:23.

  7. Hi‘o Luka 15:4–7.

  8. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 18:10.

  9. Mose 1:39.

  10. « Status Report on Missionary Work: A Conversation with Elder Thomas S. Monson, Chairman of the Missionary Committee of the Council of the Twelve », Ensign, Atopa 1977, 14.

  11. Hi‘o Thomas S. Monson, « Ia anaanatae roa », Liahona, Novema 2004, 56–59; « To the Rescue », Liahona, Tiurai 2001, 57–60; “The Doorway of Love,” Liahona, Atopa 1996, 2–7.

  12. Hi‘o Ann M. Dibb, « My Father Is a Prophet » (Brigham Young University–Idaho devotional, Fepuare 19, 2008), byui.edu/devotionalsandspeeches; Thomas S. Monson, « A ti‘a i te vahi i faataahia no outou », Liahona, Me 2003, 54–57; « Ia hau, faatupua na », Liahona, Novema 2002, 53–56; « Te mana o te autahu‘araa », Liahona, Jan. 2000, 58–61; “The Spirit Giveth Life,” Ensign, May 1985, 68–70.

  13. Mai te peresideni Thomas S. Monson, ua haapii te tahi mau peropheta i teie parau tumu. Ei hi‘oraa, te peresideni Spencer W. Kimball, ua haapii oia i te faufaa ia haa ia au i te mana‘o e tae mai na roto i te Varua, ua parau oia: « Te ite mai nei te Atua ia tatou, e te hi‘o mai nei oia ia tatou. Tera râ, e mea matarohia e, e na roto oia i te tahi taata i te pahono i to tatou mau hinaaro. No reira, e mea faufaa rahi roa ia tavini tatou te tahi i te tahi i roto i te basileia » (Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia: Spencer W. Kimball [2006], 98).