2010–2019
A ani i te mau misionare! E nehenehe ta ratou e tauturu ia outou!
Atopa 2012


A ani i te mau misionare ! E nehenehe ta ratou e tauturu ia outou !

E tavini te mau misionare atoa, tei apî e tei paari, ma te ti‘aturiraa hoê roa ia faatupu i te hoê oraraa maitai a‘e no te tahi atu mau taata.

E au mau taea‘e here, e au mau tuahine here, e hoa here mâ, te faatae atu nei matou i to matou here e te aroha ia outou tata‘itahi. Te oaoa nei matou i te faaararaa a te peresideni Thomas S. Monson i teie po‘ipo‘i, no te faatanoraa i te matahiti e au no te tavinira misioni no te feia apî tamaroa 18 matahiti e no te feia apî tamahine e 19 matahiti. Na roto i teie ma‘itiraa, e rahi atu â te feia apî e oaoa no te mau maitai o te hoê misioni.

E piti matahiti i ma‘iri i teie nei e ua haapapû faahou ma te puai i teie po‘po‘i, ua parau te peresideni Monson e « e mea ti‘a i te mau taure‘are‘a ti‘amâ e te itoito ia faaineine no te tavini i te hoê misioni. E hopoi‘a te taviniraa misionare na te autahu‘araa—hoê titauraa o te ta Fatu e tia‘i nei ia tatou, o tei horo‘a-rahi-hia mai ».1 Faahou â, ua faataa mai oia e no te mau tuahine apî, te misioni o te hoê ia ma‘itiraa eiaha râ hoê hopoi‘a. E faahou â, te ani nei oia e rave rahi feia faaipoipo paari no te taviniraa.

E mea faufaa te faaineineraa no te hoê misioni. Ua riro te misioni ei ohipa taviniraa i te Atua e i te taata na roto i to oe iho hinaaro. Na te mau misionare iho e amo i te mau haamau‘araa no taua haamaitairaa ra. E tauturu atoa te mau metua, te mau utuafare, te mau hoa e te mau taata aufau i roto i te Afata Rahi Misionare. E tavini te mau misionare atoa, tei apî e tei paari, ma te ti‘aturiraa hoê roa ia faatupu i te hoê oraraa maitai a‘e no te tahi atu mau taata.

Na te faaotiraa ia tavini i te hoê misioni e haamau i te hoê haere‘a varua no te misionare, no to’na hoa faaipoipo, e no to raua huaai i roto i te mau u‘i a muri a‘e. No roto mai te hinaaro e tavini i te faafariuraa, te ti‘amâraa e te faaineineraa o te hoê taata.

I roto i teie nahoa rahi e faaroo mai nei ati a‘e te ao nei, e rave rahi outou e ere i te melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e e mea iti roa to outou ite no ni‘a iho ia matou e ta matou mau misionare. Te faaroo mai nei outou no te mea e, te hinaaro nei outou ia rahi atu to outou ite no ni‘a i te mau momoni, e i te mau mea ta ta matou mau misionare e haapii nei. Ia haapii ana‘e outou no ni‘a iho ia matou, e ite outou e, e rave rahi ta matou mau haapiiraa hoê â e ta outou. Te faaitoito atu nei matou ia outou ia tape‘a mai i te mau mea maitai atoa e te parau mau, i muri iho, a hi‘o ai e, e nehenehe anei ta matou e horo‘a faahou atu â i te tahi. I roto i teie ao tei î roa i te titauraa, e hinaaro tatou i te tauturu i te tahi taime. Ua riro te haapa‘oraa faaroo, te parau mau mure ore, e to matou mau misionare ei mau tuhaa faufaa rahi no taua tauturu ra.

Ua faataime ta matou mau misionare apî i ta ratou haapiiraa, ta ratou ohipa, ta ratou faahoaraa e i te tahi atu mau mea tei matarohia e te feia apî paari i te rave i roto i teie area taime o te oraraa. No te hoê maororaa 18 e tae atu i te 24 ava‘e, ua vaiiho ratou i te mau mea atoa i te hiti no te hoê tau, i te mea e, te vai ra to ratou hinaaro rahi e tavini i te Fatu.2 E te tavini nei te tahi mau misionare ta matou i roto i to ratou mau matahiti paari a‘e te feruriraa o to ratou oraraa. Ua ite au e, ua haamaitaihia to ratou mau utuafare. I roto i to matou iho utuafare, e va‘u taata te tavini nei ei misionare rave tamau i teie taime—e toru tamahine, ta ratou tane faaipoipo, hoê tamahine mootua, e hoê tamaiti mootua.

Te uiui nei paha te mana‘o o te tahi pae o outou no ni‘a i te i‘oa Momoni. To matou te reira i‘oa na‘ina‘i. E ere te reira i to matou i‘oa mau, noa’tu e, ua matauhia i te pii ia matou e, e momoni. No roto mai teie ta‘o i te hoê buka papa‘iraa mo‘a tei parauhia te Buka a Moromona.

Te i‘oa mau o te Ekalesia o te Ekalesia ïa a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. O te Ekalesia ïa a Iesu Mesia i tahito ra tei faati‘a-faahou-hia. A ora ai Oia i ni‘a i te fenua nei, ua faati‘a Oia i Ta’na Ekalesia. Ua pii Oia i te mau Aposetolo, te mau Hitu Ahuru, e te tahi atu mau ti‘a faatere e ua horo‘a’tu ia ratou i te mana o te autahu‘araa no te rave i te ohipa i roto i To’na ra i‘oa.3 Ia pohe a‘era te Mesia e Ta’na mau Aposetolo, ua taui ihora te taata i te mau oro‘a e te mau haapiiraa tumu. I reira, mo‘e ê atura te Ekalesia tumu e te autahu‘araa. I muri a‘e i te anotau poiri, e i raro a‘e i te arata‘iraa a te Metua i te Ao ra, ua faaho‘i faahou mai Iesu Mesia i Ta’na Ekalesia. I teie nei, te ora faahou nei te reira Ekalesia, ua faaho‘i-faahou-hia mai, e te tere nei i raro a‘e i Ta’na arata‘iraa hanahana.4

Te pee nei matou i te Fatu ia Iesu Mesia e te haapii nei matou no ni‘a Ia’na. Ua ite matou e, i muri a‘e i To’na upooti‘araa hanahana i ni‘a i te pohe, ua fâ mai te Fatu tei ti‘afaahou i Ta’na ra mau pĭpĭ i te mau taime e rave rahi. Ua tamaa Oia i piha‘i iho ia ratou. Ua haere Oia na muri iho ia ratou. Hou To’na pa‘umaraa hopea, ua faaue Oia ia ratou « e haere… e faariro i te mau fenua atoa ei pĭpĭ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te i‘oa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te Varua Maitai ».5 Ua haapa‘o te mau Aposetolo i taua arata‘iraa ra. Ua pii atoa ratou ia vetahi ê no te tauturu ia ratou ia faaoti i te faaueraa a te Fatu.

I teie mahana, i raro a‘e i te arata‘iraa a te mau aposetolo e te mau peropheta no teie anotau, ua horo‘a-atoa-hia’tu teie hopoi‘a i te mau misionare o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Te tavini nei teie mau misionare i roto hau atu e 150 fenua. I roto i to ratou ti‘araa ei mau ti‘a no te Fatu o Iesu Mesia, te tautoo nei ratou no te faaoti i taua faaueraa hanahana ra—ta te Fatu iho i faaapî i to tatou nei anotau—ia hopoi i te îraa o te evanelia i te mau fenua êê e ia haamaitai i te oraraa o te taata i te mau fenua atoa.6

Tei roto teie mau misionare i te 20raa o to ratou matahiti, aitâ ratou i aravihi roa’tura i roto i te mau mea o te ao nei. Tera râ, ua haamaitaihia ratou i te fariiraa i te mau horo‘a—mai te mana o te Varua Maitai, te here o te Atua, e te iteraa papû no ni‘a i te parau mau—e na te reira e faariro nei ia ratou ei mau ti‘a hau mana no te Fatu. Te faaite nei ratou i te parau apî maitai o te evanelia o te faatupu mai i te oaoa mau e i te oaoa mure ore, i te mau taata atoa e haapa‘o i ta ratou poro‘i. E i te rahiraa o te taime, te na reira nei ratou i roto i te hoê fenua e te hoê reo taa ê atu i to ratou.

Te faaitoito nei te mau misionare ia pee i te huru o Iesu Mesia i roto i ta ratou mau ohipa e ta ratou mau parau. Te haapii nei ratou i te parau no Iesu Mesia e no To’na Taraehara.7 Te haapii nei ratou i te parau no te faaho‘i-faahou-raa-hia mai te Ekalesia a te Mesia i tahito ra, na roto i te peropheta matamua a te Fatu i te mau mahana hopea nei, o Iosepha Semita.

Ua farerei a‘e nei paha outou e aore râ, ua tau‘a ore a‘e nei paha outou i to matou mau misionare. Te ti‘aturi nei au e, eita outou e mata‘u ia ratou, e apo râ outou i ta ratou parau. E nehenehe ratou e riro ei rave‘a i tonohia mai ia outou na mai te ra‘i mai.

Ua tupu te reira i ni‘a ia Jerry, te hoê taata maitai no te haapa‘oraa Porotetani i te afaraa o te 60raa o to’na matahiti, tei ora i Mesa Arizona. E orometua Bapetizo te metua tane o Jerry ; to’na metua vahine râ, e orometua Metoti ïa. I te hoê mahana, ua faati‘a mai o Pricilla, te hoê hoa rahi no Jerry, ia’na i to’na mauiui na roto i te poheraa ta’na aiû i te taime fanauraa, e te faataaraa oia i ta’na tane i muri noa mai. E maha ta Pricilla tamarii—e toru tamahine e hoê tamaroa, e o’na ana‘e ïa no te amo i te reira hopoi‘a. A faati‘a ai oia i to’na mau mana‘o hohonu ia Jerry, ua haapapû roa oia e, ua feruri oia e haapohe ia’na. Ma te puai e te here taatoa te itehia ia Jerry, ua tamata oia i te tauturu ia’na ia haroaroa e, e mea faufaa to’na ora. Ua ani oia ia’na ia haere i ta’na pureraa, ua haapapû râ o Pricilla e, aita faahou te parau no te Atua i roto ia’na.

Aita o Jerry i taa faahou e, nahea râ. I muri a‘e, a pipi noa ai oia i te mau tumu raau rii i roto i to’na aua, ua pure teie taata faaroo i te Atua ia faaite mai i te arata‘iraa. A pure noa ai oia, ua faaroo a‘era oia i te hoê reo i roto i to’na feruriraa i te parauraa mai e, « a tape‘a i teie na tamaroa e tere ra na ni‘a i te pereoo taataahi ». Ua maere o Jerry e ua ui ia’na iho e, eaha te auraa no teie ohipa. A feruri noa ai oia i taua ohipa ra, ua hi‘o atura oia i ni‘a i te purumu, e ua ite atura e piti na taure‘are‘a e ahu uouo to raua e te taamu arapoa, te tere maira na ni‘a i te pereoo taataahi i to’na fare. Ma te maere rahi i teie ‘ohipa mana‘o-ore-hia’ ua hi‘o noa oia ia raua i te tereraa mai. E i to’na iteraa e, e mea ti‘a ia’na ia rave i te hoê mea, ua tuo atura oia e, « Hey, orua, tape‘a na ! Hinaaro vau e paraparau ia orua ! »

Ma te maere e te oaoa atoa, ua tape‘a maira teie na taure‘are‘a. Ia piri mai raua, ua ite a‘era o Jerry e, e tareta i‘oa to ni‘a iho ia raua e te faaite ra e, e misionare raua no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Hi‘o atura o Jerry i ni‘a ia raua e na ô atura, « e ohipa iti huru ê rii paha teie, tera râ, i pure na vau, e ua parauhia maira ia’u ia ‘tape‘a i teie na tamaroa e tere ra na ni‘a i te pereoo taataahi.’ Hi‘o atura vau i ni‘a i te purumu, e te ite nei au ia orua. E nehenehe anei ta orua e tauturu mai ia’u ? »

Ua ataata a‘era na misionare e na ô a‘e ra te hoê, « E, papû roa e, e nehenehe ta maua e tauturu ».

Ua faataa maira o Jerry i to’na mana‘o pe‘ape‘a no Pricilla. Aita i maoro i muri iho, ua farerei na misionare ia Pricilla, ta’na mau tamarii, e o Jerry. Ua tau‘aparau ratou i te tumu o te oraraa, e i te faanahoraa mure ore a te Atua no ratou. Ua tupu i te rahi te faaroo o Jerry, o Pricilla e o te mau tamarii na roto i te pure aau tae, to ratou tai‘oraa i te Buka a Moromona, e te faahoaraa maitai a te mau melo o te Ekalesia. E faaroo puai to Jerry ia Iesu Mesia, i teie râ taime, ua rahi faahou atu ïa. Te mau mana‘o feaa o Pricilla e to’na feruriraa ia haapohe ia’na, ua huri ïa ei mau mana‘o ti‘aturi e te oaoa. Ua bapetizohia ratou e ua riro mai ei mau melo no te Ekalesia a te Mesia i faaho‘ihia mai.8

Oia mau, ua rau te mau huru e nehenehe i te mau misionare ia tauturu. Hoê hi‘oraa, te hinaaro nei paha te tahi pae o outou ia hau atu to outou ite no ni‘a i to outou mau tupuna. Ua ite paha outou i te i‘oa o to outou mau metua e to outou mau metua ruau, tera râ, e to outou mau metua e va‘u u‘i i raro atu ? Ua ite anei outou i to ratou i‘oa ? Hinaaro anei outou ia ite atu â no ni‘a ia ratou ? A ani i te mau misionare ! E nehenehe ta ratou e tauturu ia outou !9 E ohipa ohie no ratou ia hi‘o i te mau parau aamu utuafare rau a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei.

E melo te tahi pae o outou, aita râ outou e haere faahou mai nei i te mau ohiparaa. Ua here outou i te Fatu e e mea pinepine outou i te feruri ia ho‘i faahou mai i roto i te aua. Aita râ outou i ite e, nahea ia haamata. Te parau atu nei au ia outou ia haere atu e farerei i te mau misionare !10 E nehenehe ta ratou e tauturu ia outou ! E nehehehe atoa ta ratou e tauturu na roto i te haapiiraa i te mau taata tei herehia e outou. Ua here matou e te mau misionare ia outou, e te hinaaro nei matou e faaho‘i faahou atu i te oaoa e i te maramarama o te evanelia i roto i to outou oraraa.

Te hinaaro nei paha te tahi pae o outou ia ite e, nahea ia tinai i te tîtîraa e aore râ, ia ora maoro a‘e e ia fana‘o i te tino maitai a‘e. A ani i te mau misionare ! E nehenehe ta ratou e tauturu ! Ua faaite mai te mau tuatapaparaa e, e pŭpŭ taata tino maitai te mau melo o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Tei raro roa to ratou faito taata e pohe nei, e tei ni‘a roa to ratou faito taata ora maoro nei ia faauhia i te tahi atu mau pŭpŭ taata i tuatapapahia i roto i te Mau Hau Amui no Marite.11

Te feruri nei paha te tahi pae o outou e, e mea aehuehu te oraraa nei e aita e taime tuua, i roto râ i te hohonuraa o to outou aau, te ite nei outou i te hoê ano rahi oto, ma te avei‘a ore e aore râ, ma te opuaraa ore. A ani i te mau misionare ! E nehenehe ta ratou e tauturu ia outou ! E nehenehe ta ratou e tauturu ia outou ia rahi atu to outou ite i te tumu mau o te oraraa nei—no te aha tei ni‘a outou i te fenua nei, e e haere ti‘a outou i hea i muri a‘e i te pohe. E nehenehe ta outou e haapii mai nahea te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘i-faahou-hia mai i te haamaitai i to outou oraraa hau atu i ta outou e nehenehe e feruri i teie taime.

Mai te mea e, te haape‘ape‘a ra outou no to outou utuafare, a ani i te mau misionare ! E nehenehe ta ratou e tauturu ia outou ! Ua riro te haapaariraa i te faaipoiporaa e i te utuafare ei ohipa faufaa roa a‘e no te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. E nehenehe te utuafare ia riro ei utuafare mure ore. A ani i te mau misionare ia haapii ia outou nahea te reira e tupu ai no to outou utuafare.

E nehenehe atoa ta te mau misionare e tauturu ia outou i roto i to outou hinaaro ia roaa te ite rahi atu. E titau papû te varua taata i te maramarama. Noa’tu e, e matara mai te parau mau mai roto mai i te tuatapaparaa a te feia aivanaa e aore râ, na roto mai i te heheuraa no ô mai i te Atua, te imi nei tatou i te reira ! Te hanahana o te Atua o te ite ïa.12

Te faarahiraa i te ite, o te faarahiraa ïa i te ite pae varua e te ite pae tino. Te faatumu nei matou i ni‘a i te faufaa o te iteraa i te mau papa‘iraa mo‘a. Te faaite ra te hoê tuatapaparaa e, te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei te feia ite a‘e i te parau no te keretetiano e no te Bibilia.13 Mai te mea e, e hinaaro outou e haroaroa maitai a‘e i te Bibilia, i te Buka a Moromona, e ia roaa te hoê iteraa rahi a‘e o te autaea‘eraa o te taata e te ti‘araa metua o te Atua, a ani i te mau misionare ! E nehenehe ta ratou e tauturu ia outou !

E rave rahi outou te vai nei te hinaaro rahi ia tauturu i te feia nava‘i ore. No te mea râ e, te pee nei matou ia Iesu Mesia, ua î atoa ïa matou i te reira hinaaro maha ore.14 E ti‘a i te mau huru taata atoa ia amui mai ia matou no te tauturu i te feia nava‘i ore e no te tauturu i te feia tei roohia i te ati i te mau huru vahi atoa o te ao nei. Mai te mea e, te hinaaro nei outou e apiti mai, a ani i te mau misionare ! E nehenehe ta ratou e tauturu ia outou !

E mai te mea e, te hinaaro nei outou ia rahi atu to outou ite no ni‘a i te oraraa i muri a‘e i te pohe, no ni‘a i te ra‘i, no ni‘a i te faanahoraa a te Atua no outou ; mai te mea e, te hinaaro nei outou ia rahi atu to outou ite no ni‘a i te Fatu ia Iesu Mesia, To’na Taraehara, e no ni‘a i te Faaho‘i-faahou-raa-hia mai Ta’na Ekalesia mai tei faati‘ahia i tahito ra, a ani i te mau misionare ! E nehenehe ta ratou e tauturu ia outou !

Ua ite au e, te ora nei te Atua. O Iesu te Mesia. Ua faaho‘i-faahou-hia mai Ta’na Ekalesia. Te pure nei au ma te aau tae mau, ia haamaitai mai te Atua ia outou tata‘itahi e i to matou mau misionare faufaa rahi, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Thomas S. Monson, « A amui faahou ai tatou », Liahona, novema 2010, 5–6.

  2. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 4:3.

  3. Hi‘o Mataio 10:1 ; Luka 6:13 ; 10:1 ; Ephesia 4:11–12.

  4. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 1:30.

  5. Mataio 28:19.

  6. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 68:8 ; 84:62 ; 112:28.

  7. Hi‘o 1 Korinetia 2:2; 2 Nephi 25:26.

  8. E parau teie no roto mai ia W. Tracy Watson, peresideni tahito no te Misioni no Arizona Mesa.

  9. Te parau ra vau e, « a ani i te mau misionare, » e nehenehe atoa râ ta outou e ani i te hoê hoa e melo no te Ekalesia ia tauturu mai.

  10. E oaoa atoa te mau fetii, te mau hoa e te feia faatere o te Ekalesia ia tauturu.

  11. Hi‘o James E. Enstrom e Lester Breslow, « Lifestyle and Reduced Mortality among Active California Mormons, 1980–2004, » Preventive Medicine, vol. 46 (2008), 135.

  12. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 93:36.

  13. Hi‘o U.S. Religious Knowledge Survey (Pew Forum on Religion and Public Life, 28 setepa, 2010), 7.

  14. Hi‘o Ram Cnaan, Van Evans, e Daniel W. Curtis, Called to Serve: The Prosocial Behavior of Active Latter-day Saints (University of Pennsylvania School of Social Policy and Practice, 2012) ; « Mormon Volunteerism Highlighted in New Study » (16 no mati 2012), http://www.mormonnewsroom.org/article/mormon-volunteerism-report; Mormons in America : Certain in Their Beliefs, Uncertain of Their Place in Society (Pew Forum on Religion and Public Life, 12 no tenuare 2012), 43 ; Robert D. Putnam e David E. Campbell, American Grace: How Religion Divides and Unites Us (2010), 444–54.